48,132 matches
-
a luat în stăpânirea ei și te ocrotește ca o mamă”", afirmă scriitorul. După ce descrie unele pregătiri efectuate de pescari înainte de a pleca la pescuit, Sadoveanu rememorează începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Câțiva ani mai târziu, după mutarea familiei la Fălticeni, și-a confecționat instrumente
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
efectuate de pescari înainte de a pleca la pescuit, Sadoveanu rememorează începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. El a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Câțiva ani mai târziu, după mutarea familiei la Fălticeni, și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Câțiva ani mai târziu, după mutarea familiei la Fălticeni, și-a confecționat instrumente de pescuit primitive și a început să pescuiască singur într-un stăvilar din iazurile de pe râul Șomuzul Mare. Într-o dimineață de vară a fost condus de un băiat mai mare pe nume Culai la plavia (insula plutitoare) Nada Florilor, ascunsă în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Șoldăneștilor, unde se adunau zilnic moș Hau (fanaragiul orașului), moș Spânu (un grec fugit de prigoana turcilor și pripășit aici cu zece ani în urmă) și lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit cu undița în apropiere de podul de fier de pe râul
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
lelea Ileana (cunoscătoare a buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit cu undița în apropiere de podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
buruienilor de leac și a descântecelor). Acolo a învățat tainele pescuitului, dar ucenicia sa a fost întreruptă odată cu începerea școlii, iar ostrovul de odinioară nu a mai fost regăsit peste ani. Sadoveanu prezintă câteva expediții la pescuit: o partidă de pescuit cu undița în apropiere de podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
crapi cu năvodul în bălțile Prutului și terminate cu ospețe îmbelșugate; o întâmplare fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și un cunoscut pescar) cu prilejul unei expediții de pescuit pe lacul Snagov etc. Autorul își manifestă disprețul față de pescarii care practică pescuitul doar cu scopul de a câștiga bani, folosind năvoadele sau alte mijloace de prindere a unei cantități mari de pește, și afirmă că acești așa-ziși pescari
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și un cunoscut pescar) cu prilejul unei expediții de pescuit pe lacul Snagov etc. Autorul își manifestă disprețul față de pescarii care practică pescuitul doar cu scopul de a câștiga bani, folosind năvoadele sau alte mijloace de prindere a unei cantități mari de pește, și afirmă că acești așa-ziși pescari au trădat nobila breaslă pentru că nu se mai bazează pe vrednicia și agerimea
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
în comuniune cu natura precum fostul căpitan de cazaci Cricopol, retras în pustietățile Deltei de pe ostrovul Lipan. "Împărăția apelor" cuprindea în ediția originală din 1928 un număr de 17 capitole nenumerotate. Mihail Sadoveanu a fost un pescar pasionat, deprinzând patima pescuitului cu undița de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, sat aflat pe malul stâng al râului Moldova. Prima sa întâmplare pescărească și imaginea bunicului sunt evocate în povestirea „Pește de Moldova” din volumul "Împărăția apelor". La vârsta de 13
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
împreună cu un băiat mai mare pe nume Culai într-o expediție către bălțile Șoldăneștilor de pe râul Șomuzul Mare (în partea de est a orașului), descoperind un tărâm pitoresc cunoscut sub numele de Nada Florilor unde a fost instruit în meșteșugul pescuitului de către bătrânii Moș-Hau și Moș-Spânu. Nada Florilor era o plavie (insuliță plutitoare (sau fixată la malul apei) formată din stuf, ierburi, rizomi, rădăcini de arbori etc. intrate în putrefacție și amestecate cu nămol) existentă în bălțile Șoldăneștilor la care se
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
a efectuării unor lucrări de regularizare a apelor din acea zonă; bălțile au fost desecate, iar iazurile au fost separate și îndiguite și fac parte din zona protejată (arie de protecție specială avifaunistică) Lacurile Fălticeni. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: "„Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
separate și îndiguite și fac parte din zona protejată (arie de protecție specială avifaunistică) Lacurile Fălticeni. Referindu-se la vânătoare și pescuit, Mihail Sadoveanu le considera îndeletniciri primitive care întăreau relația simbiotică între om și natură: "„Pasiunea vânatului și a pescuitului ne vine de departe și de demult - așa de departe și așa de demult încât, cugetând, simt un aspru fior. Vine dintr-o epocă obscură și eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
eroică, când tot ce au astăzi oamenii era numai o intenție în ochii, în mintea și-n brațul primilor luptători”". Ulterior, oamenii s-au îndepărtat de natură și de acele îndeletniciri, dar instinctul străvechi a rămas în interiorul oamenilor. Vânătoarea și pescuitul au devenit în zilele noastre sporturi capabile să relaxeze omul modern în zilele libere de la sfârșit de săptămână; aceste îndeletniciri sunt mult mai plăcute și mai sănătoase deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
