49,647 matches
-
mai mare balenă albastră găsită vreodată, întrucât majoritatea datelor provin de la balenele albastre ucise în apele antarctice în prima jumătate a secolului al XX-lea, și au fost colectate de vânători de balene care nu își însușiseră tehnicile zoologice în ceea ce privește măsurarea și cântărirea lor. Cea mai grea balenă cântărită vreodată avea . Cele mai lungi balene observate vreodată au fost două femele de și respectiv , însă în niciunul din aceste cazuri nu s-au colectat date privind greutatea. Cea mai lungă balenă
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
lungă balenă măsurată de oamenii de știință de la NMML avea , era femelă și a fost capturată în Antarctica de vânătorii de balene japonezi în 1946-47. Locotenentul Quentin R. Walsh, USCG, acționând ca inspector de vânătoare pe vasul "Ulysses", a verificat măsurarea unei balene albastre gestante de 30 m lungime capturată în Antarctica în sezonul 1937-38. Cea mai lungă balenă găsită în Pacificul de Nord a fost o femelă de prinsă de vânătorii japonezi în 1959, iar cea mai lungă găsită în
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
cu reperul zero fundamental de la Constanța, alegându-se în București un punct origine situat în incinta actualei Gări de Nord. În anul 1922, la prima adunare generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică ținută la Roma s-a hotărât măsurarea arcului de meridian dintre Oceanul Arctic și Marea Mediterană, arc ce trece prin vestul României. Lucrările pentru măsurarea acestui arc au fost executate de specialiști români în timp de patru ani. În anul 1930, Institutul Geografic al Armatei și-a schimbat denumirea
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
actualei Gări de Nord. În anul 1922, la prima adunare generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică ținută la Roma s-a hotărât măsurarea arcului de meridian dintre Oceanul Arctic și Marea Mediterană, arc ce trece prin vestul României. Lucrările pentru măsurarea acestui arc au fost executate de specialiști români în timp de patru ani. În anul 1930, Institutul Geografic al Armatei și-a schimbat denumirea în Institutul Geografic Militar, denumire pe care a păstrat-o până în anul 1951. Tot în 1930
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
nivelment și tahimetrie, atât pentru lucrări principale cât și pentru ridicări de detaliu, cu ajutorul său măsurându-se unghiurile, distanțele și diferențele de nivel. "Articol principal: Nivelă topografică" Nivela topografică este un instrument optic sau electronic de mare precizie folosit la măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte prin citirea unei mire sau prin decodarea unui semnal reflectat de o baliză electronică, radio sau laser, folosit în efectuarea măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în teren
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
laser, folosit în efectuarea măsurătorilor topografice sau trasarea cotelor din planul topografic în teren. "Articol principal: Stația totală" Stația totală este un instrument utilizat în măsurătorile topografice; mai concret este o combinație între clasicul teodolit și un instrument electronic de măsurare a distanțelor. Poate include și un mic calculator care pe lângă capabilitatea de stocare poate oferi și calcule extrem de precise. Cei mai multi termeni din geodezie și topografie provin de la arabi, și anume:
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
ansamblului de sisteme mecanice cuantice în fizică. Nivelul de energie poate fi numit „degenerat” dacă același nivel crespunde mai multor stări ale sistemului mecanic cuantic. Numărul de stări cuantice ce corespund aceluiași nivel energetic reprezintă degenerarea respectivului nivel. Nu numai măsurarea valorii energiei nivelelor în sine este importantă ci și măsurarea diferenței dintre două nivele de energie A și B. Astfel se poate determina câtă energie este necesară pentru trecerea din starea A în starea B. Diferența de nivel de energie
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
poate fi numit „degenerat” dacă același nivel crespunde mai multor stări ale sistemului mecanic cuantic. Numărul de stări cuantice ce corespund aceluiași nivel energetic reprezintă degenerarea respectivului nivel. Nu numai măsurarea valorii energiei nivelelor în sine este importantă ci și măsurarea diferenței dintre două nivele de energie A și B. Astfel se poate determina câtă energie este necesară pentru trecerea din starea A în starea B. Diferența de nivel de energie pentru electroni ne permite să calculăm spectrul de emisie și
Fizică atomică () [Corola-website/Science/308413_a_309742]
-
NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice. SI are șapte "unități fundamentale" independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică "unitățile SI derivate". Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale. Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
