7,853 matches
-
mea... ce mai, e fată bună, nu zic nu... da' Pamela... Hai noroc, dactăr Nicu să trăiască!" The show must go on E nasol să fii luzăr. Să-ți uiți geanta-n tramvai, să te șmenuiască cocalarii, să-ți fure țiganii mobilul, să te pătezi cu înghețată pe cămașă, să te înșele la rest în piață, să-ți sară berea în față cînd o deschizi, să calci în căcați de cîine, să-ți sufle gagica un expirat cu țoale de firmă
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
anticipat de nici o mișcare diegetică preliminară. În partea întâi a primului volum din Orbitor, clanul Badislavilor, iviți, grație unei viziuni onirice a naratorului, pe meleagurile din Balcani, "într-o Sciție delirantă", primește prețioase semințe de mac de la o șatră de țigani, pe care se grăbește să le sădească în pământul de o fecunditate delirantă. Îmbătați, câteva luni mai târziu, de sucul tare, narcotic al măciuliilor lăptoase, oamenii se dedau unor excese sexuale descrise detaliat, uitând, în mijlocul orgiilor, să-i mai onoreze
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu a fost și nu va fi niciodată împlinită și nici nu se poate repeta".(10, pp. 27-28) Cu aproape un secol în urmă, Husserl susținea că Europa spirituală cuprinde și dominioanele engleze, SUA, " Nu însă eschimoși sau indienii (...) sau țiganii ce vagabondează mereu în Europa". (Loc. cit.) La început de nou mileniu, integrarea europeană se lovește de vechea ambiție a Vestului de a impune Estului instituțiile sale. Aproape tot din ce a făcut Estul în 40 de ani postbelici a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
l-au ucis pe revoluționar prin odios complot. Ulterior au apărut și micii burghezi, apoi, după prima venire a "investitorilor străini", "marea burghezie" de necomparat cu aceea din Vest. A sporit numărul alogenilor evrei, a câtorva occidentali și a robilor țigani aduși din țări vecine. Profiturile acumulate, reinvestite, au ridicat ratting-ul Țărilor Române în întreg secolul al XIX-lea, când s-au intensificat industrializarea, școlarizarea urbană, satele rămânând la vechile tradiții. În aceste cadre, plus influențele acumulate în secolele al XVII
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a oficia, prin vocația sa artistică, într-un templu al artei. După Serafina Bruckner 468 se pot decela trei etape cu sens evolutiv în ce privește performanța artistică a Ceciliei Cuțescu-Storck: o primă etapă de glorificare a naturii, a doua intitulată "epopeea țiganilor" și o a treia filozofico-socială, fiind și etapa de maturitate a pictoriței, sau etapa de cristalizare a ideilor sale filozofice și sociale, etapa picturii de șevalet sau a picturii monumentale. Pentru Marin Mihalache, etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și Vidra (1867), drama romantică de inspirație istorică a lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, aducea, în prim plan, un erou romantic, înnobilat de înzestrările naturale, dar și de curaj, demnitate, inteligență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Spiritul ludic, iluminist, al lui Ion Budai-Deleanu "jucăreaua" sa, Țiganiada era lăsat în urmă. De altfel, "poemationul eroi comico-satiric" al lui Ion Budai-Deleanu este descoperit prea târziu pentru a avea consecințe imediate în plan literar. În pictură apar mai puțin țigani sau scene ale vieții lor itinerante, ci, mai mult țigănci elementul feminin fiind bine pus în valoare. Tema devenea o constantă a picturii românești, (începând cu Nicolae Grigorescu și Theodor Aman și avea să prindă ceva și din sensibilitatea sfârșitului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a compozițiilor artistei în raport cu cele ale pictorului francez. Faptul a putut stârni și respingere, un critic precum scriitorul Cazaban vorbește despre modelele alese de pictoriță ca despre niște "monștri în spirt". Cecilia Cuțescu-Storck se distanțează de tradiția romantică a mitului țiganilor ca populație intinerantă, cu propriile sale obiceiuri, cu un gust pronunțat al libertății și a căror viață afectivă este marcată de o pasiune adesea violentă. În plus, așa cum observă și Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck nu mai prezintă țigăncile cu senzualitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atrocitățile sale în Transilvania fuseseră cauzate de comportamentul lipsit de onestitate al negustorilor saxoni, care doreau supremație comercială și îi înșelau pe valahi. Tragerea în țeapă și măcelărirea propriilor supuși (boieri, ofițeri, femei, indiferent de clasa socială, cerșetori, hoți și țigani) sunt puse pe seama unui psihopat în per-spectiva saxonă, în timp ce rușii, și în special românii îi justifică lui Vlad comportamentul, prin descrierea motivelor care l-au generat. Din această perspectivă, Vlad pare a fi acționat împotriva boierilor care l-au trădat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