deoarece se desfășoară în mijlocul naturii, spre deosebire de plimbările mondene de pe străzile poluate ale orașelor sau de jocurile de societate realizate în atmosfera îmbâcsită de fum de țigară din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
din cluburile orășenești. Într-o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și care făcea parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
parte din volumul "Istorisiri de vânătoare" (Ed. Cugetarea, București, 1937), prozatorul scria astfel: "„Fără îndoială că vânatul și pescuitul sunt cele mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun țăranii noștri”". Mihail Sadoveanu a scris câteva povestiri pescărești în anii '20 ai secolului al XX-lea, pe care le-a adunat într-un volum intitulat "Împărăția apelor" și tipărit în 1928 de către Editura
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
1927 de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești într-o ședință a Academiei Române, la care a participat și Sadoveanu. Povestitorul ar fi mărturisit public că a asistat la fermecarea unui șarpe acvatic de către localnicul Nicolae Pescaru în timp ce se afla într-o luntre la pescuit pe lacul Snagov. Brătescu-Voinești a scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Pe Dunărea veche”, „Taine”, „Popas” și „Diavolul Bălții”) adăugate între capitolele „Singurătăți” și „Vrăjitorul de șerpi”. Toate cele patru povestiri adăugate ulterior proveneau din volumul "Priveliști dobrogene" (Institutul de Arte Grafice și Editură Minerva, București, 1914). O parte dintre povestiri („Pescuitul cu undița”, „Despre instrumentele și despre norocul pescarilor”) au fost incluse apoi, alături de alte povestiri cu subiect asemănător, în volumul "Povestiri pentru vînători și pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Cartea
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Sadoveanu se interesează în primul rând de oameni, aceiași oameni pe care-i căutase și-i găsise și-n "Țara de dincolo de negură"”. Scriitorul are un sentiment al trecutului care coboară în timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă într-un mod sincer și melancolic, prezentând întâmplări ce par a proveni din alt veac. Vânătoarea și pescuitul reprezintă pentru autor ocazii de a călători în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
timp până în vremurile primilor oameni când vânătoarea și pescuitul erau activități de bază ale existenței umane. Povestirile sale amestecă realitatea cu credința primitivă într-un mod sincer și melancolic, prezentând întâmplări ce par a proveni din alt veac. Vânătoarea și pescuitul reprezintă pentru autor ocazii de a călători în trecut și a se contopi în existența omului primordial. Traversând ca Dumitrașcu în ostrovul de la Nada Florilor, autorul simte că a pășit în urmă cu mii de ani: "„Așa mi-am făcut
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
pentru a călători către acel loc minunat care este Nada Florilor. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii; scriitorul înlocuiește senzația de melancolie de tip eminescian în fața naturii cu o vitalitate de tip flamand, astfel că Moldova lui Sadoveanu poate fi comparată cu „Olanda pictorilor de acum câteva secole
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
în spatele fortului francez "Cap Martin". Debarcarea amfibie a trebuit să fie anulată datorită unor probleme logistice - defecțiuni mecanice, supraîncărcarea vaselor și marea agitată. "Regia Marina" nu dispunea de suficient de multe vase de debarcare și de aceea rechiziționase vase de pescuit și de agrement. Marina italiană a încercat să execute câteva debarcări dar, după ce unele dintre vasele folosite au eșuat în apele puțin adânci, întreaga operațiune a fost anulată. Divizia "Cosseria" a fost oprită din înaintare de tirurile bateriilor de artilerie
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
unde s-a ocupat de floricultura și a dat numele sale la mai multe specii noi, în special dahlia (New Internațional Encyclopedia). Într-adevăr, el a fondat practic comerțul cu flori pe Riviera franceză. A fost pasionat, de asemenea, de pescuit și în "Leș Soirées de Sainte-Adresse" (1853) și "Au bord de la mer" (1860) și-a prezentat experiențele sale. Memoriile sale, "Livre de bord", au fost publicate în 1879-1880. A murit la Saint-Raphaël (Văr). Povestirea "Leș Willis" a stat la baza
Jean-Baptiste Alphonse Karr () [Corola-website/Science/334957_a_336286]
-
și Sorana au fost cei doi câștigători, primind ocazia de a pleca într-un scurt voiaj pe mare. Deoarece Sorana are rău de mare, aceasta i-a cedat locul lui Paul. Cât timp Mircea, Paul și Dan se aflau la pescuit pe mare, restul concurenților au avut sarcina de a lăcui podeaua bucătăriei, de a vopsi masa din bucătărie și de a face curat, îndatoriri care le-au luat peste jumătate de zi. Deși extrem de încântați de ceea ce au realizat, Nea
Ferma vedetelor (sezonul 2) () [Corola-website/Science/335447_a_336776]