48,727 matches
-
depline cu natura înconjurătoare. A se vedea articolul detaliat în limba franceză: Bibliographie de Georges Brassens. Jacques Chancel, Georges Brassens, Radioscopie, 30 noiembrie 1971, Institutul Național al Audiovizualului, ascultă on-line. Compilație de dialoguri și interviuri cu Georges Brassens, 1967 - 1979, Arhivele sonore, Institutul Național al Audiovizualului, ascultă on-line. Karine Le Bail, Sous leș moustaches, la poésie : Georges Brassens, Leș greniers de la mémoire, 22 mai 2005, Institutul Național al Audiovizualului, ascultă on-line. Georges Brassens, Jacques Brel, Léo Ferré, Ce părere ai despre
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
7. ↑ a, b și c Georges Brassens: Opere complete, Le Cherche Midi, col. "Voix publiques", 2007 p. 1035. 8. ↑ Sylvain Boulouque, Leș Anarchistes Ni Dieu ni maître ! (antologie), Le Monde, 2012, p. 187. 9. ↑ O scrisoare către primarul din Sète [arhiva] pentru a admira felul cum este ortografiat numele lui Pupchen. 10. ↑ Mărturia lui Pierre Onteniente culeasa de Jacques Vassal, Brassens, le regard de "Gibraltar", ed. Fayard/Chorus, 2006, p. 91. 11. ↑ Mărturia lui Patachou culeasa de Victor Laville și Christian
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Vassal, Brassens, le regard de "Gibraltar", ed. Fayard/Chorus, 2006, p. 91. 11. ↑ Mărturia lui Patachou culeasa de Victor Laville și Christian Marș, Brassens, le mauvais sujet repenți, ed. L’Archipel, 2006, p. 136. 12. ↑ Cântatul poate fi un delict [arhiva], lepoint.fr 13. ↑ A se vedea Discografia/Reluări. 14. ↑ A se vedea Referințe/ Primele trei lucrări consacrate lui Georges Brassens. 15. ↑ Citat de Gérard Lenne, Georges Brassens, le vieil indien [Georges Brassens, bătrânul indian], ed. Albin Michel, 2001, p. 62
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
A la Z despre Brassens de René Fallet, în Brassens, ed. Denoël, octombrie 2005, p. 128. 18. ↑ A se vedea, spre exemplu, articolul de ziar, scris în 1964 de un activist angajat, Andre Calves, critic al piesei "Cei doi unchi" [arhiva]. 19. ↑ Mărturia lui Pierre Onteniente în, Brassens, le regard de „Gibraltar”, Fayard / Chorus, 2006, p. 197. 20. ↑ Citat de Jean-Paul Liégeois în, Georges Brassens - Oeuvres complètes, coll. Voix publiques, éd. Le Cherche-Midi, marș 2007, p. 633. 21. ↑ Victor Laville, Christian
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
publiques, éd. Le Cherche-Midi, marș 2007, p. 633. 21. ↑ Victor Laville, Christian Marș, Brassens, le mauvais sujet repenți, ed. L’Archipel, 2006, p. 188. 22. ↑ Italiques, al doilea canal al ORTF, 8 noiembrie 1971. 23. ↑ Site-ul primăriei din Lézardrieux [arhiva]. 24. ↑ Jacques Vassal, Brassens, le regard de „Gibraltar”, ed. Fayard / Chorus, 2006, p. 264. 25. ↑ Vezi pe Dailymotion. [arhiva]. 26. ↑ Telejurnalul din 30 octombrie 1981 [arhiva]. 27. ↑ Când și-a ales numele francez, Moustaki a preferat prenumele Georges din admirație
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
L’Archipel, 2006, p. 188. 22. ↑ Italiques, al doilea canal al ORTF, 8 noiembrie 1971. 23. ↑ Site-ul primăriei din Lézardrieux [arhiva]. 24. ↑ Jacques Vassal, Brassens, le regard de „Gibraltar”, ed. Fayard / Chorus, 2006, p. 264. 25. ↑ Vezi pe Dailymotion. [arhiva]. 26. ↑ Telejurnalul din 30 octombrie 1981 [arhiva]. 27. ↑ Când și-a ales numele francez, Moustaki a preferat prenumele Georges din admirație pentru Brassens. 28. ↑ http://www.proyectokrahe.org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
