5,887 matches
-
i s-a prezentat inițial, într-o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2 Numărul total de variante 450 450 Adjective negative (%) 76,7 43,3 Adjective neutre (%) 10,0 29,3 Adjective pozitive (%) 13,3 27,4 Total 100 % 100 % Din punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, rezultatele obținute le putem organiza într-un tabel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o manieră generală, ce înseamnă abordarea apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2 Numărul total de variante 450 450 Adjective negative (%) 76,7 43,3 Adjective neutre (%) 10,0 29,3 Adjective pozitive (%) 13,3 27,4 Total 100 % 100 % Din punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, rezultatele obținute le putem organiza într-un tabel de forma: Tabelul 7. Evoluția percepțiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apreciativă în asistența socială. Rezultatele au fost următoarele: Tabelul 6. Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale Adjective Grupul 1 Grupul 2 Numărul total de variante 450 450 Adjective negative (%) 76,7 43,3 Adjective neutre (%) 10,0 29,3 Adjective pozitive (%) 13,3 27,4 Total 100 % 100 % Din punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, rezultatele obținute le putem organiza într-un tabel de forma: Tabelul 7. Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
4 Total 100 % 100 % Din punctul de vedere al apartenenței participanților la mediul organizațional public/privat, rezultatele obținute le putem organiza într-un tabel de forma: Tabelul 7. Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații Lista adjectivelor Organizații guvernamentale Organizații nonguvernamentale Grupul 1 Grupul 2 Grupul 1 Grupul 2 Adjective negative (%) 85,2 43,6 69,2 43,1 Adjective neutre (%) 9,0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizațional public/privat, rezultatele obținute le putem organiza într-un tabel de forma: Tabelul 7. Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații Lista adjectivelor Organizații guvernamentale Organizații nonguvernamentale Grupul 1 Grupul 2 Grupul 1 Grupul 2 Adjective negative (%) 85,2 43,6 69,2 43,1 Adjective neutre (%) 9,0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0 30,6 Observații privind studiul atitudinilor față de organizații În general, oamenii au înclinația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tabel de forma: Tabelul 7. Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații Lista adjectivelor Organizații guvernamentale Organizații nonguvernamentale Grupul 1 Grupul 2 Grupul 1 Grupul 2 Adjective negative (%) 85,2 43,6 69,2 43,1 Adjective neutre (%) 9,0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0 30,6 Observații privind studiul atitudinilor față de organizații În general, oamenii au înclinația să gândească negativ despre organizațiile din care fac parte (76
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații Lista adjectivelor Organizații guvernamentale Organizații nonguvernamentale Grupul 1 Grupul 2 Grupul 1 Grupul 2 Adjective negative (%) 85,2 43,6 69,2 43,1 Adjective neutre (%) 9,0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0 30,6 Observații privind studiul atitudinilor față de organizații În general, oamenii au înclinația să gândească negativ despre organizațiile din care fac parte (76,7% dintre adjectivele exprimate de subiecți au caracterizat negativ organizațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
0 33,3 10,8 26,3 Adjective pozitive (%) 5,8 23,1 20,0 30,6 Observații privind studiul atitudinilor față de organizații În general, oamenii au înclinația să gândească negativ despre organizațiile din care fac parte (76,7% dintre adjectivele exprimate de subiecți au caracterizat negativ organizațiile în care lucrează), aprecierile pozitive obținând un scor mai redus (13,3%) (vezi tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Experimentul realizat de noi ne oferă suficiente elemente pentru a fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
suficiente elemente pentru a fi optimiști în ceea ce privește posibilitatea schimbării percepțiilor negative despre organizație; în cadrul grupului 2, influențat de o prezentare generală a abordării apreciative în asistența socială, valoarea percepțiilor negative față de organizație a fost simțitor mai redusă (43,3% dintre adjectivele exprimate), iar percepțiile pozitive au fost la o valoare dublă față de primul grup (27,4% față de 13,3% în primul grup) (vezi tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Multe dintre percepțiile negative ale primului grup sunt transformate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
