48,132 matches
-
pescuitul sportiv. Sunt pescuite comercial și sportiv cu undițe tractate, paragate flotante, setci pelagice, ocazional cu harpoane. Captura totală de istioforide raportată în zona de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) a fost în 1997 de 1930 t (numai pescuitul comercial). În Atlantic și Marea Mediterană în 1977 au fost capturate 4000 t Au lăsat fosile din cretaceul superior. Familia cuprinde 5 genuri și 11 specii :
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
Hucho hucho") este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița este pusă sub protecția legii și se pescuiește numai cu autorizație specială. Carnea sa este foarte gustoasă. Are o valoare economică ridicată. Lostrița este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la 1-2 m lungime
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Europa: porțiunile superioare a fluviilor Odra, Vistula (Polonia), Tagus (Spania), Rhône (Franța), Lacul Constance (Germania). Lostrița a fost identificată în următoarele țări: Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina. Din cauza pescuitului abuziv, ilegal (braconaj), poluării și al altori factori, lostrița este azi pe cale de dispariție. Odinioară (între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) lostrița se găsea în mai multe râuri din România: în Mureș (până la Alba-Iulia
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
trai zbuciumat în fundul adânc al apei. Timpul minim de dublare a populației este scăzut: 4,5-14 ani (t = 5; t = 15). Specia are o creștere rapidă. Ritmul de creștere diferă de la râu la râu. Lostrița prezintă un mare interes în pescuitul sportiv, mai ales la pescuitul cu musca. Este cel mai apreciat pește din România. Fiind un pește rar și foarte căutat, există mari restricții în pescuitul său. Importanța sa în pescuitul sportiv o depășește pe cea alimentară. Are carnea foarte
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
apei. Timpul minim de dublare a populației este scăzut: 4,5-14 ani (t = 5; t = 15). Specia are o creștere rapidă. Ritmul de creștere diferă de la râu la râu. Lostrița prezintă un mare interes în pescuitul sportiv, mai ales la pescuitul cu musca. Este cel mai apreciat pește din România. Fiind un pește rar și foarte căutat, există mari restricții în pescuitul său. Importanța sa în pescuitul sportiv o depășește pe cea alimentară. Are carnea foarte bună; la noi se vinde
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Ritmul de creștere diferă de la râu la râu. Lostrița prezintă un mare interes în pescuitul sportiv, mai ales la pescuitul cu musca. Este cel mai apreciat pește din România. Fiind un pește rar și foarte căutat, există mari restricții în pescuitul său. Importanța sa în pescuitul sportiv o depășește pe cea alimentară. Are carnea foarte bună; la noi se vinde (exclusiv la sursă) numai afumată. Raritatea lostriței, frumusețea și gustul delicios al cărnii au transformat-o într-un "trofeu" al undițarilor
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
râu la râu. Lostrița prezintă un mare interes în pescuitul sportiv, mai ales la pescuitul cu musca. Este cel mai apreciat pește din România. Fiind un pește rar și foarte căutat, există mari restricții în pescuitul său. Importanța sa în pescuitul sportiv o depășește pe cea alimentară. Are carnea foarte bună; la noi se vinde (exclusiv la sursă) numai afumată. Raritatea lostriței, frumusețea și gustul delicios al cărnii au transformat-o într-un "trofeu" al undițarilor. Tot aceste însușiri au dus
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
care sunt capabile să se susțină autonom sunt foarte puține, trei au fost identificate în Austria (în Pielach, Melk și Drava), pe o suprafață totală populată de pește mai mică de 500 km² (bazată pe locurile de reproducere). În trecut pescuitul excesiv, poluarea și construcția de baraje au dus la declinul speciei. Actualmente principala amenințare pentru specie este reprezentată de regularizarea cursurilor apelor, efectuate de numeroase centrale hidroelectrice prezente în bazinul Dunării. Centralele contribuie, de asemenea, la fragmentarea arealului, întrerupând continuitatea
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
