25,309 matches
-
sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de intervenție în situații de urgență, drumurile subterane de lângă piciorul din aval al barajului și de sub bazinul de decantare al iazului principal; - vol. 8, p. 19: În bazinul de retenție secundară se va amplasa, pe o barjă flotantă, o stație de pompe de joasă presiune; - vol. 8, pp. 19 și 33: În bazinul de retenție (iazul de decantare principal), volumul apei este de 12,3 milioane mc. Permeabilitatea rocii de fund permite o înfiltrare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
astfel de cazuri acele persoane egocentrice, lipsite de speranță, ce nu se pot ’abandona în mâinile lui Dumnezeu’ atunci când se află în fața unor situații dificile ce depășesc fie capacitatea de înțelegere, fie posibilitățile omenești de intervenție sau control. Instituția este amplasată într-un cadru natural deosebit de plăcut, în satul Simeria Veche, situat la 4 km de orașul Simeria, cu facilități de acces multiple, aici putându-se ajunge cu autobuzul sau cu trenul. În ceea ce privește modalitatea de comunicare, centrul dispune de telefon, fax
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în sus, ca să se reverse apoi în ploaie măruntă, multiplu colorată de razele soarelui, păsările din colivie începeau să se întreacă în triluri. În timp ce turna betonul pentru bazin, care nu este deloc mare, ci proporționat cu spațiul în care este amplasat, G. Călinescu scria și paginile din Scrinul negru, unde un număr de o sută de jeturi erau proiectate pentru efectul pe care-l urmărea Ioanide, ca să-și surprindă invitații. Tot ca să-și creeze un spațiu al său, soțul meu a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atitudinea caracteristică timpului. Un observator sublinia faptul că "nici un președinte, probabil cu excepția lui Dwight Eisenhower, nu a acordat vreo importanță directorului USIA. Directorul USIA, Edward R. Murrow nu a fost implicat în soluționarea conflictului cauzat de intenția URSS de a amplasa rachete pe teritoriul Cubei. De la el a și rămas vorba mai bine să iei parte la decolare decât la aterizarea forțată."159 În anii '70, chiar în toiul Războiului Rece, Franța și Germania investeau mai mult, în termeni absoluți, decât
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
întărit imaginea indezirabilă a Marii Britanii ca servitor al Americii. Anumite teme se concentrează asupra unor inițiative politice speciale. Spre exemplu, atunci când administrația Reagan a hotărât implementarea hotărârii NATO de a urma o politică cu două "piste", pe de o parte amplasând rachete, iar pe de altă parte negociind îndepărtarea rachetelor sovietice cu rază medie de acțiune, Uniunea Sovietică a răspuns cu o campanie ce urmărea deopotrivă influențarea opiniei publice europene și împiedicarea amplasării rachetelor americane. Temele Statelor Unite subliniau natura multilaterală a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
intrare sunt prezentate . 2.1.3. Pierderi de gaze din utilaje și conducte Utilajele și conductele prin care circulă gaze sub presiune își pierd etanșeitatea în timp, din cauza uzurii. Se consideră instalația prin care circulă sub presiune hidrogen sulfurat (H2S), amplasată într-o hală închisă având dimensiunile: lungime 100 m, lățime 10 m, înălțime 10 m, cu un volum total de 10.000 m3. După cum se cunoaște, hidrogenul sulfurat este un gaz coroziv pentru metale, acțiunea lui în timp degradând etanșeitatea
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
este mai mică decât economia de energie, deci noua tehnologie prezintă eficiență economică, pe lângă avantajele tehnice și tehnologice. Capitolul 3 Proiecte ecotehnologice 3.1. Proiect 1 Decizia de amplasare a unui obiectiv civil în vecinătatea unei platforme industriale Pentru a amplasa/extinde un cartier de locuințe într-o zonă aflată în vecinătatea unei platforme industriale în care sunt agenți economici cu potențial de poluare, este necesar să se cunoască în ce măsură activitatea agenților economici respectivi afectează condițiile de mediu din zona de
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
Eficiența procesului de epurare a apelor reziduale Din diferite ramuri industriale rezultă ape uzate/reziduale pentru care se impune o purificare înainte de a fi recirculate/reintroduse în procesul productiv sau deversate în resursele naturale de apă. Instalațiile de epurare se amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând, de cele mai multe ori, în regim continuu. Costurile aferente proceselor de epurare se adună la costurile de producție, mărind costurile de fabricație ale produselor. Alegerea corectă a unui proces de epurare a apelor uzate/reziduale
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
