5,710 matches
-
bărbatul este dispus să flirteze cu o gheișă, o doamnă șic, care știe să-i creeze momente de destindere totală: ochii îi sclipesc, cântă, se lasă mângâiat de privirea dulce a acesteea. Gheișa este o femeie frumoasă, senzuală, parfumul ei împletindu se cu aroma sake-ului. Sake este o Cale plăcută și femeilor, este inseparabil vieții omului. Cât sake se consumă la o masă? Scuză-mi întreruperea, Taro-san! Trebuie să știi tu însuți care ți-e limita la băutură. Fiecare popor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
măsura devenind veseli și zgomotoși. Hanami(admirarea florilor de cireș) presupune liniște, sake cere meditație...Este un moment magic și solemn. Maturii admiră florile de cireș în solitudine... cu o cupă de sake în mână. Aroma florilor de cireș se împletește cu aroma de sake, dând o stare de liniște desăvârșită, de contopire cu cireșul și florile lui... Cele mai căutate scoici în această perioadă, sunt: „Hamaguri” , „Asara”, „Awabi”. Carnea de scoică este ușor digerabilă și bogată în minerale, fiind un
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a plouat...În ciuda vremii, nu puteam rata încântătorul festival care e un prilej de sărbătoare pentru japonezii ce se adună, cu mic și mare, să privească dansatoarele, carele alegorice, fetele frumoase și costumația deosebită. Atmosfera este încărcată, intensă, electrizantă... Se împletesc tandru, enigmatic și senzual, dansul, muzica, culoarea...Dansul brazilian are ceva fascinant și distractiv, chiar dacă dansatoarele erau în majoritate japoneze, aducând cu sine ritm, culoare, exotism și veselie. Toată lumea privește și se distrează, indiferent de vârstă. În puținele cuvinte pe
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Pentru mine, fiecare copil este o speranță a lumii! Fiecare zi petrecută în Japonia a însemnat o aventură, iar aventura fiecăruia are istoria ei; eu am prezentat-o pe a mea... Privind îndeaproape minunile despre care scriu, îmi simt sufletul împletindu-se cu spiritul locului, înălțându-se într-un zbor plin de bucurie și liniște. Mă simt legată spiritual de această țară a „Soarelui Răsare” unde mă simt „acasă”... Căile vieții noastre se întretaie cu ale altora adunându-se într-un
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
elementele ce-l alcătuiesc: focul-reprezentat sub forma lanternelor din piatră sau fier; pământul simbolizat prin pietre, apă, animale și plante în formele lor naturale. O grădină japoneză cuprinde elemente ale naturii, ce bucură ochiul și fericesc sufletul. Aici, rafinamentul se împletește cu elementele naturale: o pădurice traversată de un pârâu, o colină urmată de o vâlcea, o insuliță în mijlocul unui lac artificial, un pod arcuit peste un un pârâu etc. 9 În Kyoto există și un pod faimos și foarte căutat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cursurilor seminariale de la Seminarul Teologic din Huși, după cercetarea trecutului familiilor Cuza, Racoviță și Catargiul, se apleacă și asupra familiei Râșcanu, care . În volumul de față Încercăm să creionăm destinul membrilor familiei Râșcanu, vorbitori de limbă greacă, care s-a Împletit cu cel al locuitorilor din satul Frenciugi. Pe lângă grija de cele necesare sufletului, Râșcăneștii au oferit suportul Învățării slovelor În tinda bisericii sau pe lângă conacul boieresc situat În preajmă. Micuța biserică din Frenciugi a rezistat vremurilor, asigurând spațiul pentru rugăciune
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Le tăgăduiți orice drept, Îi disprețuiți! Dar nu uitați că, dacă n-ar fi ei, n-ați avea arme care să vă aducă gloria, n-ați avea armuri care să vă apere și n-ați avea straie de mătase. Ei Împletesc platoșe și țes stofă fină, ei aduc din țări Îndepărtate pietre prețioase și armăsari mândri, piei și sare! Ce-ar fi viața noastră fără toate acestea? și care le e plata? Nimic altceva decât lovituri, umilințe și dispreț. și, ca să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
printre care de abia se putea Înainta. Câțiva aluni Își Încâlceau ramurile atât de strâns, Încât trebuiră să-și croiască drum cu săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni astfel o vreme, urmat de strădaniile celorlați, care se luptau și ei cu hățișurile sălbăticite, de sub frunzișurile putrede apăru o gură de vizuină, În care, cu oarecare greutate, se putea intra pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fi contraziși că, în familia bunicului, posturile religioase de peste an, recomandate de biserica ortodoxă în calendare, erau respectate și ținute fără dificultate. Ba am putea spune dimpotrivă; și ați înțeles de ce. În ciuda faptului că erau foarte muncitori: fetele torceau, țeseau, împleteau, mergeau cu ziua la prășit; frații tatălui meu lucrau la pădure, la cosit, al îmblătit, adică la "treieratul" grâului. Se folosea o anumită sculă sau unealtă rurală numită "îmblăciu", cu ajutorul căreia, prin lovituri repetate, aplicate în zona spicelor, se obțineau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