fac cercetări pentru a înlocui și această definiție printr-una bazată pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi că kilogramul și-ar putea pierde statutul de unitate fundamentală în favoarea altei unități. Asta deoarece unitățile fundamentale trebuie să poată permite măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiții redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unități (actual unitățile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă și cantitate de substanță) este arbitrară. De asemenea, numărul unităților fundamentale ale SI este arbitrar. Caracterul arbitrar
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
radiant, exprimat ca watt pe steradian, unitatea watt fiind ea însăși o unitate derivată. Prin urmare, unitățile fundamentale nu sunt independente "stricto sensu" dar sunt independente algebric sau din punct de vedere al analizei dimensionale, însă ele, așa cum sunt, permit măsurarea mărimilor fizice. Unitățile derivate sunt date de expresii algebrice formate prin înmulțirea și împărțirea unităților fundamentale. Numărul acestor unități folosite în știință este nelimitat, așa că în tabelul următor se prezintă câteva exemple de astfel de unități. Unele unități derivate au
Sistemul internațional de unități () [Corola-website/Science/308434_a_309763]
-
lui Aristotel și i-au aplicat modul de gândire islamului. Al-Khwărizmī (780-850) a scris prima carte din lume despre algebră, precum și o versiune îmbunătățită a "Geografiei" lui Ptolemeu, și a participat la un proiect ce viza determinarea circumferinței Pământului prin măsurarea lungimii unui grad de meridian pe o câmpie din Irak. Tradiționaliștii islamici au început să capete tot mai multă influență către sfârșitul secolului al zecelea. Discuții despre umanism și alte probleme filozofice au continuat, dar au fost tot mai mult
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
care devenise un focar al civilizației elenistice, în afară de celebra Bibliotecă, existau și laboratoare, iar unul dintre primii alchimiști poate fi considerat Zosimos din Panopolis care a trăit în jurul anului 300 d.Hr. Hypatia din Alexandria a inventat un instrument pentru măsurarea densității apei, un fel de precursor al hidrometrului. După ocuparea Egiptului, arabii traduc lucrările salvate de la incendiul care a distrus Biblioteca din Alexandria. Alchimiștii, în frunte cu Jabir ibn Hayyan (Geber) (c. 721- c. 815) desfășoară o intensă activitate științifică
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
a activat și în cadrul Institutului de Matematică al Academiei ca director adjunct (1965-1975). Începând cu 1966, predă cursuri speciale la Universitatea din Ottawa. Matematician român stabilit în S.U.A. (1976), Professor Emeritus Florida University. Contribuțiile sale vizează în analiza matematică: teoria măsurării și integrării, teorema lui Lebesgue, teorema lui Radon-Nikodym, teorema lui Riesz-Kakutani. A stabilit aplicații privind reprezentarea grupurilor compacte și măsura lui Haar pe grupuri compacte. În teza sa de doctorat (susținută în 1957, sub îndrumarea prof. Octav Onicescu) a tratat
Nicolae Dinculeanu () [Corola-website/Science/307386_a_308715]
-
DECIZIA CONSILIULUI din 27 ianuarie 1997 de stabilire a unui schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre (97/101/CE) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special art. 130s alin. (1), având în vedere propunerea Comisiei1, având în vedere avizul Comitetului Social și
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
la poluarea atmosferică cauzată de anumiți compuși și particule în suspensie 6 și prin Decizia Consiliului 82/459/CEE din 24 iunie 1982 de stabilire a unui schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării atmosferice în statele membre 7 permite dezvoltarea unui schimb de informații mai complex și reprezentativ prin creșterea numărului de poluanți avuți în vedere și prin includerea rețelelor și stațiilor individuale care măsoară poluarea aerului înconjurător; (6) întrucât este
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
comunicate în cazul în care sunt disponibile; (7) întrucât informațiile adunate trebuie să fie suficient de reprezentative pentru a permite elaborarea cartografiei nivelurilor de poluare pe ansamblul teritoriului Comunității; (8) întrucât utilizarea criteriilor comune pentru validarea și procesarea rezultatelor de măsurare vor duce la creșterea compatibilității și comparabilității datelor transmise, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Obiective 1. Se instituie un schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător, denumit în continuare
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