campion la karate, dar care nu avea vocație pentru funcția de șeic, ereditară în Balcani. Un alt personaj era în orășelul Peć1, cum spun sârbii, sau Peja2, cum spun albanezii, un târg pe jumătate țigănesc. Acolo erau multe confrerii de țigani, care, la rândul lor, se străpungeau. Aceștia puseseră bani în comun să cumpere un autobuz, ca să meargă în pelerinaj în Irak, la mormântul fondatorului confreriilor, care a murit acum 1000 de ani. Aveam două posibilități, să-i urmez pe cei
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
murit acum 1000 de ani. Aveam două posibilități, să-i urmez pe cei cu autobuzul, prin Balcani, prin Turcia, până în Irak, care atunci era sub embargo, dar se putea merge, și să fie un fel de road movie mistic, cum țiganii din Kosovo se duc la mormântul fondatorului lor din Irak (și speram ca pe drum să fie mici rivalități, mici istorii individuale, o posibilă tramă narativă) sau să aleg povestea șeicului Gemali cu fiul lui. Am ajuns la Bruxelles, nu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
tocmai îi născuse nevasta și el venise cu mine, lăsând copilul acasă. Din disperare m-am dus la șeicul din Skopje pe care îl lăsasem mai la urmă și am dat de un conflict cu un alt șeic, care era țigan și care voia să-i ocupe mănăstirea. Brusc am descoperit o întreagă dușmănie subterană între doi reprezentanți ai aceleiași religii, care caută să acapareze cât mai mult din puterea celuilalt. Asta era deja ceva universal, mult mai mult decât țiganii
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
țigan și care voia să-i ocupe mănăstirea. Brusc am descoperit o întreagă dușmănie subterană între doi reprezentanți ai aceleiași religii, care caută să acapareze cât mai mult din puterea celuilalt. Asta era deja ceva universal, mult mai mult decât țiganii care merg cu autobuzul în Irak. Am ales acest subiect. Tehnic a fost bine făcut, pentru că l-am turnat pe peliculă de super 16mm. Am avut și echipamentul de sunet necesar, pentru că ceremoniile acelea sunt polifonice: pupitru de mixaj cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
unde până la urmă am obținut o mică finanțare, a trebuit să scriu trei variante succesive, inventând de fiecare dată o altă istorie. Prima oară era vorba numai de relația dintre mine și șeicul Erol din Skopje, rivalitatea lui cu dușmanul țigan, șeic la rândul lui, fiind minoră. Proiectului a fost respins. Două luni mai târziu, mi s-a permis să-l reintroduc, spunându-mi-se că este foarte interesant ce arătam: fotografii, o ceremonie filmată ca un fel de mostră, dar
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Dar cele trei etnii erau totuși dependente una de alta și am dat ca exemplu târgul de la Negrești: toți sunt acolo, fiecare cu marfa lui, e și ciobanul, și ăla cu ceramica de Korund, și neamțul cu produsele lui, și țiganii cu ale lor. Sunt interdependenți, în mod foarte concret, fiecare vrea să vândă celuilalt ceva. Această punere în temă nu o fac niciodată la locul de filmare, ci în discuții premergătoare, călătorind cu microbuzul, când avem destul timp până ajungem
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dezvăluie numărul a cel puțin patru sinagogi existente în oraș la acea vreme și anume: a meseriașilor, a croitorilor, cea nouă și sinagoga mare. Tot în aceeași perioadă, la Vaslui erau trei lăcașuri de cult mozaic. m. „Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi” O altă etnie atinsă de valul de segregație rasială specific regimului antonescian, a fost cea țigănească sau mai bine spus a acelor țigani de șatră sau nomazi, cu toate că nu au fost ocoliți nici cei stabili, „de vatră”, dar care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Tot în aceeași perioadă, la Vaslui erau trei lăcașuri de cult mozaic. m. „Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi” O altă etnie atinsă de valul de segregație rasială specific regimului antonescian, a fost cea țigănească sau mai bine spus a acelor țigani de șatră sau nomazi, cu toate că nu au fost ocoliți nici cei stabili, „de vatră”, dar care erau recidiviști sau nu aveau un mijloc independent de trai. În perioada 1 iunie-20 septembrie 1942, după ce mareșalul Ion Antonescu a trecut Transnistria sub
