11,041 matches
-
a acestor cifre. Pentru a urca pe scara economico-politică globală, Indiaxe "India" și alte țări în curs de dezvoltare din Asia au încurajat învățământul superior, în special în științe și tehnologie. Începând cu anii ’50, India a aplicat un program agresiv de dezvoltare educațională, prin extinderea unităților de învățământ. Ca rezultat al acestei expansiuni, combinat cu faptul că piața muncii din India nu avea capacitatea să absoarbă absolvenții, un grup de profesioniști cu înaltă calificare, instruiți atât în India, cât și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
instituție care, chiar mai mult decât sistemul caselor de toleranță controlate de stat în vreme de pace, servea interesele sexuale ale agresorilor militari prin violarea drepturilor omului, sacrificarea demnității și sănătății mintale și fizice a femeilor și exploatare sexuală. Caracterul agresiv al „locurilor de reconfortare” se manifesta prin două aspecte paralele. În primul rând, Japoniaxe "Japonia" - ca stat - era cea care le aducea pe victime la condiția de sclavie - neputincioase și neajutorate din cauza statutului lor de locuitori ai unor țări colonizate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sunt acum selectați de partidele politice la putere. Cred că aceste cereri reprezintă o desprindere radicală de viața politică obișnuită din Mexicxe "Mexic".” (Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia", 1997, p. 7) Politicile de privatizare ale guvernului federal au căpătat o turnură deosebit de agresivă în 1992, o dată cu amendarea Legii Reformei Agrare, pentru a permite vânzarea terenurilor ejido, aflate în proprietate colectivă. Efectul legii a fost dezastruos pentru mulți fermieri din Chiapasxe "Chiapas", care fuseseră încurajați să se ocupe de culturi profitabile, cum ar fi
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
un impact foarte puternic asupra muncii și activității politice a femeilor din Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud". Primul val de intrare a lor pe piața muncii salariate a avut loc în anii ’60, când guvernul a inițiat planuri de industrializare agresive, evoluția ulterioară fiind una linear ascendentă. Procentul femeilor în vârstă de 15 ani și peste în cadrul forței de muncă a crescut constant, astfel că, în prezent, aproape 50% dintre femei lucrează în afara gospodăriei. În anii ’60 și ’70, femeile erau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
sectorul industrial lucrau în asemenea domenii (Kimxe "Kim", Soo-Kon, 1984, pp. 19-21). Această feminizare a industriilor exportatoare era rezultatul direct al strategiilor de industrializare orientate spre export, iar muncitoarele tinere și necăsătorite, cu un nivel de educație scăzut, erau exploatate agresiv pe piața muncii, pentru a se obține avantaje concurențiale în cadrul diviziunii internaționale a muncii. Femeile erau preferate bărbaților la angajare datorită disponibilității lor de a lucra pentru salarii mai mici (Choxe "Cho", 1993, pp. 96-97) și, într-adevăr, ele lucrau
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
politic. În Coreea de Sud, acordarea sufragiului femeilor a fost un cadou venit din partea străinilor (prima Constituție a fost elaborată în timpul guvernării militare a lui MacArthur, după încheierea celui de-al doilea război mondial), spre deosebire de Statele Unitexe "Statele Unite", unde femeile au luptat agresiv pentru acest drept mai bine de o jumătate de veac. În Coreea de Sud, organizațiile de femei au fost un rezultat al acestui context particular de susținere a guvernării și combatere a comunismului și au primit ajutor financiar din partea puterii. Încă de la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
organizație să demisioneze. După aceste divergențe, chiar dacă unele lidere sau membre ale organizațiilor de femei au susținut personal diverse partide, colaborarea cu partidele politice a fost restricționată” (Yoonxe "Yoon", Jung-Sook, 1997, p. 15). Organizațiile de femei au început să lupte agresiv pentru reprezentarea femeilor în politica oficială de-abia la începutul anilor ’90, când administrațiilor locale li s-a permis să îi aleagă în mod direct pe membrii consiliilor municipale și pe legislatorii locali. Începând cu mijlocul deceniului zece, UAFC a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
deja consacrate și nu a permis accesul femeilor. Strategia apolitică și separatistă adoptată de organizațiile femeilor a avut drept consecință dobândirea de către femei a unei oarecare influențe. Acest proces trebuie încă studiat. La ultimele câteva alegeri, organizațiile femeilor au cerut agresiv crearea unui sistem de reprezentare proporțională, alegeri corecte, circumscripții electorale cu mai mulți membri și cheltuieli de campanie limitate. Deocamdată însă, impactul acestor acțiuni asupra reprezentării femeilor este în continuare redus. Cu toate acestea, dezvoltarea grupurilor de femei organizate la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