lostrița este azi pe cale de dispariție sau chiar a dispărut din mai multe râuri în care trăia odinioară (vezi Distribuția geografică în România). Specia este protejată de legile naționale și europene care stabilesc dimensiunea minimă și perioada de prohibiție pentru pescuit. Printre măsurile de protecție se numără: repopularea râurilor cu lostriță și reglementarea pescuitului. Lungimea minimă legală admisă la pescuit ar trebui să fie crescută până la aproximativ 70 cm (în locul lungimii minime actuale de 50-55 cm în unele țări). Lungimea minimă
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
râuri în care trăia odinioară (vezi Distribuția geografică în România). Specia este protejată de legile naționale și europene care stabilesc dimensiunea minimă și perioada de prohibiție pentru pescuit. Printre măsurile de protecție se numără: repopularea râurilor cu lostriță și reglementarea pescuitului. Lungimea minimă legală admisă la pescuit ar trebui să fie crescută până la aproximativ 70 cm (în locul lungimii minime actuale de 50-55 cm în unele țări). Lungimea minimă admisă la pescuit în România este de 65 cm. Se fac încercări de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
Distribuția geografică în România). Specia este protejată de legile naționale și europene care stabilesc dimensiunea minimă și perioada de prohibiție pentru pescuit. Printre măsurile de protecție se numără: repopularea râurilor cu lostriță și reglementarea pescuitului. Lungimea minimă legală admisă la pescuit ar trebui să fie crescută până la aproximativ 70 cm (în locul lungimii minime actuale de 50-55 cm în unele țări). Lungimea minimă admisă la pescuit în România este de 65 cm. Se fac încercări de a restabili populațiile naturale prin incubație
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
de protecție se numără: repopularea râurilor cu lostriță și reglementarea pescuitului. Lungimea minimă legală admisă la pescuit ar trebui să fie crescută până la aproximativ 70 cm (în locul lungimii minime actuale de 50-55 cm în unele țări). Lungimea minimă admisă la pescuit în România este de 65 cm. Se fac încercări de a restabili populațiile naturale prin incubație și creștere, dar ele nu au avut rezultate deosebit de apreciabile. Aproape toate încercările de aclimatizare experimentale în alte râuri decât cele origine nu s-
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
masculină. Raiaua (țăranul musulman sau creștin înscris în registrul de recensământ drept cultivator) trebuia să îi plătească timariotului dreptul de intrare în folosință; el dădea și o dijmă din recoltă și plătea o serie de taxe pe oi, porci, pe pescuit, mori, miere și în unele regiuni dunărene, chiar pe găini.Spre deosebire de țăranul occidental, raiaua nu a fost legată de glie și a putut să își părăsească satul de origine pentru a se stabili în altă parte. A existat o minoritate
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
conducători, haganii, erau sacrificați în cazul dezastrelor care afectau statul și poporul ca întreg (Ahmad ibn Fadlan și al-Masudi). Cronicarul contemporan Regino din Prüm constata că ungurii „cutreierau sălbăticiile panonilor și avarilor și își câștigau hrana zilnică prin vânătoare și pescuit” după sosirea în Bazinul Panonic. Înaintarea maghiarilor către Dunăre se pare că la stimulat pe Arnulf, care fusese încoronat rege al Franciei Răsăritene, să îl numească în 896 pe conducătorul regiunii dintre Drava și Sava, Braslav, apărător al Panoniei . În
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
reușește să o cucerească. Sandokan, Yanez, Marianna și un grup de oameni loiali încearcă să scape, dar în timpul fugii Marianna este rănită de un glonț în abdomen și moare după scurt timp. Grupul supraviețuitor părăsește insula cu o barcă de pescuit și navighează pe mare. După câteva zile, Sandokan și însoțitorii săi sunt găsiți de o navă condusă de câțiva malayezieni hotărâți să li se alăture, să se opună invaziei conduse de Brooke și să continue lupta împotriva Angliei. Sandokan găsește
Sandokan, tigrul Malaeziei () [Corola-website/Science/328741_a_330070]
-
totală împădurită de 4.566 km pătrați, adică 53,4% din suprafața județului. Instituția se ocupă cu apărarea, conservarea și dezvoltarea fondului forestier, valorificarea superioară a lemnului și a celorlalte produse ale pădurii, gospodărirea rațională a fondurilor de vânătoare și pescuit. Acestora li se adaugă și alte atribuțiuni, precum conservarea și dezvoltarea biodiversității ecosistemelor forestiere și a mediului ambiant, administrarea rezervațiilor naturale și științifice aflate în zone cu păduri etc. Direcția Silvică Suceava coordonează activitatea celor 24 de ocoale silvice de pe
