467,695 matches
-
proceduri de urmat pentru participanții la procesul de mediere a conflictului, care sunt recomandate acestora să le respecte. În acest sens subliniem că în art.27 din legea nr.192/2006, actualizată, se prevede că „Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate în prezenta lege”. Pe această bază, procedura și poliția de ședință se adaptează ad-hoc la natura și complexitatea conflictului dedus, în prezența părților care, după ce
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
mediere, la care contribuie explicațiile și comunicările nemijlocite dintre părți cu privire la problemele conflcitogene controversate fără intermedierea Judecătorului ca la instanță. 5. Verificarea părților la ședința de mediere și amânarea dezabterilor de ședință O altă similitudine a procedurii medierii cu procedura aplicată în instanță se referă la activitatea de verificare a părților la ședința de mediere, cât și cu privire la amânarea dezabterilor de ședință. Identitatea părților angajate este verificată de către mediator cu ocazia încheierii contractului de mediere, în baza art.45 din Legea
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
sens asociația de proprietari poate intenta o acțiune în instanță pentru recuperarea debitului(prevedere din Legea nr.230/2007Ă. Aici se pot introduce toate datoriile(cotele restante și penalizările care nu pot depăși 0,2%/zi de întârziereă și se aplică după 30 zile de la depășirea termenului de plată. Atenție, penalitățile nu pot depăși suma la care s-au aplicat cei 0,2%. La cererea de chemare în judecată se atașează : încheierea judecătorească și codul fiscal al asociației; probatoriu ce constă
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Aici se pot introduce toate datoriile(cotele restante și penalizările care nu pot depăși 0,2%/zi de întârziereă și se aplică după 30 zile de la depășirea termenului de plată. Atenție, penalitățile nu pot depăși suma la care s-au aplicat cei 0,2%. La cererea de chemare în judecată se atașează : încheierea judecătorească și codul fiscal al asociației; probatoriu ce constă în listele cu sumele datorate, copii după facturile furnizorilor; procesul verbal al adunării generale prin care s-a stabilit
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
generale prin care s-a stabilit sistemul și procentul de penalizare pe zi de întârziere; un centralizator care să cuprindă cotele restante pentru fiecare lună în parte, cu calcularea separată a penalităților și numărul de zile pentru care s-au aplicat penalitățile pe apartament, semnat de președinte, administrator și cenzor; copii după înscrisurile denunțate pentru fiecare pârât + 1 exemplar pentru instanță. După cum s-a mai arătat asociația de proprietari are următoarele privilegii imobiliare cu rang prioritar : 1. Asupra apartamentelor și altor
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
combaterea acestei stări de lucruri .De exemplu, art.1046 din Codul de procedură civilă conține prevederi care merg până la restrângerea folosinței locuinței sau evacuarea în baza ordonanței președințiale, cu participarea părților și a locatarului, prin care, împotriva celor vinovați, se aplică aceste măsuri cu carater restrictiv. Unele dintre prevederile Codului de procedură civilă cu privire la cele prezentate, au fost incluse chiar în Legea nr.230/2007 privind asociațiile de proprietari ca de pildă prevederea de a obliga proprietarii și locatarii să permită
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
examina starea tehnică a instalațiilor și defecțiunile care afectează buna funcționare a apartamentelor vecine și a întregului bloc sau condominiu. Elocventă, în sensul celor arătate, este prevederea din art.1048 din Cod în care se stipuează : „Dispozițiile art.1048 se aplică în mod corespunzător și pentru soluuționarea cererii formulate de o asociație de proprietari împotriva proprietarilor, membri ai acesteia, în cazul în care neefectuarea reparațiilor ce sunt în sarcina fiecărui propietar ori a reparațiilor sau a oricăror lucrări la părțile sau
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
există o puternică ironie, de parcă cineva ar fi avut intenția de a-și bate joc de narațiune și de lectorii ei. — Spun, domnule profesor, că întreaga operă ramaniană pare să fi fost scrisă la două mâini; cea dreaptă bine intenționată, aplicând normele narative, urmând calea bătătorită... — Iar cealaltă? Cea stângă parcă trage textul și povestirea înapoi. Nu asta ar face o operă de artă? — Știu și eu? — Trebuie să fii sigur, Zara..., pe deplin sigur. Și atunci îi era mai la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
