73,900 matches
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015). Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a pronunțat în mod constant, apreciind ca fiind inadmisibile acele sesizări ale instanței de trimitere în care adresarea întrebării prealabile avea ca scop obținerea unor clarificări suplimentare cu privire la interpretarea ori incidența unei decizii a Curții Constituționale sau când dispoziția legală invocată este clară și
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
de natură a naște o îndoială rezonabilă asupra conținutului acestora. Totodată, întrebarea care se poate adresa Înaltei Curți trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare și nu de completare a legii“. ... În consecință, raportat la toate argumentele expuse anterior, se apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv problema de drept supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea
DECIZIA nr. 1 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252342]
-
al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) . Dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susținerii unui interviu. (7) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se
LEGE nr. 49 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252558]
-
secție a parchetului fără acordul acestora. Articolul 8 (1) Încetarea calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri: a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcție de eficiența și calitatea activității; ... b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate; ... c) în situația aplicării unei sancțiuni disciplinare; ... d) imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume
LEGE nr. 49 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252558]
-
822D/2018. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 134 alin. (1) și (2) din Constituție, ci reprezintă o concretizare a acestora, întrucât vizează cadrul procedural în materia procedurii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, atribuind competența exercitării acțiunii
DECIZIA nr. 815 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252597]
-
Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 587 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristian Calotă cu ocazia soluționării unei cauze penale. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de către Judecătoria Sectorului 4 București nu sunt judecate, conform art. 36 alin. (2) din Codul de procedură penală, de Tribunalul București, ci de Tribunalul Buftea. ... 10. Potrivit prevederilor
DECIZIA nr. 773 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252680]
-
Înalta Curte acordă cuvântul pe fondul recursurilor. Recurentul-pârât, prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Consideră că instanța de fond a apreciat în mod greșit faptul că temeiurile juridice invocate în preambulul Ordinului nr. 2.632/2016 nu justifică emiterea acestuia. Susține că aceste dispoziții legale sunt cuprinse în Codul de procedură fiscală. Astfel, acest ordin a fost emis ca urmare a obligațiilor care
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
expuse pe larg în cererea de recurs, recurentul-pârât solicită admiterea recursului. Intimata-reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. Susține că, în opinia sa, instanța de fond în mod corect a apreciat că acest ordin încalcă prevederile art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000, precum și pe cele prevăzute de art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 521/2005, precum și art. 7 alin. (1) și (2) și art. 4 din
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
Finanțelor Publice a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-pârât a susținut că în mod eronat instanța de fond a apreciat că niciunul dintre temeiurile juridice invocate în preambulul Ordinului nr. 2.632/2016 pentru dezvoltarea serviciilor Ministerului Finanțelor Publice puse la dispoziția autorităților și instituțiilor publice prin sistemul informatic propriu emis de Ministrul Finanțelor Publice nu justifică emiterea acestuia, în opinia sa
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
tocmai în aplicarea sa. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. ... 4. Apărările formulate în recurs Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute. Astfel, în esență, a susținut că afirmațiile recurentului cu privire la faptul că actul normativ contestat respectă prevederile
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală, apreciind că pentru aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 dobânzile și penalitățile se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul. ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prejudiciul produs prin comiterea faptei, în timp ce alte instanțe au opinat în sensul că dobânzile și penalitățile se calculează la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul. Într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că dobânzile și penalitățile se aplică doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Alba Iulia, București, Craiova, Galați, Iași, Oradea și Pitești, tribunalele Brașov, București, Călărași, Cluj, Covasna
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
baza de calcul“, respectiv la debitul principal (nemajorat cu procentul de 20%), singurul devenit exigibil, ceea ce determină calcularea accesoriilor fiscale aferente debitului principal începând cu data exigibilității acestuia și până la data plății efective. În opinia contrară s-a apreciat că dobânzile și penalitățile se calculează la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Bacău și Timișoara, tribunalele Constanța, Giurgiu și Teleorman, precum
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
la care se adaugă dobânzile și penalitățile, din interpretarea gramaticală a textelor legale rezultând că baza de calcul al majorării analizate o reprezintă valoarea concretă a prejudiciului, ea neavând natura unei amenzi penale. În raport cu aceste considerente s-a apreciat că prejudiciul sa „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea, iar acesta, prin voința legiuitorului, este alcătuit din două componente, respectiv baza de calcul, majorată cu un procent de 20%, la care se adaugă accesoriile, respectiv dobânzile și penalitățile. Obligațiile
