13,635 matches
-
germanice. În acest context, se observă și o evoluție materială a populației autohtone, prin apariția unui orizont cultural propriu. Ceramica cunoaște două faze de evoluție, cu schimbări pozitive, de la o etapă la alta, care conduc la îmbunătățirea tipurilor ceramice cunoscute, îndeosebi a vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul obținerii unui curent de aer necesar procesului de prelucrare a metalelor. Vatra avea amenajat un jgheab de scurgere a metalului (îndeosebi fier). Totodată, în fața gurii de foc a cuptorului se afla o groapă ovală (de 0,40 m lungime x 0,60 m lățime și adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L15, de la Dodești, situație similară secolelor VI-VII, dar nedatorată unui pericol extern, ci mai degrabă unor accidente (idee susținută de prezența inventarului arheologic), întrucât în momentul părăsirii pașnice ori forțate de alți factorii se constată lipsa obiectelor de inventar, îndeosebi a celor casnice. Acest eveniment nu credem că a periclitat în vreun fel continuitatea de locuire a stațiunii respective, mai ales că pe alocuri s-au observat niveluri stratigrafice succesive, inclusiv pentru etapa ulterioară, din timpul secolelor X-XI. În intervalul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acestei stațiuni medievale timpurii: Numărul mare de locuințe, din satele autohtonilor, se explică prin existența unui climat liniștit, a cărui siguranță a determinat o creștere demografică, explicabilă la rândul ei prin destinderea politico-militară datorată retragerii enclavelor slave la sudul Dunării (îndeosebi după căderea graniței bizantine dunărene din 602 și instalarea definitivă a slavilor în Balcani). Oarecum similar s-a derulat și situația etno-demografică, din secolele X-XI, cu creșteri limitate ale populației, nefiind vorba de explozii demografice, precum în alte zone ale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramica, stațiunile datând din secolele VIII-IX din bazin aveau în inventare obiecte variate, menționate în tabelul următor: Tabelul indică preponderența ceramicii lucrată la roată (65-70%), pentru zona bazinului, dar și pentru restul teritoriului Moldovei. Dacă ceramica la roată este reprezentată îndeosebi de vasele-borcan (oale), pentru cea modelată la mână se adaugă și tipsiile (nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului, dar mai ales din întreg teritoriul Moldovei au permis observarea răspândirii creștinismului la comunitățile locale, aspect relevat de analiza ritului și ritualului funerar. Totodată, spre deosebire de jumătatea primului mileniu, se remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți creștini, îndeosebi pentru intervalul X-XI. În aria bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar mai departe, în spațiul pruto-nistrean, aceste idei sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Vasluiului). Inventarul prezintă diferențe, locul preponderent al ceramicii modelată la mână, din intervalul secolelor VI-VII, este luat în perioada veacurilor VIII-IX de ceramica lucrată la roată. De asemenea, numărul și diversitatea obiectelor crește în etapa premergătoare culturii Dridu, îndeosebi uneltele, armele și piesele de port (podoabă și vestimentație). Însă, apogeul culturii amintite este atins în „faza clasică”, din secolele X-XI. B. PERIOADA SECOLELOR X-XI Activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX a contribuit la identificarea etapelor definitorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi frământări politice marcată de pătrunderea grupurilor migratoare (îndeosebi pecenegi și uzi), care au avut un rol militar important în desfășurarea evenimentelor. Noua situație a impus transformări de ordin social-economic, care au condus și la apariția primelor așezări fortificate (Fundu Herții, Dersca, Tudora, Orofteana, Baranga ș.a., județul Botoșani), cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cele două variante ale sale, parțial adâncită și adâncită (ultima prezentă mai rar) și locuința de suprafață, folosită mai des. Dacă în secolele V-VIII (maxim început de IX), ultimul tip de locuință era semnalat sporadic și s-au folosit îndeosebi locuințele parțial adâncite sau adâncite (datorită răcirii accentuate a climei, față de veacurile I-IV), spre finalul mileniului I, în timpul culturii Dridu reapar în număr mare locuințele de suprafață, din cauza încălzirii climatice. De altfel, pentru intervalul de timp X-XI se constată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost descoperită în cadrul L13, de la Gara-Banca (cea mai bine păstrată din totalul de 23), unde podeaua era acoperită cu loazbe, de circa 4,5cm grosime și 40cm lățime. Intrarea în case era de obicei pe latura opusă cuptorului, în fața acestuia, îndeosebi pe latura sudică (L13-Gara-Banca; L1, L2, L5-Dodești) și uneori făcută sub forma unui „gârlici”, protejat cu stâlpi mici (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni). În privința sistemului de construcție se observă folosirea ambele metode: structura din lemn, demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
