5,949 matches
-
o femeie de la țară că, dacă-l așază pe pămînt, nu mai suferă. Cînd să-l dea jos, „Bunicul” i-a cerut Anișoarei să-l ajute. A. a izbucnit în plîns și a refuzat. Așteptîndu-și sfîrșitul, „Bunica” stă cu lumînarea aprinsă mereu lîngă ea. În zori, eu am visat nuntă. *Mi-a telefonat Theodor Codreanu. Credeam că pentru a afla cînd îi vor apărea articolele pe care le are în redacție. Dar nu, era altceva, grav: dacă știu „despre soarta lui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe pămînt, ca să poată mușca. Și, uneori, mușcă rău! După plecarea din birou a noului securist ce ne are în supraveghere (D.T.), Sp. a remarcat diversitatea curiozității lui: „a observat și caracterele mașinii de scris, și faptul că țin veioza aprinsă, și cozonacul din sertarul lui Nanianu, despre care, fiți siguri, o să raporteze”. „Are și el un suflet”, a încercat Carmen să-i ia apărarea. „Suflet!... Suflet, cînd ai 7000 pe lună? La banii ăștia, sufletul se pune în paranteze”, i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mistic, orășeanul nu. El n-a auzit de „beția religioasă a marilor orașe” (Baudelaire, „Rachete”) și, probabil, nici n-a citit Prins de Petru Popescu, în care una dintre scenele cele mai tulburătoare e cea a întoarcerii acasă, cu lumînările aprinse, a miilor de bucureșteni de la slujba de înviere din Dealul Mitropoliei. Oare știe cîte biserici sînt în oraș, toate construite înaintea producerii afluxului de populație venită din mediul rural? Un eseu veritabil mi s-a părut a fi „Obscurantismul și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
devreme foind de lume, revărsată chiar și în stradă, neîncăpând în lăcașul luminos. Era o nuntă, singura sărbătoare a familiei, binecuvântată de Biserică, ce le-a mai rămas românilor. Dar acum, spre seară, în Biserica Albă străjuiește doar o candelă aprinsă. Dincolo, în colțul ei de lângă Palat, Biserica Crețulescu este și ea scufundată în tăcere. Mi-e drag acest lăcaș de o grație fragilă. Cu ani în urmă am trăit emoția (din fericire trecătoare) a unei amenințări care planase asupra ei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
armistițiu cu sine și cu lumea. * La o săptămână după afectuoasa Întâlnire, am avut prilejul, tot la Berlin, să discut despre Imre Kertész cu o amică newyorkeză, bursieră și ea la Wissenschaft College. Profesoara de filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spuse bărbatul, dând din cap de mai multe ori. Îmi pare sincer rău. Râul se auzea acum ca susurul unui pârâiaș. — Gata, mergem? întrebă el, întorcându-mi spatele și pornind în amonte cu pași siguri. L-am urmat, ținând lanterna aprinsă ca să văd pe unde calc. — Ați dat sunetul mai încet? Deci este artificial? — Nici vorbă! Este absolut natural! — Păi, nu înțeleg. Cum se poate micșora un sunet natural? — Ca să fiu cinstit, nu-l dau mai încet, îl scot pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era toamnă și frig. Mă trec fiori ori de câte ori văd turle de biserici. Mi-am mutat privirile pe peretele opus. Era un afiș care făcea reclamă la țigări. Bărbatul, bine făcut de altfel, ținea între două degete o țigară cu filtru aprinsă și privea puțin oblic, în zare. De ce naiba aleg întotdeauna asemenea modele la reclamele pentru țigări? Privirile ăstora nu-mi spun niciodată nimic. Și nici nu par să aibă ceva în capul lor sec. Mi-a trebuit mai puțin timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mică, într-un colț al clădirii. Ușile de fier stăteau larg deschise. Vâjâitul se întețise. Înăuntru era mai întuneric decât mi-am închipuit. Până nu mi s-au obișnuit puțin ochii, n-am distins absolut nimic. Nu era nici un bec aprins - ciudat ca tocmai aici să nu existe așa ceva! - iar firișoarele de lumină care pătrundeau de afară luminau doar tavanul. În afară de vâjâit, absolut nimic altceva. Am strigat, dar se părea că nu mă auzea nimeni. Am rămas în ușă, mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