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
Se institui de asemenea, domeniul Brăilei, cuprinzând teritoriul fostei raiale, teritoriu mai mic decât acela al județului. În aprilie 1831, se publicau dispozițiile luate de Obșteasca Adunare cu privire la organizarea acestui domeniu, organizare care avea în vedere: 1)moșiile domeniului; 2)pescuitul pe Dunăre; 3)”ostroavele din șanalul Dunării”. Se urmărea și colonizarea domeniului cu locuitori care ar dori sa se așeze aici, români sau străini. Precizarea pe teren a vechilor hotare, tinându-se seama și de eventualele revendicări ale foștilor stăpâni de
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Belgia), Atle Østrem (Norvegia), "Ethos" (Brazilia), "E. B. Itso", "Husk mit navn" (ambii din Danemarca), "Horfe", Ken Sortais, "Remed" (toți din Franța) și Conor Harrington (Irlanda). Vardø este orașul din extremitatea de nord-est a Norvegiei. Trațional o comunitate în care pescuitul se practică intensiv , între anii 1960 și 2000, populația oscila. În anul 2012, a rămas constant, Vardø având în acest moment 2 122 locuitori. Din cauza declinului populației, Vardø a rămas cu multe clădiri goale, în diferite stagii de degradare. "Pøbel
Komafest () [Corola-website/Science/329466_a_330795]
-
bună și uneori (toamna, mai ales) destul de grasă. Se pretează la conservat atât afumat, cât și în ulei, dar mai ales sub formă sărată; sub această din urmă formă poartă numele de lacherdă. De-a lungul litoralului românesc al Mării Negre pescuitul este slab.
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
timp: după 4-5 săptămâni ies larvele, care sunt pelagice un timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca are o importanță locală. Cantitățile pescuite sunt mici. Pescuitul se face cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori la gărduțul cu leasă; iarna, cu ostia. Carnea deși osoasă, este totuși dulce și gustoasă, și devine prin fierbere rozie, ca și a păstrăvului. Servește ca momeală la
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
cu mâna pe sub pietre, de asemenea cu crâsnicul și uneori la gărduțul cu leasă; iarna, cu ostia. Carnea deși osoasă, este totuși dulce și gustoasă, și devine prin fierbere rozie, ca și a păstrăvului. Servește ca momeală la undiță pentru pescuitul păstrăvului. Aduce daune pisciculturii, deoarece consumă icrele păstrăvului.
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
provin din volumul "Priveliști dobrogene" (1914). Colecția de povestiri pescărești "" a fost rescrisă și politizată de Sadoveanu în perioada proletcultistă, rezultând un roman nou intitulat "Nada Florilor" (1950), în care personajul principal, băiatul Iliuță Dumitraș, este inițiat atât în tainele pescuitului, cât și în acelea ale mișcării socialiste. Acțiunea romanului se petrece în anul 1888 într-un falanster organizat în stufărișul unei bălți, unde se refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Romanul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colecția de povestiri "Împărăția apelor" a fost scrisă în scopul de a evidenția frumusețea pescuitului și de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu în expedițiile sale pescărești. Autorul îi contrazice pe cei care susțin că pescuitul cu undița este o îndeletnicire a țiganilor și derbedeilor și, deși recunoaște că există
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Colecția de povestiri "Împărăția apelor" a fost scrisă în scopul de a evidenția frumusețea pescuitului și de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu în expedițiile sale pescărești. Autorul îi contrazice pe cei care susțin că pescuitul cu undița este o îndeletnicire a țiganilor și derbedeilor și, deși recunoaște că există puțini orășeni serioși care o practică (precum Ioan Alexandru Brătescu-Voinești și Panait Istrati care se duc des la Snagov), consideră că este un mod mai plăcut
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
care intri. Grijile, preocupările, supărările și durerile adorm. Te-ai apropiat de natura eternă, care te-a luat în stăpânirea ei și te ocrotește ca o mamă”", afirmă scriitorul. După ce descrie unele pregătiri efectuate de pescari înainte de a pleca la pescuit, Sadoveanu rememorează începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]