al doilea canal al ORTF, 8 noiembrie 1971. 23. ↑ Site-ul primăriei din Lézardrieux [arhiva]. 24. ↑ Jacques Vassal, Brassens, le regard de „Gibraltar”, ed. Fayard / Chorus, 2006, p. 264. 25. ↑ Vezi pe Dailymotion. [arhiva]. 26. ↑ Telejurnalul din 30 octombrie 1981 [arhiva]. 27. ↑ Când și-a ales numele francez, Moustaki a preferat prenumele Georges din admirație pentru Brassens. 28. ↑ http://www.proyectokrahe.org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
p. 264. 25. ↑ Vezi pe Dailymotion. [arhiva]. 26. ↑ Telejurnalul din 30 octombrie 1981 [arhiva]. 27. ↑ Când și-a ales numele francez, Moustaki a preferat prenumele Georges din admirație pentru Brassens. 28. ↑ http://www.proyectokrahe.org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat în ziua de 19 noiembrie 1977 pe TF1. Realizator: Marion Sarraut. 31. ↑ Infos [arhiva]. 32. ↑Site-ul festivalului Intégrale Brassens [arhiva]. 33. ↑ Site-ul festivalului [arhiva]. • Retrospectivă
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
octombrie 1981 [arhiva]. 27. ↑ Când și-a ales numele francez, Moustaki a preferat prenumele Georges din admirație pentru Brassens. 28. ↑ http://www.proyectokrahe.org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat în ziua de 19 noiembrie 1977 pe TF1. Realizator: Marion Sarraut. 31. ↑ Infos [arhiva]. 32. ↑Site-ul festivalului Intégrale Brassens [arhiva]. 33. ↑ Site-ul festivalului [arhiva]. • Retrospectivă "Brassens," de la 24 martie - 1 septembrie 2013, Castelul Malbrouck la Manderen
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
admirație pentru Brassens. 28. ↑ http://www.proyectokrahe.org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat în ziua de 19 noiembrie 1977 pe TF1. Realizator: Marion Sarraut. 31. ↑ Infos [arhiva]. 32. ↑Site-ul festivalului Intégrale Brassens [arhiva]. 33. ↑ Site-ul festivalului [arhiva]. • Retrospectivă "Brassens," de la 24 martie - 1 septembrie 2013, Castelul Malbrouck la Manderen, site-ul Moselle Passion al Consiliului General Moselle. Expoziția (15 martie - 21 august 2011): "Georges Brassens
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
org/index.php/El rinc%C3%B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat în ziua de 19 noiembrie 1977 pe TF1. Realizator: Marion Sarraut. 31. ↑ Infos [arhiva]. 32. ↑Site-ul festivalului Intégrale Brassens [arhiva]. 33. ↑ Site-ul festivalului [arhiva]. • Retrospectivă "Brassens," de la 24 martie - 1 septembrie 2013, Castelul Malbrouck la Manderen, site-ul Moselle Passion al Consiliului General Moselle. Expoziția (15 martie - 21 august 2011): "Georges Brassens ou la liberté ", la Cité de la Musique
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
B3n de Brassens [arhiva]. 29. ↑ http://www.elconfidencial.com/cultură/2013/01/05/pongamos-que-hablo-de-brassens-112303 [arhiva]. 30. ↑ Difuzat în ziua de 19 noiembrie 1977 pe TF1. Realizator: Marion Sarraut. 31. ↑ Infos [arhiva]. 32. ↑Site-ul festivalului Intégrale Brassens [arhiva]. 33. ↑ Site-ul festivalului [arhiva]. • Retrospectivă "Brassens," de la 24 martie - 1 septembrie 2013, Castelul Malbrouck la Manderen, site-ul Moselle Passion al Consiliului General Moselle. Expoziția (15 martie - 21 august 2011): "Georges Brassens ou la liberté ", la Cité de la Musique din Paris; Joann Sfâr a
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Safta, intrată în monahism la Mănăstirea Agapia, cu numele de Veniamina. În ceea ce-l privește pe Nicolae Istrati, majoritatea lucrărilor acreditează anul 1818 ca an al nașterii sale. Cu toate acestea, s-a descoperit între documentele Direcției Județene Iași a Arhivelor Naționale o cerere adresată de Nicolae Istrati Dicasteriei Moldovei, la 14 decembrie 1842, pentru eliberarea unei mărturii mitricale, la care a fost anexată o mărturie scrisă a preoților de la Biserica Banu din Iași, în care se arată că Nicolae Istrati