punct de vedere afectiv; astfel, în grupul 1, percepțiile neutre ocupau 10,0% din total, iar în grupul 2 au crescut la 29,3%; (vezi Tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Angajații sistemului guvernamental utilizează mai mult adjective negative pentru a descrie mediul în care lucrează (85,2% din total) și foarte puține adjective pozitive (5,8%); (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Adjectivele pozitive exprimate de reprezentanții sistemului guvernamental
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în grupul 2 au crescut la 29,3%; (vezi Tabelul 6: Repartiția percepțiilor pe cele două grupuri experimentale). Angajații sistemului guvernamental utilizează mai mult adjective negative pentru a descrie mediul în care lucrează (85,2% din total) și foarte puține adjective pozitive (5,8%); (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Adjectivele pozitive exprimate de reprezentanții sistemului guvernamental aparțin în special persoanelor care ocupă poziții mai bine valorizate social (șefi de compartimente, șefi de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Angajații sistemului guvernamental utilizează mai mult adjective negative pentru a descrie mediul în care lucrează (85,2% din total) și foarte puține adjective pozitive (5,8%); (vezi tabelul 7: Evoluția percepțiilor în cele două grupuri în funcție de apartenența membrilor la organizații). Adjectivele pozitive exprimate de reprezentanții sistemului guvernamental aparțin în special persoanelor care ocupă poziții mai bine valorizate social (șefi de compartimente, șefi de servicii, manageri etc.). Schimbarea atitudinii față de organizație s-a petrecut rapid, mai ales datorită faptului că a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a petrecut rapid, mai ales datorită faptului că a fost direcționată spre aspectele pozitive, declanșate prin introducerea făcută despre metodele apreciative în asistența socială; astfel, reprezentanții instituțiilor guvernamentale din cel de-al doilea grup au redus aproape la jumătate numărul adjectivelor negative față de organizațiile în care lucrează; aprecierile pozitive au crescut de aproape patru ori, ajungând la o valoare de 23,1 % din total. Aprecierile neutre în atitudinile reprezentanților organizațiilor guvernamentale au crescut și ele mai mult de trei ori (de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
expuneri, cuvântări. Textele oficiale, citite de Ceaușescu, au dat tonul, au trasat direcția, linia, au „orientat” acțiunile miilor de propagandiști oficiali și neoficiali. Totul a fost elaborat și organizat în jurul persoanei sale, „nimic din articularea semantică nu e accidental și adjectivele își au rolul lor precis” (Ion Stanomir, „Un om între oameni”). Proiectul epocii megalomanice se înfiripă la Congresul al XI-lea, când se rescrie teoria marxistă din perspectiva unei filosofii sui-generis, articulată la nevoile cultului lui Ceaușescu. Acum se lansează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chestionarelor personalizate, scalelor cu ancore în direcția self-ului, testelor expresive și proiective, operelor literare și artistice create de subiect,a scrierii automate, înregistrării vocii, gesturilor corporale, scrisul de mână etc. La acestea se adaugă scalele de autoevaluare, listele de adjective, testele standardizate. Din simpla enumerare se poate observa absența unei singure idei directoare. O astfel de abordare amintește de metoda fenomenologică a lui Jaspers și, desigur, nu avea cum să aibă succes într-un univers științific ce se dezvolta în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
varianta din 1992 a NEO-Personality Inventory (NEO-PIĂ se referă la toți cei cinci factori. Pentru fiecare factor se urmăresc șase fațete, astfel încât, în total, sunt 30 de scale. În evaluarea caracteriologică a persoanei din perspectiva FFT este clasică și lista adjectivelor a lui Goldberg, care are o variantă cu adjective bipolare și una cu 100 de adjective monopolare, ce descriu trăsăturile - TDA (Goldberg, 1992Ă. Chiar înainte de 1990, Wiggins și Pincus s-au preocupat de corelația dintre simptomatologia tulburărilor de personalitate și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la toți cei cinci factori. Pentru fiecare factor se urmăresc șase fațete, astfel încât, în total, sunt 30 de scale. În evaluarea caracteriologică a persoanei din perspectiva FFT este clasică și lista adjectivelor a lui Goldberg, care are o variantă cu adjective bipolare și una cu 100 de adjective monopolare, ce descriu trăsăturile - TDA (Goldberg, 1992Ă. Chiar înainte de 1990, Wiggins și Pincus s-au preocupat de corelația dintre simptomatologia tulburărilor de personalitate și FFM (după Coker, 2001Ă. Până în 2002, au fost publicate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