puterea să vorbească, să găsească explicații și comparații, să analizeze fapte dintr-un trecut pe care el îl considera împlinit. Buzele ei se mișcau ritmic, pe el însă îl atrăgea culoarea lor roșie, perfect conturată cu creionul, peste care se aplicase un strat gros de ruj. Era un roșu intens, menit să capteze privirile, iar el îl simțea pulsându-i în sânge, colorându-i venele și arterele; și-n același timp îl iubea așa cum iubea și privirea ei, care-l făcea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
multe ori asemenea aprecieri de justiție; părțile, apărătorii și avocații le invocă fără Încetare; judecătorii Încep și ei prin a constata dacă reclamațiile justițiabililor sunt drepte sau nedrepte și nu cercetează decât În urmă modul cum trebuie să li se aplica dispozițiile legale. În orice caz, teoreticienii dreptului sunt obligați, adeseori să procedeze În acest fel. Legislatorii, În fine, sunt mai Întotdeauna nevoiți să apeleze la simpla justiție, atunci când formează regulile lor. În ultimă analiză - subliniază Mircea Djuvara - dreptul rațional cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
săi. Dreptul conducătorului față de supus este dreptul penal, prin care, primul Îl face să sufere pe celălalt, pentru delictul comis. Delictul constă În Încălcarea legii publice, iar individul În cauză, este incapabil de a mai fi cetățean. Pedeapsa juridică se aplică Împotriva celui vinovat, pe motivul că a comis delictul, astfel, inculpatul este considerat scop În sine și nu mijloc În vederea dobândirii altui bun pentru societatea civilă, ca În pedeapsa naturală. Legea penală este un imperativ categoric, În lipsa justiției „nu mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de către școlile filosofice din toate timpurile, dar care este tot atât de bine impregnată În conștiința tuturor oamenilor. Vom obiecta poate la faptul că o voință, chiar de factură negativă și perversă, poate la rândul ei să confere faptelor o anume universalitate, aplicându-și propria concepție, oricât de falsă ar fi ea, la toate cazurile de acest gen: În această privință s-ar putea ușor găsi exemple. Această obiecție dovedește și faptul că regula În sine necesită a fi interpretată, ca orice regulă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
profund de un Giorgio del Vecchio și, la noi, de un Mircea Djuvara, putem susține că numai posedând o valoare absolută, poate fi dedusă dintr-o analiză transcendentală, și nu doar empirică, a ființei subiective. Desigur, se pot adopta și aplica, totodată, În ambele forme relevate, În locul acestui principiu, alte principii având un conținut diferit. Se poate ca, adoptând orice criteriu de acțiune și ridicându-l la rangul de „valoare supremă”, să fie fondate sisteme de etică În număr nelimitat, fiecare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
faptul că: În vreme ce morala pozitivă se manifestă viabil Într o modalitate difuză și Își exercită autoritatea asupra oamenilor dintr-o societate fără a avea nevoie de o structură și organe speciale, dreptul pozitiv (adică acela care este aplicabil și se aplică efectiv Într-o comunitate oarecare) se organizează Într-o formă concretă ca expresie a unei voințe predominante sau suverane, care Își Îndeplinește funcția regulativă cu ajutorul instituțiilor și organelor proprii specifice. Din faptul că normele Dreptului sunt grupate În sistem unitar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
concrete ale fiecărui raport particular de viață (de exemplu, la limita majoratului, la termenele de prescripție și la toate termenele procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare, nu poate fi stabilită decât sub formă generică. Norma trebuie să preceadă cazul, iar dacă trebuie să-l
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
prevăzute În momentul primei lor formulări. Pe de altă parte, juristul, În funcție de cum trebuie să aprofundeze norma, pentru a scoate din ea tot ceea ce cuprinde În mod virtual, tot astfel trebuie să aprofundeze și cazul concret căruia i se va aplica norma, În fiecare caz particular, juristul trebuie să despartă ceea ce este esențial, adică important din punct de vedere juridic, de ceea ce nu este ca atare; În acest domeniu poate și trebuie, În mod special, să-și exercite agerimea și sensul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