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care erau recidiviști sau nu aveau un mijloc independent de trai. În perioada 1 iunie-20 septembrie 1942, după ce mareșalul Ion Antonescu a trecut Transnistria sub administrație civilă românească, au fost deportați pe acest teritoriu un număr de 11.441 de țigani nomazi, 13.176 de țigani ne-nomazi dar considerați a fi nemobilizabili și periculoși ordinei publice, precum și 69 de infractori eliberați din închisori, aparținători aceleași etnii. Totalul rezultat este de 24.686. O bună parte dintre acești deportați au murit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aveau un mijloc independent de trai. În perioada 1 iunie-20 septembrie 1942, după ce mareșalul Ion Antonescu a trecut Transnistria sub administrație civilă românească, au fost deportați pe acest teritoriu un număr de 11.441 de țigani nomazi, 13.176 de țigani ne-nomazi dar considerați a fi nemobilizabili și periculoși ordinei publice, precum și 69 de infractori eliberați din închisori, aparținători aceleași etnii. Totalul rezultat este de 24.686. O bună parte dintre acești deportați au murit din cauza frigului, a bolilor și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
deportați au murit din cauza frigului, a bolilor și a foametei. Gheorghe Popescu din Ministerul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, publica o decizie în Jurnalul Consiliului de Miniștri, nr.3739/22 decembrie 1939, în care se fac pentru prima dată referiri asupra țiganilor și a măsurilor ce trebuie luate împotriva lor. Copia acestei decizii a fost trimisă tuturor instituțiilor importante ale statului, în anul imediat următor, 1940. Iată câteva repere: „...art.1) Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi. În acest scop vor fi fixați
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se fac pentru prima dată referiri asupra țiganilor și a măsurilor ce trebuie luate împotriva lor. Copia acestei decizii a fost trimisă tuturor instituțiilor importante ale statului, în anul imediat următor, 1940. Iată câteva repere: „...art.1) Se interzice vagabondarea țiganilor nomazi. În acest scop vor fi fixați la marginea comunelor rurale indemne de tifos exantematic, în bordee sau corturi, unde vor fi supuși măsurilor de control sanitar permanent și deparazitări periodice (subl.ns.). Tuturor li se va face reacția Weil
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lămurire, acest test se face pentru depistarea bolnavilor de tifos exantematic, care este o boală a mizeriei duse la ultimele ei limite. Cu certitudine, măsura luată în acele timpuri nu putea fi decât binevenită știute fiind condițiile de trai ale țiganilor. Tot din această decizie am aflat că nomazii erau ținuți în carantină 19 zile, întreținerea lor căzând în sarcina prefecturilor de care țineau acele comune rurale. De asemenea, cei depistați pozitiv la control, urmau a fi internați de urgență în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a fi internați de urgență în cel mai apropiat spital iar sănătoșilor le era permis, în sfârșit, accesul în acea comună. Această măsură profilactică poate fi considerată a fi una blândă, în comparație cu ce va urma după decizia de strămutare a țiganilor în inospitalierul ținut al Bugului. De altfel, conform adresei nr.10482/noiembrie 1940, aceluiași regim strict de supraveghere medicală erau supuși și militarii veniți în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
De altfel, conform adresei nr.10482/noiembrie 1940, aceluiași regim strict de supraveghere medicală erau supuși și militarii veniți în permisie sau rudele orășenilor din Huși, venite din alte localități. Suplimentară, în această adresă, era interzicerea cu desăvârșire a vagabondajului țiganilor pe timp de iarnă și fixarea acestora la marginea satelor până când condițiile meteorologice le va permite din nou nomadismul. e etnie germană La fel ca în marea majorita europene cotropite sau nu, Hitler a încercat să activeze o „coloană a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]