49,636 matches
-
Kosta Iankov și Ivan Minkov au fost printre cei asasinați. Câțiva dintre organizatorii atacului, printre care Dimităr Zlatarev, Petăr Abadjiev și Nikola Petrov, au reușit să fugă în Uniunea Sovietică prin Iugoslavia. Abandonat de partidul său, Petăr Zadgorski s-a predat poliției și a mărturisit faptele. Procesul s-a ținut în fața unui tribunal militar din Sofia între 1 și 11 mai 1925. Petăr Zadgorski, locotenent-colonelul Gheorghi Koev, care încercase fără succes să-l ascundă pe Ivan Minkov, și Marko Fridman, un
Atentatul de la biserica Sfânta Nedelia () [Corola-website/Science/321210_a_322539]
-
un summit indochinez de la Conghua, China din aprilie 1970, avea să crească de la 12-15.000 de oameni în 1970 la 35-40.000 până în 1972, când a avut loc așa-numita „khmerizare” a conflictului și operațiunile militare împotriva Republicii au fost predate în întregime insurgenților. Dezvoltarea acestor forțe a avut loc în trei etape. Perioada 1970-1972 a fost una de organizare și recrutare, în timpul căreia unitățile Khmerilor Roșii au servit ca trupe auxiliare ale APV. Din 1972 până la jumătatea lui 1974, insurgenții
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
împotriva forțelor FANK pentru a proteja și extinde zonele de bază și sistemul logistic. Până în luna iunie, la trei luni după detronarea lui Sihanouk, forțele guvernamentale fuseseră îndepărtate complet din treimea nord-estică a țării. După înfrângerea acestor forțe, nord-vietnamezii au predat teritoriile nou-cucerite insurgenților locali. Khmerii Roșii au înființat zone eliberate și în porțiunile sudică și sud-vestică a țării, unde operau independent de nord-vietnamezi. În noaptea de 21 ianuarie 1971, o forță de 100 de comandouri APV/FEN au atacat aerodromul
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
de pe Lună.” La 10 martie 1972, chiar înainte ca nou-rebotezata Adunare Constituantă să aprobe revizuirea constituției, Lon Nol a anunțat că suspendă deliberările. El l-a obligat apoi pe Cheng Heng, șef de stat de la detronarea lui Sihanouk, să-i predea lui întreaga autoritate. La aniversarea de doi ani a loviturii de stat, Lon Nol a predat autoritatea de șef de stat, dar și-a reținut posturile de prim-ministru și ministru al apărării. La 4 iunie, Lon Nol a fost
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
Lon Nol a anunțat că suspendă deliberările. El l-a obligat apoi pe Cheng Heng, șef de stat de la detronarea lui Sihanouk, să-i predea lui întreaga autoritate. La aniversarea de doi ani a loviturii de stat, Lon Nol a predat autoritatea de șef de stat, dar și-a reținut posturile de prim-ministru și ministru al apărării. La 4 iunie, Lon Nol a fost ales în funcția de președinte al Republicii Khmerilor într-un scrutin trucat. În urma noii constituții (ratificate
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
cu propaganda și agitația, care includeau și îndrumarea culturii. Între profesorii Școlii de Literatură s-au numărat Mihai Gafița, profesor de istoria literaturii române la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, unde a condus și cenaclul literar, Mihu Dragomir, care a predat lecții de poezie. Între elevii care au absolvit această școală s-au numărat Marin Ioniță, Ion Acsan, Hans Liebhardt, Adela Popescu, Ion Apetroaie, Ana Ioniță, Florian Grecea, Dumitru Carabăț, Gloria Barna (Alexandra Indrieș, după eliberarea din închisorile comuniste), Hary Salem
Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” () [Corola-website/Science/321266_a_322595]
-
face aparița Frank venit să-și revendice nevasta. Boldwood îl împușcă, Troy moare, și încearcă să se împuște și pe el, dar e oprit de unul dintre angajați.Iese pe ușă și o ia pe drumul spre Casterbridge unde se predă. Este condamnat la moarte prin spânzurare, dar datorită unei scrisori trimise de oamenii de la fermă ministrului în care se explicau motivele pentru care Boldwood putea fi considerat nebun, el este condamnat la închisoare pe viață. La aproape un an de la
Departe de lumea dezlănțuită () [Corola-website/Science/321267_a_322596]
-
sovieto-armean a durat doar o săptămână. Armata și populația armeană, epuizate de șase ani de războaie, nu au mai fost capabile să continue rezistența. Când Armata Roșie a intrat în Erevan pe 4 decembrie 1920, guvernul republicii armene s-a predat pur-și-simplu. Pe 5 decemb rie, Comitetul revoluționar armean, „Revkom”, format în principal din armeni originari din Azerbaidjan, a intrat la rândul lui în oraș. În cele din urmă, pe 6 decembrie, membrii temutei poliții politice sovietice organizată de Felix Dzerjinski
Războiul turco-armean () [Corola-website/Science/321282_a_322611]
-