chestiuni legate de responsabilitatea juridică a statului japonez, discursul lor profund moral seamănă cu multe altele care, orientate în direcția statu-quo-ului, fac mai degrabă apel la conștiința celor ce dețin puterea decât să facă cereri universal valabile într-un mod agresiv. Excluderea pretenției imperative de acordare a unor despăgubiri de către stat din discursul celei de-a treia poziții are un evident efect negativ asupra promovării drepturilor omului și a democratizării, astfel fiind susținută încercarea guvernului nipon de a distrage atenția opiniei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a majorității membrilor Sfântului Sinod și a Consiliului Național al Bisericii, ca și a administrației patriarhale cu avizul partidului-stat, supunerea întregii organizații bisericești la un control financiar direct de către miniștrii comuniști au afectat grav funcționarea acestei instituții. Comportamentul mult mai agresiv față de Biserica Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, prin subordonarea ei față de Papa de la Roma și solidaritatea între comunitățile catolice din întreaga lume. Unirea cu Roma era catalogată de publicațiile comuniste drept „antinațională” și „antiistorică”, întrucât rupsese unitatea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
relațiile dintre adevăr și minciună, dintre adevăr și iluzie. Este însă și o lume în care viziunea și imaginea pun autoritar stăpânire pe tine sau te lasă în voia reveriei, o lume mereu deschisă întâlnirii cu altceva, cu o alteritate agresivă sau de-a dreptul sălbatică. Nu încape îndoială că, mai mult decât oricare alta, Visul unei nopți de vară este piesa care dezvoltă în cel mai înalt grad tema relației intime dintre puterea privirii îmbătate de dragoste și experiența copleșitoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
proprii, din cadrul subsistemului, fără a se apela la schimburi instituționale (constituționale); menținerea echilibrului constituțional între instituții în condițiile „personalizării puterii” din cadrul unor structuri de guvernare; abilitatea de a conduce cu factori extrainstituționali (societatea civilă) pentru a permite interferența sau ingerința agresivă a acestora, de a le garanta funcționarea liberă și rolul lor de corpuri intermediare între guvernant și guvernanți; disponibilitatea de promovare a unor mecanisme constituționale și reglementare, care să permită raporturi instituționale de natură democratică între majoritate și opoziție; recurgerea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
depresivă precizează DSM. În adolescență trebuie să facem diferența, pe cât posibil, între iritabilitate și impulsivitate care sunt adesea confundate. Iritabilitatea este un simptom relațional: într-o interacțiune cu altcineva, excitația crește până ajunge la o descărcare de natură colerică sau agresivă. Iritabilitatea apare mai ales atunci când este vorba despre o puternică apropiere afectivă între adolescent și cealaltă persoană (unul din părinți, un frate sau o soră, bunul „prieten” etc.) și se produce în același mod, indiferent dacă este vorba despre o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tare că-și apreciază astfel familia adoptivă și că este gelos pe sora sa de lapte, și atunci dezvoltă sentimente de culpabilitate. Are și coșmaruri în timpul cărora își omoară părinții adoptivi: se trezește apoi speriat. Ca urmare a acestor gânduri agresive el se judecă cu severitate, dezvoltă idei suicidare: își imaginează că se aruncă sub un camion, dar nu trece la acțiune deoarece îi este frică să nu provoace un grav accident. Singurul moment în care se simte bine este atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reprezentările sale intra-psihice ale obiectului trebuinței, pe de o parte, și cele ale obiectului dorinței, pe de altă parte, sau, cu alte cuvinte, dintre reprezentarea integrității sale narcisiace, pe de o parte, și reprezentările învestirilor sale obiectuale libidinale sau agresive, pe de altă parte. Acest travaliu intra-psihic se bazează pe realitatea externă în tripla sa temporalitate viitoare, actuală și trecută: așteptarea obiectului transformațional care, la fel ca o pană introdusă într-un orificiu, va păstra distanța dintre cele două