metalic și, după un alt fluierat răscolitor și intens, care ne-a cutremurat ființa până-n străfundurile arhitecturii noastre moleculare, garnitura a pornit. 11. DEPORTAȚII Ca o gigantică insectă apocaliptică, locomotiva repezea pe coșul negru trâmbe roșiatice de fum, care se împleteau într-o îmbrățișare spasmodică și violentă cu jetul de aburi șuierători. O baie de cenușă fierbinte se repezea cu dușmănie asupra garniturii, ca din conul unui vulcan în erupție. Era îngrozitor! Peste mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
frământării lui atât de tulburătoare. Avea părul complet alb, încă destul de bogat; corpul lui, altădată frumos și plin de forță, începuse să se încline binișor, luând forma unui semn de întrebare. Purta un surtuc din șiac, iar dedesubt un pulovăr împletit de mână, cu un șir de nasturi verzi de jos până la gât. Avea pantaloni din aba, iar în picioare o pereche de bocanci cazoni făcuți cadou de tata. În tot acest interval de timp, bunicul ținuse mâna stângă în buzunarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu ne chema nimeni la masă. Oare uitaseră și mama și bunica să trimită după noi? Reparaserăm câțiva metri buni de gard și ieșise o treabă frumoasă. Bunicul își schimbase poziția: acum stătea în genunchi în fața gardului și continua să împletească, alegându-și vergile care se potriveau cel mai bine, cu mișcări din ce în ce mai lente și lipsite de siguranță. Mă uitam la el, la bocancii lui cazoni și solizi pe care îi adusese tata din Cernăuți. Se sprijinea cu șezutul pe partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cea mai editată și vândută carte din lume: Biblia. Mama nu era profesoară de muzică și, ca atare, nu avea nicio pregătire în domeniul acesta. Era, în schimb, înzestrată cu o voce minunată și o ureche muzicală absolută. Vocile copiilor, împletite cu cea a mamei, formau o armonie de sunete impresionante, care ar fi emoționat cel mai exigent auditoriu. Dumnezeu nu primise niciodată până atunci un prinos de închinăciune, de smerenie și iubire pământească atât de sincer și curat precum cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ani diferență. E ciudat și oarecum înfricoșător să știi că tu însuți ești un șir întreg de cititori cu gusturi laxe. A.B.V-ați născut la 8 octombrie 1938, în București. Sunteți poet, prozator, antologator și traducător român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură spontaneitatea. Fără spontaneitate nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
antologii, etc. A.B.Pentru cei ce vă cunosc mai puțin sunteți poet, traducător și scriitor evreu, originar din România. Ați publicat poezie, proză, articole, sunteți colaborator și corespondent la numeroase ziare și reviste scrise, altele on line, cum se împletesc toate aceste genuri literare? Colaborez de circa 4-5 ani la publicațiile israeliene majore: Maximum, Revista Familia, Gazeta Literară, Jurnalul Săptămânal. Apar efemer și în alte publicații din Irlanda, România, Canada. Azi este ușor să colaborezi cu presa din lumea întreagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
revăd, dragă Angela Baciu, și va felicit pentru tot ceea ce faceți. Este o mare onoare pentru mine să fiu încununat cu această "Medalie a Cavalerilor Danubieni în Rangul de Comandor al Literelor", pentru că este o distincție foarte bine găsită, străveche, împletește un trecut al unei civilizații, și vine ca să facă o acoladă cu eforturile noastre actuale pentru a reîntemeia civilizația noastră românească. Sigur că eforturile celor de aici, de la Galați, au fost foarte mari, au primit asemenea distincții și alți prieteni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de când sunt director de teatru. Acum mă pregătesc să predau mai departe ștafeta, probabil bunului și vechiului meu prieten Ion Cojar, regizor de mare prestigiu, cunoscut atât la noi în țară, cât și în străinătate. A.B.Cum s-a împletit activitatea de scriitor cu cea de director al primei instituții teatrale din