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
acestor criterii, instituția este una atipică, considerată o manifestare a unei politici penale de recompensare a atitudinii pozitive a autorului infracțiunii. În privința sumei reprezentate de procentul de 20% din baza de calcul cu care se majorează prejudiciul s-a apreciat că aceasta are o natură mixtă, deopotrivă de drept penal și civil. Pe de o parte, este vorba de un stimulent procesual, deoarece legea condiționează de achitarea sa beneficiul impunității. Norma legală care îl prevede constituie însă o instituție de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
articolul hotărât (dobânzile și penalitățile), ceea ce atestă că inclusiv legiuitorul a considerat că acestea sunt deja determinate, fiind acele dobânzi și penalități aferente prejudiciului. ... c) Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept - Catedra de drept public și științe administrative a apreciat că „dobânzile și penalitățile la care face referire art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, la care se adaugă majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
acest moment fiind cel la care se determină „baza de calcul“ (obligația fiscală principală). Prin voința legiuitorului, prin aplicarea procentului de 20% se poate spune că există un prejudiciu concret, determinabil din chiar momentul producerii. În acest context s-a apreciat că baza de calcul este obligația fiscală principală, prejudiciul produs este reprezentat de obligația fiscală principală datorată și accesoriile fiscale, iar prejudiciul concret este determinat ca având două componente, respectiv baza de calcul care se majorează cu un procent de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, și nu la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul“. Făcându-se trimitere la dispozițiile art. 1 pct. 28 și 29 din Codul de procedură fiscală, s-a apreciat că majorarea de 20% nu reprezintă o obligație fiscală principală, ci o formă de sancțiune civilă, nefiind de natură a atrage achitarea unor obligații fiscale accesorii. Dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 au natura unei instituții de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
vreme ce ea urmărește tocmai stingerea acțiunii penale, adică lipsirea sa de obiect, și prin aceasta împiedică o statuare definitivă a instanței asupra vinovăției ori a celorlalte condiții de tragere la răspundere penală a făptuitorului. În acest context se poate aprecia că plata unei sume superioare valorii prejudiciului infracțional de către persoana suspectată de comiterea faptelor cauzatoare ale respectivului prejudiciu, anterior finalizării procesului penal și în vederea încetării acestuia prin stingerea acțiunii penale, concretizează o formă de răspundere juridică prin care
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și nu a devenit astfel persoană impozabilă, în sensul legii, ci poate aplica prevederile de drept comun pentru stabilirea TVA; (ii) dacă condițiile prevăzute de art. 152^2 alin. (13) din Codul fiscal din 2003, care au caracter obligatoriu, pot fi apreciate, în ipoteza înscrierii din oficiu, retroactiv, a unei persoane ca plătitor de TVA, ca fiind condiții de formă, pe care contribuabilul și organul fiscal ar putea să le înlocuiască cu alte probe aduse de persoana verificată, dacă sunt îndeplinite condițiile
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
nr. 813/2021 și nr. 644/2021 ale Curții de Apel Ploiești; Decizia nr. 3.733/2015 a Curții de Apel Suceava; sentințele nr. 409/2020 și nr. 509/2020 ale Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal) s-a apreciat că, deși, la data controlului, persoana care a efectuat livrări de bunuri secondhand nu era înregistrată ca persoană impozabilă în condițiile art. 153 din Codul fiscal din 2003, poate beneficia de regimul special reglementat de art. 152^2 din același cod
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
de către organul fiscal care a dispus înscrierea din oficiu a persoanei ca plătitoare de TVA. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 43. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din același cod și s-au propus soluția de admitere a sesizării și pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept ce formează
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
persoane impozabile sunt două regimuri speciale autonome, independente unul de celălalt. În lipsa unei referiri, în unul dintre aceste regimuri speciale, la elemente și la noțiuni care figurează în celălalt regim, conținutul unuia dintre acestea trebuie, în principiu, să fie apreciat fără a fi nevoie să se țină seama de conținutul celuilalt. ... ... 63. Unul dintre principiile esențiale în domeniul TVA reținut de către Curtea de Justiție în numeroase cazuri este principiul neutralității TVA care presupune că o persoană impozabilă care desfășoară
DECIZIA nr. 84 din 13 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251050]
-
actelor normative. ... 12. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.634D/2010, nu își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la constatarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia. În Dosarul nr. 2.354D/2020, instanța apreciază că prevederile art. 8 și 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 sunt constituționale raportat la criticile formulate, reclamantul urmărind de fapt modificarea textelor de lege, prin reducerea termenelor prevăzute pentru soluționarea petițiilor. De asemenea, în ceea ce privește prevederile art.
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]
-
dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Așa fiind, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. ... 21. Ca atare, având în vedere
DECIZIA nr. 720 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251545]