Rus condus de țarul Alexandru al II-lea. În timpul unei invazii a tătarilor în Siberia, acesta trimite un curier către Irkutsk la fratele său, Marele Duce, pentru a-l sfătui să se ferească de trădătorul Ivan Ogareff, care vrea să predea orașul invadatorilor. Curierul, pe nume , pornește din Moscova incognito, sub numele Nicolas Korpanoff. Pe drum, el se întâlnește cu Nadia, o livoneză care merge la Irkutsk pentru a se alătura tatălui ei, exilat acolo, și cu doi reporteri: francezul Alcide
Mihail Strogoff () [Corola-website/Science/321307_a_322636]
-
engleză la Colegiul Exeter al Universității Cambridge. După absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina unde va activa ca lector la Colegiul al-Rašīdiyya. În urma evenimentelor din anul 1948, Jabra va pleca în Irak unde, după mai multe căutari, va preda literatură engleză la Universitatea din Bagdad. În 1952 devine bursier al Universității Harvard, apoi în 1954 se reîntoarce la Bagdad unde își continuă cariera de profesor de literatură engleză până în 1964. De asemenea, va lucra ca traducător de engleză la
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
absolvire, în 1940, se va întoarce în Palestina ca și lector la colegiul al cărui elev fusese. Evenimentele din 1948 îl determină pe Jabra să se refugieze în Irak, unde va obține un post la Universitatea de la Bagdad, unde va preda literatură engleză până în 1952, când va pleca spre Statele Unite ale Americii cu o bursă de studiu la Universitatea Harvard. Se întoarce în 1954 la Bagdad, unde își continuă cariera de dascăl până în 1964. De-a lungul vieții a publicat peste
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
de 20 de ani, odată cu bursa de studiu primită, studiul său de literatură engleză îl îndepărtează pentru o perioadă de timp de scrierea în arabă. Drept dovadă avem primele lui romane scurte scrise în limba engleză. Faptul că a și predat literatură engleză și că literatura arabă a anilor ’40 nu oferea satisfacția necesară sunt alte elemente care au înlesnit scrierea lui în engleză. După scrierea primului roman, în adevăratul sens al cuvântului (Hunters in a Narrow Street) simte că vorbele
Jabra Ibrahim Jabra () [Corola-website/Science/321288_a_322617]
-
Benett. În anul 1867, în Trieste, Sarcany și Zirone, doi oameni fără căpătâi, interceptează un mesaj codificat atașat de piciorul unui porumbel. Prin intermediul acestuia, ei descoperă un complot pentru eliberarea Ungariei de sub jugul austriac și, cu ajutorul bancherului Silas Toronthal, îi predau pe conspiratori pe mâinile poliției, intrând astfel în posesia unei recompense grase. Conducătorii conjurației, bogatul conte Mathias Sandorf, Ștefan Báthory (aparținând celebrei familii Bathory) și Ladislau Zathmar, sunt judecați și condamnați la moarte. Cei trei încearcă să evadeze din închisoare
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
îl elibereze, folosindu-se de el pentru a lua urma celorlalți complici ai trădării. Sarcany îl aduce pe Silas la sapă de lemn și se pregătește să îl ucidă, dar Pescade și Matifou îl salvează pe bancher în ultima clipă, predându-l lui Sandorf. Contele află unde o ține Sarcany ascunsă pe Sava și pleacă în căutarea ei, animat de un nou avânt: a aflat că ea este în realitate fiica lui, răpită pe când era foarte mică. Sarcany forțează căsătoria cu
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
către Concord, la circa 500 m în fața trupelor regulate. Voluntarii s-au retras pe o culme de unde se vedea orașul și liderii lor au discutat calea de urmat. Ei au concluzionat că se impune prudență, iar colonelul James Barrett a predat orașul Concord și și-a dus oamenii peste "North Bridge" (Podul de Nord) pe un deal la circa nord de oraș, de unde au continuat să privească mișcările de trupe ale britanicilor și activitățile din centrul orașului. Acest pas s-a
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
suferind pierderi în urma ambuscadelor. Pitcairn a căzut de pe cal, care a fost rănit de coloniștii care trăgeau de pe Fiske Hill. Acum, ambii lideri ai expediției erau răniți și fără cal, și oamenii lor erau obosiți și însetați. Câțiva s-au predat; majoritatea rupseseră rândurile și alergau grămadă. Retragerea lor organizată se transformase într-o fugă. Câțiva ofițeri care nu fuseseră răniți s-au întors și și-au amenințat oamenii cu sabia să se reașeze în ordine. Un singur ofițer britanic din
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
și au mers mai departe. Bătrânii au deschis focul, au împușcat caii din față, au ucis doi sergenți și au rănit un ofițer. Supraviețuitorii au fugit, și șase din ei și-au aruncat armele într-un iaz înainte de a se preda. Percy a preluat controlul forțelor combinate de circa 1.700 de oameni și i-a lăsat să se odihnească, să mănânce, să bea, și să fie îngrijiți la cartierul general de teren (Munroe Tavern) înainte de a-și relua marșul. Au