România? Ușor nu a fost, dar am reușit să cunosc o lume minunată, cea a teatrului, cu bulversări, drame, tragedii și, mai ales, cu premierele ei. Este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar m-am obligat să păstrez un criteriu statistic, respectând 1001 poezii și 300 de poeți. Probabil că mâine aș face o altfel de antologie, pentru că la urma urmelor fiecare cititor are propria lui antologie. A.B.Este greu să împletiți cele trei funcții, de președinte al Uniunii Scriitorilor, senator și critic literar? Nu este atât de greu, cât este la un moment dat incomod. Pentru că sunt lucruri diferite, ce presupun treceri de la un plan la altul în mare viteză, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fie evidențiată natura divină a prasadului, încărcătura sa energetică, el nefiind doar un simplu aliment, ci și un purtător de har divin dinspre Înalt spre Spiritul individual. Sau, altfel spus, suntem hrăniți cu spirit savurând... dulciuri! Nu găsiți că se împletesc perfect utilul cu... plăcutul? Pământean fiind, prima mea observație a fost pe măsură: la acest Revelion au fost atât de multe dulciuri, încât mi-au mai rămas în farfurie și le-am regretat când m-am trezit dimineață și am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
rău care i s-a întâmplat României a fost când a plecat Armata Roșie. V.A. : Formidabil ! În ’58. Chiar așa ? A.M.P. : În 1989 țările care mai aveau trupe sovietice de ocupație au dus o bătĂlie de eliberare națională împletită cu cea anticomunistă. Și tranziția a fost mult mai ușoară ; era mai ușor să dai vina pe ruși pentru tot ce a fost rău sub comunism. V.A. : Am impresia, că acolo unde nu mai erau ruși, cum era în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de ani. ... „A fost profesor, educator, director de liceu, scriitor, conferențiar, propagandist, autor de lucrări didactice și deputat” - susține D. Moldovanu în aceeași Revista Bucovinei nr.1/1943. „Acest suflet delicat de scriitor s-a legat de viața Basarabiei, sa împletit cu ea și n-a părăsit-o decât în iunie 1940, în fața forței oarbe. El a suferit de o boală grea și chinuitoare” - zice Moldovanu. Iar Liviu Marian dezvăluie: „Cândva am avut peste 70 de kilograme; azi am aproape cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împuternicit de Direcția Generală a Penitenciarelor să facă orice în cameră, iar dacă cineva i se va opune sau va divulga cele ce se vor petrece în cameră, va fi omorît. După aceasta, el și cu membrii comitetului său au împletit curelele și au tăbărît asupra celorlalți deținuți. Primul a fost bătut Serca Eugen, pînă cînd a rămas întins pe jos, pierzîndu-și cunoștința. Văzînd aceasta, l-au înfășurat în cîrpe ude, stropindu-l totodată cu apă. Văzînd că leșinul lui Sarca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liberă". Excepționala realizatoare a Memorialului durerii se confesează în postfața cărții, Miercurea de cenușă: "Seria noastră de documentare a fost gîndită ca un mixaj între document de poziții orale și cercetare proprie. Așa cum comenta un critic de film: "Istorii personale împletite cu istoria națională. Istoria la timpul prezent și istoria privită reflexiv, retroactiv. Martiri și călăi. O antologie a suferinței, a demnității și rușinii, o antologie de oameni și de neoameni, de martiri și de vinovați, de mari episcopi deveniți măturători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
taci !, pe versurile lui Toma Paraschivescu. Bébé Altman îi scrie textele pentru Katiușa, Natașa, Rămâi sau Dac am fi împreună, înregistrată în 1938 : Dac-am fi împreună, mult mai mult ne-am iubi Și sub clarul de lună, visuri am împleti. Dac-am fi împreună, aș lăsa inima Numai ție să-ți spună toată dragostea mea. În 1937, înmoaie inimile femeilor din public cu romanța tristă Povestea vieții mele, compusă de Costică Turcu, pe versuri de Liviu Șerban, același an în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost, ci și conștiința oamenilor despre prezent și despre trecut, despre ei Înșiși, despre orice. Ceea ce oamenii gândesc, ceea ce ei Își imaginează este la fel de semnificativ (dacă nu chiar mai semnificativ) ca ceea ce se petrece În fapt. Realitatea și imaginarul se Împletesc Într-un noian de vieți, de fapte și de gânduri. Și toate acestea se Înmulțesc din nou, În tot felul de variante, mai mult sau mai puțin deformate În raport cu realitatea, În funcție de perspectiva observatorului. Cum vom face sinteza? Ce merită și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]