oca1 de ceară pe an, dar care a crescut la 20 de oca în 1802 și la 35 de oca în 1804. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai, Ecaterina, Alexandru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sculptată, poleită cu bronz, iar în pictură predomină roșul pe fond verde. An de an, la 15 august, de Sfânta Maria, credincioșii se strâng plini de credință la biserica Sf. Maria din Onceștiîmplinitoare de dorințe. Acest lăcaș de cult este amplasat lângă școala Oncești, paralel cu șoseaua ce duce spre Bacău. Locul este plin de mister, farmec și credință. Așezată pe o colină cu pantă ușor abruptă spre vest, biserica cu siluetă impunătoare și un clopot care se zice că este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Popa și C. Prosie. După 1967, ambele biserici („Nașterea Maicii domnului” și „Adormirea Maicii Domnului”) au fost deservite de același paroh, cele două parohii formând una singură: Onceștii-Noi. Sătenii din Tarnița au două biserici. Cea mai obișnuită fiind cea veche amplasată în satul Făgheni care a fost ridicată în anul 1832 de către enoriașii satelor Făgheni și Tarnița. Acest lăcaș de cult, purtând hramul Sfântului Nicolae, este construit în formă de cruce pe fundație de piatră bolovan, cu tălpi de stejar și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care spânțul colecta răutatea, acesta era înlăturat, locul fiind spălat cu oblojeli de pelin sau cu apă. La porci se obișnuia să se pună praf de spânț în mâncare, tot cu scopul de vindecare. GOSPODĂRIA ȚĂRĂNEASCĂ Gospodăriile sătenilor au fost amplasate în funcție de poziția terenului față de ulița care asigură principala cale de acces. Având o anumită orientare față de punctele cardinale, primele gospodării erau grupate în jurul surselor de apă. Ca principală unitate economică, gospodăria a evoluat de la o epocă la alta, în funcție de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atunci 1,233 de locuitori (602 bărbați și 631 femei), 305 gospodării și 316 case. Gospodăriile locuitorilor comunei Oncești aveau o ierarhizare vizibilă, în funcție de puterea lor economică: sărace, de mijloc, de chiaburi și de boieri. Gospodăriile sunt, ca și înainte, amplasate de o parte și de alta a drumurilor principale și secundare ce străbat versanții colinelor. Fiecare dintre acestea se individualizează, neasemuindu-se una cu alta. Orice gospodărie poate fi socotită o microunitate economică funcționând pe tot parcursul timpului, de dimineața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce străbat versanții colinelor. Fiecare dintre acestea se individualizează, neasemuindu-se una cu alta. Orice gospodărie poate fi socotită o microunitate economică funcționând pe tot parcursul timpului, de dimineața până seara târziu. Gospodăria cuprindea suprafața de teren împrejmuită unde erau amplasate: locuința, construcțiile anexă cu caracter economic și alimentar, ograda, grădina cu legume și grădina cu flori. Fântânile nu se construiau în cadrul gospodăriilor, deoarece pânza freatică se afla la mari adâncimi, iar cheltuielile pentru amenajarea acestora erau prea mari pentru putere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fundul văilor sau în locuri cu izvoare puternice. Organizarea gospodăriilor în sat s-a făcut pe tipul economiei mixte practicate aici, care cuprindea: agricultura, creșterea animalelor, viticultura, pomicultura și grădinăritul. Locul central în cadrul gospodăriei îl ocupă casa, în funcție de care sunt amplasate spațiile destinate curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și grădinăritul. Locul central în cadrul gospodăriei îl ocupă casa, în funcție de care sunt amplasate spațiile destinate curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul sau șopronul, coșărul, coteneața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul sau șopronul, coșărul, coteneața pentru păsări, cotețul de porci, bucătăria de vară, bucătăria de iarnă, beciul și chimnița 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învelitoare din paie sau coceni, mai rar din scânduri, aceste anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului, supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
paie sau coceni, mai rar din scânduri, asemenea anexe erau nelipsite din orice gospodărie. În podul grajdului supraînălțat uneori, se ținea „strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
memoria localnicilor. Cel mai răspândit tip de locuință care se întâlnesc în aceste sate este cel cu două camere și tindă centrală (sală). Cele fără cerdac sunt prevăzute cu prispă pe una sau pe două laturi. Pe latura mică era amplasat chilerul folosit și ca bucătărie de iarnă, unde se afla, de regulă și cuptorul. La casa cu două camere și sală, încăperile erau folosite astfel: una din camere era folosită pentru locuit și cealaltă pentru păstrat zestrea, numindu-se „de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu două scaune era așezată la fereastră, sipetul în colț, lavița și patul pe lângă perete, toate fiind rânduite cu multă grijă. Camera de locuit sau odaia de zi avea o anumită organizare. În partea stângă a ușii de la intrare era amplasată vatra sau soba. Mai recent, aici se află la unele case, soba „oarbă”, având vatra de foc în tindă. În colțul dinspre răsărit se afla icoana, iar între aceasta și sobă se află patul. Masa joasă, cu trei picioare, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
case, soba „oarbă”, având vatra de foc în tindă. În colțul dinspre răsărit se afla icoana, iar între aceasta și sobă se află patul. Masa joasă, cu trei picioare, se afla în preajma sobei. În funcție de dimensiunea camerei, mai existau un pat, amplasat pe latura paralelă cu primul, lavița, dulapul-colțar pentru vase și blide, și o masă înaltă la fereastră. O asemenea organizare a interiorului se mai întâlnește doar la casele bătrânești. Noul a pătruns, cum era firesc, și în amenajarea locuințelor de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]