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a constitui pentru adolescent obiectul idealizării așa cum erau în perioada copilăriei acestuia; - acceptarea ca o altă persoană să ia locul acesta și să mobilizeze de acum înainte învestițiile de dragoste ale copilului lor, în timp ce ei înșiși sunt ținte ale învestițiilor agresive ale acestuia. Acest travaliu psihic parental este susceptibil de a intra în rezonanță cu dificultățile adolescentului, conducând la situații familiale rigide și la probleme de dezvoltare pentru adolescentul însuși. Problemele de dezvoltare conduc mai ușor la depresii narcisiace, lucru pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai profundă, ni se pare că unii părinți lasă, într-o manieră inconștientă, ca adolescentul să facă depresie, pentru a denunța mai bine astfel unele dintre problemele lor pe care nu îndrăznesc să le exprime singuri: depresia adolescentului devine revelatorul agresiv al propriilor lor dificultăți, în special conflictele de cuplu. Prin capacitatea sa de a protesta, adolescentul este transmițătorul unui mesaj familial pe care unul sau altul dintre soți își interzic să-l enunțe. Tot în cazul lui Julien, subiacent culpabilității
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însoțită de o angoasă că ar putea fi ucis de către cineva care vine din spate, cu ostilitatea persecutorie a lumii exterioare; - lupta cu depresia pare că se manifestă prin trecerea la act, singura sursă de plăcere, în special la actul agresiv în cadrul relației, puțin culpabilizat, deoarece este trăit ca singurul mijloc de a fi pe lume, de a nu fi respins, de a nu se simți singur, abandonat, dominat de o angoasă subiacentă omniprezentă. Așa cum se întâmplă întotdeauna, presiunea școlară atenuându
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
12-13 ani, notăm o dispariție relativă a răspunsului depresiv și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alinarea pe care i-o pot oferi părinții. CONTROLUL AGRESIVITĂȚII ȘI CULPABILITATEA IMPLICITĂ În mod incontestabil, apariția pubertății este însoțită de o intensificare a pulsiunilor în corpul și psihicul adolescentului, fie că este vorba de pulsiune sexuală sau de pulsiune agresivă. Această amplificare pulsională se traduce printr-o tensiune internă pe care adolescentul o simte mai întâi, caută s-o elimine apoi (la începutul adolescenței), înainte de a găsi soluții prin sublimare. Această agitație internă este adesea resimțită de către adolescent ca un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
resimțită de către adolescent ca un semn de agresivitate cu atât mai mult cu cât cei din anturajul lui o numesc astfel. Winnicott (1958, 1975) redă pe scurt acest punct de vedere astfel: „a crește este prin natura lucrurilor un act agresiv”. El adaugă „dacă în fantasmele primei copilării întâlnim moartea, în cele ale adolescenței întâlnim crima”. Am putea, de altfel, să conceptualizăm distanța dintre temerile fantasmatice ale copilului și cele ale adolescentului spunând că primele se organizează în jurul pierderii și al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Catherine ilustrează acest proces. Aceste senzații de gol, de „vid”, aceste momente de ruptură sunt activate într-un mod foarte intens atunci când o relație terapeutică de tip analitic începe să se stabilească, explicând pe de o parte importanța transferului negativ agresiv imediat și pe de altă parte necesitatea unui cadru bine definit cu o abordare adesea dublă, psihiatrică și psihoterapeutică, pentru a veghea la continuitatea acestui cadru. Este vorba despre acei pacienți în legătură cu care Braconnier (1987) spune că „ruptura în transfer
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cenestezice, cu o stare de agitație motrică importantă. Se observă, de asemenea, manifestări de protest față de ideea separării prin spitalizare, crize de plâns. Jeanne are dificultăți în ceea ce privește relația cu ceilalți adolescenți, ea se integrează uneori în grup, alteori este provocatoare, agresivă, se împotrivește acestuia în așa fel încât este respinsă în mod sistematic. I se prescrie un nou tratament cu neuroleptice (haloperidol, cyamemazină) dar Jeanne, deși aparent este mai puțin delirantă, se închide în sine, rămâne angoasată, abătută, agitată uneori și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine în sens afectiv cât și material ca: spațiul care separă cei doi protagoniști), rolul de sprijin al acestui obiect rămâne funcțional. Dar dacă obiectul amenință să se îndepărteze sau, din contra, dacă acesta devine prea apropiat, atunci apar fantasme agresive sau legate de moarte și se dezvoltă o angoasă destructurantă. După Jeammet și Birot (1994), comparativ cu adolescenții care prezintă același tip de probleme dar fără să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin absența
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]