d, XLV/b și XLVI/ a), materie primă utilizată la prelucrarea obiectelor de podoabă sau a uneltelor, atât de necesare membrilor comunităților respective. Instalațiile amintite aduc cu cele descoperite la Buftea (punctul Flămânzeni), unde s-a găsit și multă ceramică, îndeosebi la Atelierul nr. 1, care dispunea de un cuptor mai mare și a cărui groapă a fost utilizată, după abandonare, pentru depozitarea deșeurilor. În așezarea distrusă de alunecările de teren, de la Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), s-a descoperit, pe lângă ceramica specifică culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Așadar, avem o situație similară, unde membrii celor două sate medievale timpurii se încadrau sau depășeau cu puțin limita de 100 persoane, înregistrată până acum în bazin: Privită în ansamblu, situația numărului de case-locuitori, din perioada avută în vedere, dar îndeosebi din secolele VIII-XI (cu 25 și 23 de locuințe), la o comparație cu etapele ulterioare, secolele XII-XVI, se observă că în Moldova erau în jur de 20-22, iar în Muntenia numărul caselor varia între 10 și 25, media fiind de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din argint găsit la Dumeștii Vechi, ce are analogii la Păcuiul lui Soare. De asemenea, în aceiași categorie sunt incluse inelele din bronz, descoperite la Dodești și Negrești, ambele similare, nu doar în privința modului de realizare sau al metalului, ci îndeosebi în motivul incizat, simbolizând litera Z. Un unicat, pentru spațiul românesc, este pandantivul cordiform, din argint, găsit la Dănești, care seamănă cu cele din mormintele epocii arpadiene, fiind un accesoriu de vestimentație (se agăța de îmbrăcăminte, în dreptul pieptului). Cât privește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mânerelor din os, unele decorate cu cercuri concentrice (Dănești) sau a schițării chipului uman, pe o bucată de gresie (Gara-Banca) - pl. LXVI; LXIV/8, 11; LIX/1. În cazul armelor și uneltelor, necesare membrilor acestor comunități, amintim vârfurile de săgeți, îndeosebi cel cu vârful bifurcat (Dodești), foarte apropiat ca tip celor descoperite în necropola de la Lukașevka sau în situl de la Frumușica-Florești (ambele în Basarabia). De asemenea, se evidențiază vârful de săgeată foliform, cu peduncul, de la Gârbovăț-Ghidigeni, similar exemplarelor găsite la Mânzătești-Mălușteni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
schimbări petrecute în cadrul comunităților umane din Bazinul Bârladului, după răspândirea creștinismului, și s-a observat menținerea ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu semne religioase (cruci incizate), iar pe unele obiecte de podoabă și vestimentație se observă decoruri creștine, la care se adaugă crucile encolpion (engolpion
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1. Amplasarea siturilor funerare Ușoara creștere demografică din secolele X-XI a determinat și o rată mai mare a mortalității, mai puțin infantile, cum s-a întâmplat cu precădere în prima jumătate a mileniului I (cu accent pe secolele II-IV). Defuncții (îndeosebi adulți) mureau, potrivit analizelor antropologice, în medie, la vârste cuprinse între 30 și 40 de ani. În privința numărului descoperirilor funerare, pe teritoriul Moldovei s-au identificat 20 de morminte izolate/cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ritual din aceste complexe funerare, oarecum din afara spațiului delimitat, a fost necesară cu scopul observării momentului de trecere de la obiceiul incinerării la cel al înhumării și la cunoașterea aspectelor vieții spirituale dintr-un cadru extins al teritoriului est-carpatic și îndeosebi a celui străvechi românesc. Numărul mare de morminte, găsite in situ, a permis desprinderea unor date importante despre rit și ritual, iar totodată a conturat o situație generală a conduitei spirituale a localnicilor și alogenilor, din perioada culturii Dridu. Plecând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a circulat în secolele X-XI, astfel de pandantive sunt puse nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiul bazinului doar în secolele VI-VII și X-XI, iar pentru intervalul VIII-IX este rar semnalată în restul teritoriului Moldovei. Această situație este strâns legată de aspectul politico-economic al zonei și se explică prin intervenția bizantină la Dunărea de Jos, îndeosebi în două rânduri, odată cu provocarea lansată de triburile slave, care au forțat pătrunderea și stabilirea lor în Balcani. Instalarea noilor veniți în teritoriul sud-dunărean a provocat întreruperea legăturilor comerciale dintre bizantini și populația veche românească. Revenirea stăpânirii bizantine, prin acțiunile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar tija este îmbinată din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina) și Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tip Dridu, din regiunile românești, s-au observat unele diferențe în conținutul culturii materiale din Moldova sau Muntenia, fapt datorat celor două faze de evoluție. Între acestea există asemănări în privința tipului de așezare, locuință, unelte de bază, dar și modificări, îndeosebi la compartimentul ceramic, unde numărul recipientelor lucrate la roată crește simțitor în ultima fază a etapei preliminare. Aceste idei se regăsesc și în conținutul inventarelor mai multor situri din intervalul VIII-XI, precum cele de la Suceava - Drumul Național, Lozna - Botoșani, Hlincea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locali fiind preocupați de producerea ambelor categorii ceramice, la mână și la roată. Prima categorie domină inventarele din secolele VI-VII, ca ulterior să-și piardă din calitate și cantitate, ajungând pe plan secund, principală devenind în intervalul veacurilor VIII-XI (îndeosebi în ultima parte, secolele X-XI) ceramica executată la roată. Tipurile ceramice sunt variate, însă cele mai multe sunt vasele borcan și tipsiile, modelate cu mâna și vasele borcan (oalele), lucrate la roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate simbiozei etno-culturale, apărută în urma coabitării localnicilor cu enclavele slave, rămase după retragerea triburilor la sudul Dunării. În secolele X-XI, ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioadei amintite, s-au descoperit vase, făcute la mână și la roată, care reflectă fluctuațiile celor două categorii ceramice, de la o etapă la alta: pentru secolele V/VI-VII, în cele opt așezări, s-a găsit ceramică modelată cu mână (îndeosebi vase-borcan și șase exemplare fragmentare de tipsii prezente doar în trei situri) și doar cinci stațiuni conțineau ceramică lucrată la roată. pentru secolele VIII-IX, în toate cele șase situri s-a identificat ceramică la mână (patru așezări având fragmente de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]