9,186 matches
-
de Științe a Republicii Moldova. A debutat în 1956, cu un articol despre Ion Creangă, continuând apoi să fie prezent în periodice cu studii și comentarii referitoare la Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, reunite în volumul Din perspectiva actualității (1975). După 1980, a inițiat o intensă activitate de valorificare a literaturii române, editând scrieri de Iulia Hasdeu, Al. Mateevici, G. V. Madan, C. Stere, Magda Isanos ș.a. SCRIERI: Din perspectiva actualității, Chișinău, 1975; Studii de teorie a literaturii (în
BADIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
Kogălniceanu, Mihai Eminescu, reunite în volumul Din perspectiva actualității (1975). După 1980, a inițiat o intensă activitate de valorificare a literaturii române, editând scrieri de Iulia Hasdeu, Al. Mateevici, G. V. Madan, C. Stere, Magda Isanos ș.a. SCRIERI: Din perspectiva actualității, Chișinău, 1975; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Ediții: George V. Madan, Văzute și trăite, Chișinău, 1989; C. Stere, În preajma
BADIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
carte de interviuri cu și despre Mircea Eliade, alcătuită împreună cu Paul Barbăneagră (1996), ca și dialogurile cu Theodor Cazaban din Captiv în lumea liberă (2002) conțin foarte multe idei incitante, valabile în perspectiva reevaluării perioadei interbelice, dar și de o actualitate de netăgăduit. Abordarea lui Mircea Eliade, ca și a problematicii sacrului în lume și la români în genere, alături de conservatismul din convorbirile cu Teodor Cazaban, circumscriu istoria dilemelor naționale în context european, în dialog cu puseurile americanofobe din același spațiu
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
independența printr-o strategie proprie culturală și mai ales financiară, de a publica scriitori importanți ai literaturii române contemporane”, cu alte cuvinte, „de a fi sensibilă la chestiunile estetice și critice ale zilei, de a iniția dezbateri și anchete despre actualitatea literară, direct, viu, fără a menaja pe nimeni, nicidecum de a lustrui autoritatea falsă, oricare ar fi aceasta, de a încuraja literatura tinerilor, de a promova traducerea operelor unor scriitori străini, pe cât posibil contemporani cu noi, de a face singura
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc. Datorită fenomenologiei dependenței de droguri, cât și diversității factorilor care o determină, abordarea acestui fenomen complex trebuie să se facă dintr-o perspectivă globală și integrată, cu 3 niveluri de bază în actualitate: • reducerea cererii; • reducerea ofertei; • cooperarea internațională. Este, de asemenea, necesară existența unor mecanisme permanente de coordonare între structurile implicate, pentru a se evita posibile situații de conflict. Când ne referim la reducerea cererii, prevenirea, tratamentul și inserția/reinserția socială formează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Academia Română (mai târziu, formularea devine „sub egida Academiei Române”). Revista nu își schimbă radical tematica și obiectivele, însă transformări sensibile au loc totuși: dintr-o publicație pur teoretică ori orientată spre dezbateri tematice și monografice, devine (și) o revistă legată de actualitate, cu marja de laxitate proprie publicațiilor lunare (asemănătoare, sub acest raport, cu, de pildă, „Viața românească” ori „Steaua”) și, la investigarea problematicii stricte a criticii literare ori a literaturii în general, se adaugă o deschidere amplă și către alte arte
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
genericul „Comentarii” își fac loc studii mai ample, analitice, privind fie apariții recente, fie opere din patrimoniul clasic, reeditări remarcabile etc., dar și texte teoretice, opinii și texte de atitudine. În rubricile „Acvaforte” și „Zigzag” se încearcă menținerea racordării la actualitatea imediată, prin notițe polemice și informații curente, încercare zădărnicită însă de periodicitatea revistei și, mai ales, de apariția ei deseori neregulată și tardivă. De literatura străină se ocupă Ioana Pârvulescu, Alexandru Șerban, Laura Bișoc, Dumitru Țepeneag, Matei Călinescu, Dan Grigorescu
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
N.D. Cocea „Victoria” și este numit director al Muzeului Româno-Rus (1948-1963). După cum avea să afirme spre sfârșitul vieții, într-un interviu, C. s-a dorit a fi mai întâi „om de presă” și abia apoi „mânuitor de stihuri”. Ziarist al actualității imediate, spirit dinamic și justițiar, adept al ideilor umanitare, el semnează o publicistică incisivă, având în centrul atenției „haosul social, generator de cruzime și inechități”. O culegere a celor mai reprezentative articole, pamflete și note politice, publicate după 1925 în
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