comune pentru validarea și procesarea rezultatelor de măsurare vor duce la creșterea compatibilității și comparabilității datelor transmise, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Obiective 1. Se instituie un schimb reciproc de informații și date provenind de la rețele și stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător, denumit în continuare "schimb reciproc". Acest schimb reciproc se aplică: - rețelelor și stațiilor; schimbul furnizează informații detaliate care descriu rețelele și stațiile puse în funcțiune în statele membre pentru supravegherea poluării aerului, - măsurărilor de calitate a
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
stații individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător, denumit în continuare "schimb reciproc". Acest schimb reciproc se aplică: - rețelelor și stațiilor; schimbul furnizează informații detaliate care descriu rețelele și stațiile puse în funcțiune în statele membre pentru supravegherea poluării aerului, - măsurărilor de calitate a aerului obținute de la stații: schimbul include date calculate conform anexei I punctele 3 și 4, pornind de la măsurările privind poluarea aerului efectuate de stații în statele membre. 2. Comisia și organismele menționate la art. 6 sunt răspunzătoare
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
schimbul furnizează informații detaliate care descriu rețelele și stațiile puse în funcțiune în statele membre pentru supravegherea poluării aerului, - măsurărilor de calitate a aerului obținute de la stații: schimbul include date calculate conform anexei I punctele 3 și 4, pornind de la măsurările privind poluarea aerului efectuate de stații în statele membre. 2. Comisia și organismele menționate la art. 6 sunt răspunzătoare pentru funcționarea schimbului reciproc. Pentru a beneficia de experiența acumulată de Agenția Europeană de Mediu și în limitele competenței acesteia, Comisia
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
de informații stabilit de Decizia 82/459/CEE, cu condiția să nu fie menționate la a doua liniuță. Articolul 4 Informații necesare privind rețelele și stațiile 1. Informațiile care urmează a fi transmise Comisiei se referă la caracteristicile stațiilor de măsurare, echipamentul de măsură și procedurile operaționale utilizate în aceste stații, precum și structura și organizarea rețelelor de care aparțin aceste stații. Aceste informații sunt comunicate Comisiei, exceptând cazul în care acestea au fost deja comunicate în cadrul legislației referitoare la calitatea aerului
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
cu activitățile întreprinse de către Agenția Europeană de Mediu în domeniul poluării atmosferice, - modificarea anexei I pct. 2, 3 și 4 și a anexelor II, III și IV, - luarea în considerare, în procedura schimbului reciproc, a principiilor noi în tehnicile de măsurare, - extinderea procedurii la datele și informațiile provenind din țări terțe. Articolul 8 Cel mai târziu la expirarea unei perioade de cinci ani după intrarea în vigoare a prezentei decizii, Comisia prezintă Consiliului un raport privind punerea sa în aplicare. Acest
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
microg/m3 (la următoarele condiții de temperatură și presiune: 293°K și 101,3 kPa), cu excepția poluanților 2, 36 și 37, în cazul cărora rezultatele trebuie exprimate în g/m2/an. ANEXA II INFORMAȚII PRIVIND REȚELELE, STAȚIILE ȘI TEHNICILE DE MĂSURARE Pe cât posibil, trebuie să se furnizeze o cantitate cât mai mare de informații referitoare la următoarele puncte orintative: I. INFORMAȚII REFERITOARE LA REȚELE - Nume, - Abreviere, - Acoperire geografică (industrie locală, oraș, zonă urbană/periurbană, județ, regiune, întreaga țară), - Organismul răspunzător de
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
zi), - volum moderat de trafic (între 2 000 și 10 000 vehicule pe zi), - volum redus de trafic (sub 2 000 de vehicule pe zi), - altele: intersecții, semafoare, parcări, stații de autobuz, stații de taxiuri, .... III. INFORMAȚII REFERITOARE LA TEHNICILE DE MĂSURARE - Echipamente - nume, - principiu analitic, - Caracteristicile prelevării de probe - amplasarea punctului de prelevare a mostrelor (fațada clădirii, trotuar, marginea bordurii, curte), - înălțimea punctului de prelevare a probelor, - lungimea liniei de prelevare a probelor, - timpul de integrare a rezultatelor, - timpul de prelevare
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]
-
tipul: automată, manuală, automată și manuală, - metoda, - frecvența. ANEXA III PROCEDURA DE VALIDARE A DATELOR ȘI CODURILE DE CALITATE 1. Procedura de validare Procedura de validare trebuie: - să ia în considerare, de exemplu, perturbările datorate întreținerii, calibrării sau problemelor tehnice, măsurările care nu se încadrează în interval și datele care indică variații rapide, cum ar fi scăderi și creșteri excesive, Datele trebuie să fie, de asemenea, revizuite în funcție de criteriile bazate pe cunoașterea influențelor climatice și meteorologice specifice zonei pe durata perioadei
jrc3214as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88371_a_89158]