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Russell încă mai există și mai are și urme de gloanțe de la luptă. O miliție care a încercat o ambuscadă din livada lui Russell a fost prinsă de flancuri și unsprezece oameni au murit, unii chiar după ce s-ar fi predat. Percy a pierdut controlul asupra oamenilor săi și soldații britanici au început să comită atrocități pentru a pedepsi presupusele scalpări de la North Bridge și pierderile lor cauzate de un inamic îndepărtat, adesea nevăzut. După declarațiile lui Pitcairn și ale altor
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
a intitulat "La Mer saharienne" ("Marea sahariană"), dar titlul definitiv i-a aparținut editorului, Hetzel fiul. Aceasta nu a fost singura intervenție a editorului asupra romanului, acesta devansând acțiunea cu 25 de ani și dezvoltând partea destinată tuaregilor. Verne a predat manuscrisul pe 15 octombrie 1904, apoi versiunea corectată pe 12 decembrie. Romanul a apărut în foileton în "Magasin d'éducation et de récréation" între ianuarie și august 1905, ediția în volum apărând la sfârșitul aceluiași an. Inginerul M. de Schaller
Invazia mării () [Corola-website/Science/321320_a_322649]
-
la granița cu Alaska. Criminalii aveau de gând să-i omoare pe saltimbanci și să-l captureze pe conte, care era un om foarte bogat, pentru a-l șantaja, cerându-i o sumă mare de bani pentru a nu-l preda poliției rusești. Însă , capul familiei de saltimbanci, își dă seama de aranjament și anunță poliția. Hoții sunt prinși, iar într-un final toți ajung înapoi în Franța. În timpul ce se află în Sitka, Alaska, personajele cărții asistă la ceremonia în cadrul
César Cascabel () [Corola-website/Science/321317_a_322646]
-
de către Imperiul Rus. În 1715 este tradus Noul Testament în limba estoniană (dialectul sudic), iar în 1739 este tipărită prima Biblie în limba estoniană (dialectul nordic). În 1711 este închisă Universitatea de la Tartu, fiind apoi redeschisă în 1802, toate cursurile fiind predate în limba germană până în anul 1889, când limba rusă devine limbă de studiu. În 1816 este abolită șerbia în Estland (nordul Estoniei actuale), iar în 1819 este abolită în Livonia si Saaremaa. La 12 aprilie 1917, guvernul rus acordă Estoniei
Istoria Estoniei () [Corola-website/Science/320584_a_321913]
-
un riț de trecereși apoi la Proba finală de Imunitate. În cadrul ritului de trecere, s-au acoperit cu noroi, au trecut printr-un tunel format din frunze de palmier, au trecut printre tortele camarazilor căzuți, apoi au trecut printr-o predea din bambus și au mers desculți peste jar. După ce au trecut două ore din proba de imunitate, Jeff a încercat să-i tenteze să renunțe cu oferindu-le portocale. După 2 ore și jumătate, Richard a declarat că e sigur
Survivor: Borneo () [Corola-website/Science/320577_a_321906]
-
șef al "Catedrei de Științe Socio-Umane și Juridice" și ca membru al "Senatului" noii Universități "“Petrol-Gaze”" din reședința județului Prahova; în context, a izbutit să introducă în planul de învățământ al instituției trei noi "Cursuri", pe care le-a și predat: "“Politologie”, “Istoria Uniunii Europene”" și "“Istoria Economiei Naționale”". Eliberat de presiunea și de restricțiile, impuse de ideologia vechiului sistem politic totalitar, el și-a axat preocupările de cercetare științifică numai în spiritul adevărului istoric, reieșit din realități și întemeiat pe
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
și a "“Fundației Oamenilor de Știință din Prahova”", inclusiv la apariția revistelor de specialitate "“ANUAR”" și "“Arhivele Prahovei”" (1992-2002). În anul 2002, Ion Șt. Baicu a ieșit la pensie, dar a continuat să activeze în învățământul superior particular; el a predat aceleași cursuri studenților de la Universitatea "“Mihai Viteazul”" și de la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu”" din orașul Brașov. Simultan cu munca didactică a desfășurat și încă mai desfășoară o rodnică activitate de cercetare științifică: a publicat articole, evocări și
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
soldat cu moartea a 115 nord-vietnamezi și a 10 americani; aceștia din urmă au pierdut și 100 răniți și doi dispăruți. La 08:00 a doua zi, Operațiunea "Scotland" a luat sfârșit. Controlul operațional asupra zonei Khe Sanh a fost predat Diviziei 1 Cavalerie Aeriană a Armatei SUA pe toată durata Operațiunii "Pegasus". Operațiunea "Scotland", începută la 1 noiembrie 1967, a înregistrat ca pierderi: 205 morți în luptă, 1.668 răniți și 25 dispăruți presupuși morți. Aceste cifre nu includ pierderile
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]