editează, în 1898, împreună cu D. Caselli și I. Costin, „Viața nouă”, foaie fără o orientare literară precisă, la care au colaborat întâmplător G. Coșbuc, Al. Obedenaru, M. Sadoveanu, Ion Theo (Tudor Arghezi). Este directorul „Tribunei libere” (1896) și al revistei „Actualitatea” (din 1899, alături de D. Caselli). Scoate un volumaș de versuri și proză, Ametiste (1897), dedicat lui B. Delavrancea. În Câteva cuvinte asupra poeziei, din „Românul liber” (1896), fără a fi original, C. declara simbolismul artă a aristocrației intelectuale și a
CANTILLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286077_a_287406]
-
idei interesante conține articolul viitorului matematician S. Sanielevici, dedicat lui C. Dobrogeanu-Gherea. Tot lui Gherea îi este dedicat și articolul Pesimismul în literatură al lui Caion, în care tonul polemic predomină. În ceea ce privește contribuția critică, C. rămâne, totuși, oarecum detașată de actualitatea literară și socială a vremii. Studiile lui Al. Macedonski sunt foarte generale și ele vizează, în primul rând, o stare de lucruri specifică literaturii franceze, iar în articolele lor, S. Sanielevici, Gabriel Donna, C. Al. Ionescu-Caion ș.a. au, mai curând
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
la romanul lui C. I. A. Nottara, Suflete obosite, și la Bertha de C. Cantilli), la care s-ar mai putea adăuga un articol al aceluiași V. Stroe, intitulat Scriitorii tineri și „Sămănătorul”, nu reușesc să atenueze impresia de detașare în raport cu actualitatea. Revista are meritul de a fi contribuit la formarea unei atmosfere de obiectivitate și, mai ales, la încurajarea constantă a unor tineri scriitori aflați la începutul carierei literare (M. Sadoveanu, I. Minulescu, M. Codreanu). R.Z.
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
prefața la ediția din 1995, ca să se refere la conștiința nefericită a creatorului căruia cenzura i-a acceptat un manuscris - într-o lume unde interdicția fusese semnul sigur al valorii - C. a creat un concept ad-hoc: „postcenzura”. C. revine în actualitatea literară postdecembristă și ca memorialist, cu volumul Amintiri în dialog (1994), un pariu inedit, angajat editorial între sine și fidelul său prieten Ion Vianu. Autentică regăsire a timpului pierdut (referirile la Proust abundă în discursul ambilor), aceste amintiri adresate au
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
lipsește. El e oricând gata să ia poziție, fie satirizând cu îndrăzneală, fie făcându-și, solemn sau exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii, unde apare un personaj burlesc de prostănac, se rostește la un moment dat o
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
de azi, RL, 1987, 25; Aurel Leon, Între presupunere și certitudine, CRC, 1988, 11; Cândroveanu, Lit. rom., 49-53; Dicț. scriit. rom., I, 57-59; Mihai Mancaș, Amicus Plato..., „Asachi” (Piatra Neamț), 2000, 133; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 683; Constantin Pangrati, Actualitatea legendei istorice, „13 Plus”, 2000, 12. E.M.
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
plasei Sulina, judeciul Tulcea, Typografia Română, Tulcea, 1880. Șandru, D., Mocanii în Dobrogea, Institutul de Istorie Națională, București, 1946. Șeineanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Tipografia Ziarului "Universul", București, 1928. Theodosie, Petrescu, Rădulescu, Adrian, Mitropolia Tomisului, tradiție și actualitate, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2004. Ursăcescu, Vasile, Monografia comunei Nalbant, județul Tulcea, Tipografia Națională, Tulcea, 1910. Vlădescu-Olt, M., Constituția Dobrogei, Tipografia "DOR. P. CUCU", București, 1908. Vârnav, C., Scarlat, Situațiunea generală a județului Constanța la începutul anului 1903, Tipografia "AURORA
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
revista ieșeană „Opinia studențească”, alte ziare și reviste, dar mai ales, să guste din mirajul pasiunii sale de redactor la Radio Iași, în urma concursului din 17 noiembrie 1974, în calitate de colaborator extern. Fiind chiar realizator al unor emisiuni, între care și „Actualitatea sportivă” s-a dedicat întru totul acestei munci. Pentru aparițiile sale pe post și-a adoptat pseudonimul Prahoveanu, sugestiv pentru nostalgia locurilor natale, sentiment care l-a stăpânit până la sfârșitul vieții. Și-a luat licența în litere (specialitatea franceză-engleză) în
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