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
octombrie 1925). Profesorul Vasile Gherasim din Cernăuți a fost prima persoană care a venit la Călinești-Cuparencu, pentru a cerceta originea familiei Eminovici. În toamna anului 1922, el a cercetat, cu sprijinul preotului Dimitrie Fortună, o serie de documente păstrate în arhivele bisericii: Conscripția din anii 1816, 1857, 1859, 1911 (3 vol.); Tabelarnic protocol 1815, 1851 (1 vol.); Condica cununaților 1802-1861, 1861-1902 (2 vol.); Condica născuților 1802-1853 (1 vol.) și Condica morților 1802-1856, 1856-1885 (2 vol.). El a tras concluzia că Vasile
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
filmate, piese de teatru, seriale, revelioane, etc, supuse degradării (de către o ciupercă necunoscută), a spațiilor necorespunzătoare, lipsei de întreținere a filmelor. Soluția: angajarea de specialiști, apeluri la experiența vecinilor, pregătirea oamenilor noștri în Anglia (ing Ștefan Machedon), înscierea în Asociația Arhivelor de Televiziune, participarea la întâlnirile anuale și realizarea de emisiuni din materialul depozitat pentru a-i cunoaște starea de arhivare, dar mai ales fișarea întregii arhive și crearea unei Societăți pentru valorificarea imensei bogații existente aici. Urmare a tuturor măsurilor
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
la experiența vecinilor, pregătirea oamenilor noștri în Anglia (ing Ștefan Machedon), înscierea în Asociația Arhivelor de Televiziune, participarea la întâlnirile anuale și realizarea de emisiuni din materialul depozitat pentru a-i cunoaște starea de arhivare, dar mai ales fișarea întregii arhive și crearea unei Societăți pentru valorificarea imensei bogații existente aici. Urmare a tuturor măsurilor, anual am participat la întrunirile Asociației, iar Ștefan Dimitriu a obținut marele premiu pentru emisiunea de arhivă “Revoluția română în direct”. Direcția noastră a realizat cu
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
cunoaște starea de arhivare, dar mai ales fișarea întregii arhive și crearea unei Societăți pentru valorificarea imensei bogații existente aici. Urmare a tuturor măsurilor, anual am participat la întrunirile Asociației, iar Ștefan Dimitriu a obținut marele premiu pentru emisiunea de arhivă “Revoluția română în direct”. Direcția noastră a realizat cu sprijinul colectivului de la Documentare, cărțile: “TVR 40” autor A.Orban, “Premiile TVR 40” (acordate producțiilor participante la concursuri peste hotare) autor Tamara Pasca. Pentru activitatea publicistica am primit “Ordinul Ziariștilor” clasa
Petru Codrea () [Corola-website/Science/321686_a_323015]
-
8 (61), An VI, august, 2008. ● "Un an de la canonizarea Sf. Atanasie Todoran din Bichigiu", în ,Renașterea”, Nr. 5, An XX (serie nouă) , mai, 2009. ● "Modernitate și secularizare sau despre contemporaneitatea epistemologiilor lui Descartes și Bacon în societatea actuală", în ,Arhiva Someșană”, seria a III-a, nr IX/2010, Cluj-Napoca, 2011. Apariții în antologii de proză și poezie precum și într-o serie de reviste culturale: ● "Drumul oaselor", în ,Metamorfoze”, Nr. 101, Iunie-Iulie, Medgidia, 2009. ● "Maestre...", în ,Almanah Cultural -2010-“ , editat de
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Sarbacher, Peter Schneider, Hinnerk Schönemann, Harald Schrott, Michael Schwarzmaier, Jan Sosniok, Florian Stetter, Andreas Tobias, Christian Tramitz, Ludwig Trepte, Sebastian Urzendowsky, Mark Waschke, Philip Wiegratz, Daniel Wiemer, Fahri Ogün Yardim, Ronald Zehrfeld actor TV Actrițe: Lena Beyerling, Kim-Sarah Brandts Actori: Arhiva:
Listă de actori din filme în limba germană () [Corola-website/Science/321679_a_323008]
-
de prim rang în domeniul cercetării trecutului românesc. Printre aceștia se numără Alexandru Boldur, care îi deschide porțile cercetării științifice, încadrându-l ca asistent universitar la Catedra de Istorie, Constantin N. Tomescu și Toma G. Bulat, editori ai revistei documentare Arhivele Basarabiei, care îi servesc drept model, îl orienteză și încurajează. Până în 1942 studiază la Universitatea din Cernăuți, unde se leagă spiritual de o altă personalitate marcantă a epocii, profesorul Semion Reli. Revenind la Iași, la îndrumarea reputatului jurist și filolog
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
impresionant pentru acea epocă: Licența în Teologie în 1942, la Cernăuți, Licența în Drept în 1947 și Licența în Litere și Filosofie cu profilul Istorie, în 1948, la Iași. În paralel, în perioada 1942 - 1947 deține funcția de paleograf la Arhivele Statului din Iași, apoi, în anii 1947 - 1948, este profesor și director la Liceul din Trușești. În perioada 1948 - 1951 activează ca asistent și conferențiar suplinitor la Facultatea de Istorie din Iași, iar între anii 1951 - 1952, ca cercetător la
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
impunerea în Palestina a unei politici nepopulare. John Evelyn Shuckburgh, funcționar al noului departament al Orientului Mijlociu al ministerului de externe, a descoperit la un moment dat că toată corespondența de până la emiterea declarației Balfour nu este de găsit în arhivele Colonial Office, deși actele Foreign Office ar fi trebuit să se bucure de un regim special. Explicația cea mai cuprinzătoare pe care a putut să o dea ministerul de externe cu privire la originile Declarației Balfour putea fi găsită într-o notiță
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
pe versuri de Pincevschi a fost interpretată de violonistul Ițhak Perlman și grupul de clezmeri "Brave Old World" și imprimată pe CD la Angel Records, SUA în anul 1995.Din acel moment a fost reluată de multe colective de clezmeri. Arhivele scriitorului au fost transmise pentru conservare și cercetare la Institutul ucrainean de Iudaism din Kiev. În limba idiș
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
indienii cherokee din Texas la 18 septembrie în masacrul lui Dawson. Armata mexicană avea să se retragă ulterior din San Antonio. Printre efectele atacurilor mexicane asupra Texasului s-a numărat intensificarea conflictelor între facțiunile politice, inclusiv un incident denumit Războiul Arhivelor Texasului. Susținând că dorește protejarea arhivelor naționale, președintele Sam Houston a ordonat scoaterea lor din Austin. Arhivele au revenit în oraș, sub pază armată. Congresul Texasului l-a contrat pe Houston iar acest episod din istoria texană avea să întărească
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]
-
septembrie în masacrul lui Dawson. Armata mexicană avea să se retragă ulterior din San Antonio. Printre efectele atacurilor mexicane asupra Texasului s-a numărat intensificarea conflictelor între facțiunile politice, inclusiv un incident denumit Războiul Arhivelor Texasului. Susținând că dorește protejarea arhivelor naționale, președintele Sam Houston a ordonat scoaterea lor din Austin. Arhivele au revenit în oraș, sub pază armată. Congresul Texasului l-a contrat pe Houston iar acest episod din istoria texană avea să întărească statutul Austinului de capitală a republicii
Republica Texas () [Corola-website/Science/320918_a_322247]