judecătorului. Această latitudine a fost mare, În special la Romani. Preotul roman era, În anumite limite, și un fel de legislator, adică putea proceda În mod direct la stabilirea unor norme juridice, pe care apoi tot el urma să le aplice. Astăzi, reglementându-se limitele puterii legislative și judecătorești, și asigurându-se distincția lor, e mai greu să i se admită judecătorului o astfel de facultate. Fără Îndoială Însă, Îi rămâne o oarecare libertate, acordată În mod expres de către lege, care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însă, În realitate, la alte norme și legate de acestea, dobândesc Întotdeauna un sens imperativ, având drept obiect tocmai un anumit cuvânt sau expresie care trebuie să fie Înțeleasă Într-un anumit mod. Normele explicative poruncesc, În definitiv, acelora care aplică legile, de a Înțelege anumite cuvinte În sensul stabilit, care uneori se poate deosebi de sensul filologic comun. Aceste norme pot fi socotite ca repetări mai specificate de fragmente din alte norme preceptive sau prohibitive. De aceea, caracterul imperativ apare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fiecărui raport de viață. De exemplu, „limita majoratului” sau „termenele de prescripție” sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează: „Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisa minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră”. Așadar, norma juridică trebuie să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică, norma trebuie să preceadă cazul și, În mod necesar, să facă abstracție de elementele accidentale ce Însoțesc, uneori, cazul. În concluzie: Se poate spune că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un Spinoza adevărat al vremii sale, definind Legea, astfel: „Legea, În general, este rațiunea omenească, În măsura În care ea guvernează toate popoarele de pe pământ; iar legile politice și civile ale fiecărui popor nu trebuie să fie decât cazurile particulare la care se aplică această rațiune omenească. Ele trebuie să i se potrivească Într-un asemenea grad poporului pentru care sunt făcute, Încât este o foarte rară Întâmplare dacă legile unui popor sunt nimerite pentru altul.” Iluministul francez Își continua, programatic, argumentarea scriind: „Legile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
raporturile reciproce dintre ele, care aveau efect obligatoriu, fiind, materialmente, În opoziție cu dispozițiile analoage ale organelor de stat. „Caracterul antistatal sau ilegal, declarat dechis, a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii și să le aplice, exercitând astfel efectiv, funcțiuni În formă juridică (Înțelegând funcțiuni juridice prin tribunale speciale)”. În viziunea sa filosofică, de fină contemporaneitate, Giorgio del Vecchio viza problematizarea „științei legislației sau a deontologiei politice” și, totodată a „artei de a guverna”. În termeni
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
roportului dintre Individ și Stat, recunoaște că: „În afara unor anumite restricții cerute de omogenitatea necesară și de coerența logică a sistemului, producerea spontană a dreptului, trebuie să fie dobândită de către Stat, ca o colaborare intrinsecă, aceleia căreia trebuie să se aplice organele sale directe”. Cu alte cuvinte, trebuie să se favorizeze procesul de etatizare care corespunde perfecționării pozitivității dreptului. Desigur, libertatea de asociere nu este echivalentă anarhiei, subliniază Giorgio del Vecchio. Ceea ce trebuie respectat cu sfințenie este: armonia organică și substanțială
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
chiar Împotriva actelor eventual ilegale ale guvernului, care exercită funcția executivă sau administrativă. Principiul „diviziunii puterilor” tinde, totodată, a face astfel ca organului Însuși care stabilește legea, să nu-i revină pe lângă aceasta, În principiu, și funcția de a o aplica și de a o aduce la Îndeplinire. 1. Prin cea mai Înaltă funcție, care este funcția legislativă, Statul fixează normele obligatorii de viață comună, care rămân ca limite fundamentale și pentru acțiunea organelor statale. 2. Funcția executivă sau administrativă Îmbrățișează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
financiară etc. 3. Funcția judecătorească are sarcina de a verifica dreptul În cazurile controversate, atât În actele particularilor, cât și În acelea ale organelor executive sau administrative. Dacă un același organ ar trebui să stabilească norma generală și să o aplice la cazurile particulare, atunci am avea domnia bunului plac, adică ar lipsi garanția necesară de obiectivitate și, prin urmare, de justiție. Putința de a provoca În fiecare caz asigurarea dreptului e, prin sine, o garanție constituțională de primă importanță. Autoritatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
într-un loc sigur, ca să poată fi ușor de găsit. De ce ,asta, măi fârtați? Lasă, că o să vedeți diseară. Acum, umblați mai repejor, ca să nu pierdem prea mult timp cu aplicarea metodei pe care v-o recomand. Metoda a fost aplicată riguros, de către fiecare pușcaș, după care s-a pornit la drum, și dă-i vânătoare, neamule, până când aproape că nu se mai vedea vânatul. În fine-finalul! La cantonul silvic situat în punctul Iepurele șchiop, nu departe de intarea în frumoasa
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]