acest „loc al făgăduinței”, luându-și repartiția în cel mai apropiat orășel, Huși, Jud. Vaslui, la Școala Generală Nr. 1, pentru a face naveta, săptămânal, la Iași, dorind cu orice preț să continue colaborarea cu Radio, cel puțin pentru emisiunea „Actualitatea sportivă”. I s-a înlesnit o apropiere de Iași prin detașarea la Școala Gimnazială Nr. 2 Vaslui, „logodindu-se” cu locurile și cu cea care urma să-i fie soție, Elena, în 1978. Deși a nutrit mereu speranțe să facă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Zeul (Nzame) este sus, iar omul jos. Zeul este Zeu, omul este om. Fiecare stă la el acasă.10 Nu este nevoie să mai dăm alte exemple. În toate aceste religii primitive, Ființa cerească supremă pare să-și fi pierdut actualitatea religioasă, deoarece lipsește din cult, iar mitul ne-o înfățișează retrăgîndu-se din ce în ce mai departe de oameni, până ce devine un deus otiosus. Cu toate acestea, nu este uitată, fiind chiar invocată în ultimă instanță, când tot ceea ce s-a făcut spre a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
structură cerească erau, precum Baal și Astarte la evrei, divinități ale fecundității, ale opulenței, ale împlinirii vitale, adică divinități care preamăreau și îmbogățeau Viața, atât cea cosmică - vegetația, agricultura, animalele - cât și cea omenească. Aceste divinități erau în aparență puternice. Actualitatea lor religioasă se explica tocmai prin această putere, prin rezervele lor vitale nelimitate, prin fecunditate. Cu toate acestea, adoratorii lor, atât primitivii, cât și evreii, aveau sentimentul că nici Marile Zeițe și nici zeii agrari nu-i puteau salva, nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu avea nevoie nici măcar să păstreze "vii" unele simboluri, în întregul lor. Ajungea ca un grup de imagini să supraviețuiască, chiar și în chip nelămurit, încă din timpurile premozaice. Asemenea imagini și simboluri puteau dobândi, în orice moment, o mare actualitate religioasă. Universalitatea simbolurilor Unii Părinți ai Bisericii primitive au încercat să stabilească în ce măsură simbolurile propuse de creștinism își găseau corespondentul în simbolurile care alcătuiesc patrimoniul comun al omenirii. Adresîndu-se celor care nu cred în învierea morților, Teofil din Antiohia aducea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Hierofaniile solare exprimă valorile religioase ale autonomiei și ale puterii, ale suveranității și inteligenței. Așa se explică faptul că în unele culturi există un adevărat proces de solarizare a Ființelor supreme. Cum am văzut, zeii cerești tind să dispară din actualitatea religioasă, dar structura și prestigiul lor se mai păstrează uneori la zeii solari, mai ales în civilizațiile cu grad înalt de elaborare, care au jucat un rol istoric important (Egipt, Orientul elenistic, Mexic). Multe mitologii eroice au o structură solară
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dar mai ales după proclamarea Republicii, îl făcea să simtă necesitatea și urgența unei asemenea activități de lămurire și întărire reciprocă. Vehemența antireligioasă a Republicii i se părea prea primejdioasă ca să-și mai îngăduie o atitudine de totală detașare față de actualitatea politică. Salazar, ca și alți tineri catolici sinceri, înțelegea că, dacă nu vor dobândi un minim de libertate religioasa, se va adeveri profeția lui Afonso Costa ca în două generații catolicismul va fi stârpit din Portugalia. "...Mă impresiona mult forma
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ianuarie 1924 apar două articole despre "învățămîntul și costul său" și "Chestiunea Universităților". La 12 martie publică, în legătură cu devalorizarea, articolul "Venituri în valută străină". Ca de obicei, Salazar nu scrie decât atunci când are ceva de spus într-o problemă de actualitate, discutată de cele mai multe ori anapoda sau în necunoștință de cauză. La 4 iulie 1924 se deschide, la Braga, primul Congres Euharistic Național. Gonçalves Cerejeira - fostul camarad de studenție, acum coleg de profesorat la Universitatea din Coimbra - inaugurează ședința solemnă printr-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vorbească despre necesitatea creării unui triumvirat Gomes da Costa, Carmona și Filomeno da Cámara. Apar neîncetat nume noi, iar numele cu un anumit nimb revoluționar - ca, bunăoară, generalul Sinel de Cordes, locotenent-colonelul Raul Esteves etc. - nu se bucură de nici o actualitate politică. În deosebi, cel care provoca cele mai multe încurcături și compromitea, fără să-și dea seama, sensul revoluționar și etic al loviturii de la 28 mai, era Cabeçadas. Între timp, în afară de intrigi, zvonuri și dezmințiri - nu se lucra nimic. Singura realizare a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a autorului. Ibrăileanu nu și-a trădat în Adela figura spiritului creator. Este el însuși în toată contradictoria lui complexitate. Ion DUNĂ, Opera lui Ibrăileanu, Editura Minerva, București, 1989, p. 39-75. Ibrăileanu și-a asigurat o supremă și nicicând dezmințită actualitate ca prozator, prin romanul Adela (1933), o capodoperă a literaturii române, care contrazice și în același timp omologhează, sub un anumit aspect, opera sa critică, atât de contestabilă în general. Adela contrazice mai întîi ideologia poporanistului Ibrăileanu, cu care nu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]