factor se urmăresc șase fațete, astfel încât, în total, sunt 30 de scale. În evaluarea caracteriologică a persoanei din perspectiva FFT este clasică și lista adjectivelor a lui Goldberg, care are o variantă cu adjective bipolare și una cu 100 de adjective monopolare, ce descriu trăsăturile - TDA (Goldberg, 1992Ă. Chiar înainte de 1990, Wiggins și Pincus s-au preocupat de corelația dintre simptomatologia tulburărilor de personalitate și FFM (după Coker, 2001Ă. Până în 2002, au fost publicate peste 50 de studii în această direcție
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost utilizată și lista celor 100 de adjective a lui Goldberg (1992Ă. Astfel, Coker (2001Ă găsește că fiecare categorie descrisă în DSM-IV poate fi caracterizată printr-un set separat de adjective din lista lui Goldberg. Widiger (1998Ă analizează felul în care - pentru psihopatie - fiecare dintre cei 20 de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au făcut cu NEO-P-R, dar a fost utilizată și lista celor 100 de adjective a lui Goldberg (1992Ă. Astfel, Coker (2001Ă găsește că fiecare categorie descrisă în DSM-IV poate fi caracterizată printr-un set separat de adjective din lista lui Goldberg. Widiger (1998Ă analizează felul în care - pentru psihopatie - fiecare dintre cei 20 de itemi ai listei de identificare a acesteia prin instrumentul PCL-R a lui Hare, poate fi analizat în termenii FFM. De altfel, FFM, evidențiat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
epitete definitorii pentru atitudinile specifice și stabile ale persoanei umane. Primul a fost cel imaginat de LEARY (1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există și o scală de evaluare a comunicării interpersonale în cursul psihoterapiei „Impact Message Inventory” = IMI structurată de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost încă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și stabile ale persoanei umane. Primul a fost cel imaginat de LEARY (1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există și o scală de evaluare a comunicării interpersonale în cursul psihoterapiei „Impact Message Inventory” = IMI structurată de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost încă extinse în studiul personalităților patologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
va fi folosit de Skinner pentru a descrie această clasă. Termenul accentua faptul că atare comportamente acționează (operează) asupra mediului pentru a produce consecințe. Consecințele definesc proprietățile după răspunsurile care par similare. Termenul a fost folosit de către Skinner atât ca adjectiv (comportament operator), cât și ca substantiv (operant) pentru a desemna comportamentul definit de o consecință dată. Pentru el, un singur moment în care porumbelul își înalță capul este un răspuns. Skinner s-a explicat folosind „puțină istorie” privind această generalizare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sugerând pentru prima dată creșterea glucozei și în sânge (48). În 1797 (două decenii mai târziu), John Rollo, chirurg din Edinburgh (născut în 1809), pe baza a două cazuri (la care adaugă altele în anii următori) folosește pentru prima dată adjectivul „mellitus” (care în limbile latină și greacă înseamnă „miere”). Astfel „diabetul” lui Aretaeus devine „diabetes mellitus”. El constată, de asemenea, influența diferitelor diete asupra „zahărului” din urină și propune ca tratament dietele bazate pe carne. Mintea sa iscoditoare (Rollo cunoștea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
numească astfel, să spună fiecăruia "Sarsailă" ar fi monoton și ineficient. Criticul va căuta deci modalități de declinare și, în același timp, de identificare a unei atitudini generale, de transformare a numelui propriu într-o categorie universală. Îl găsim ca adjectiv: "entuziasmul său sarsailesc"25; ori ca substantiv: "Frica de Drăgani oare m-a făcut să le dau astfel de nume, sau sarsailia mea?"26, spune într-un articol din 1847. Sau altundeva: "aci nu e ignoranță, nu e sarsailie, căci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]