colocviilor estivale numai pentru rostirea celor două cuvinte blestemate. Intr-o asemenea familie m-am născut, am crescut și am învățat să resping cu orice preț flagelul tumoral crescut din balta carnală a urii și prostiei. Sărut în genunchi lumina aprinsă perputuu în sufletul părinților mei, Niculina și Ghiță Tacu, izvoare curate în care Dumnezeu își spală fruntea în fiecare dimineață. Domnul Casian Maria Spiridon figura în anturajul meu și cunoștea că echipaje ale securității îmi filau minuțios viața spontană, cu
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
e un precursor al simbolismului. Gustul paradoxului și căutarea succesului public îl caracterizează, desigur, pe poetul-critic, însă microstudiile consacrate confraților reprezintă un veritabil compendiu de istorie a liricii noastre moderne. Și după 1924 publică numeroase comentarii, note și recenzii. Polemici aprinse vor stârni studiile Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau Inaderența lui la spiritul românesc și D. Tudor Arghezi, ca poet minor. Cel dintâi, găzduit în „Cuvântul liber”, periodic de orientare comunistă, a prilejuit acuzarea autorului său de o schimbare
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Moldovei, dar în general e sceptic, chiar ironic față cu tendințele înnoitoare din viața politică și socială. Mișcarea de la 1848 este zugrăvită în tente oarecum caricaturale. Din punct de vedere literar, asemenea momente, când detașarea face loc sentimentelor personale, intervenției aprinse, chiar și nedrepte, sunt cele mai convingătoare. Câte o fizionomie de domn fanariot ori episoade dramatice, cum este acela al asasinării lui Grigore Ghica, rețin iarăși atenția prin precizia descrierii. D. are darul de a povesti unele întâmplări ca și cum el
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
continuă și se așteaptă și în viitor alte asemenea coduri, atât în Marea Britanie, cât și în alte țări și, în același timp, adoptarea acestora de cât mai multe companii/organizații, pentru implementarea guvernanței corporative. Dezbaterile referitoare la guvernanța corporativă rămân aprinse, iar tendința de apariție și a altor coduri de bună practică continuă . Noile coduri care apar au avantajul informațiilor recente din domeniile în care problemele cu care s-au confruntat au o soluționare în practică, însă de îndată ce există, ele sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
frescă satirică în care țara este imaginată ca o „vlăsie” aflată la discreția profitorilor politici. Deoarece procedeele de compoziție se amestecă, iar personajele mai interesante sunt abandonate pe rând, epicul se dispersează și romanul cedează manierei foiletonistice, urmărind încurcăturile unui aprins june revoluționar, îndrăgostit deznădăjduit de fiica unui boier. Al treilea roman, Misterele românilor (publicat în foileton la „Bucegiu”, în 1879, varianta ultimă găsindu-se, sub titlul Din altă lume. Amintiri din războiul turco-român, în „Universul literar”, 1889), ia ca model
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
din Ministerul de Interne. În 1923, se căsătorește cu Marica Sion, fiica scriitorului Gheorghe Sion, care îi oferă posibilitatea să se creadă un veritabil senior, aducându-i, drept dotă, o mică proprietate la Fundulea-Ilfov, pe care scriitorul, în imaginația sa aprinsă, o consideră un adevărat domeniu, confecționându-și chiar și un stindard propriu. În ianuarie 1928, întreprinde o călătorie la San Remo, pentru a-l întâlni pe Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de Externe, și a-i solicita sprijinul în obținerea
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cunoștința opiniei publice nu numai activitatea și dezideratele grupării, ci și numele său. Odată cu răspunsul lui Lovinescu, tot sub forma unei scrisori (și apărut tot în „Viața”, la 27 mai 1943), rezonanța Cercului depășește cadrul strict local, manifestul stârnind dezbateri aprinse (cu accente mai ales de negație vehementă). Aspirația tinerilor se definește într-o manieră foarte elocventă: „Pentru noi literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmuire artistică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția autorului de a articula, cu mijloace literare, o istorie
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
ochii de un albastru închis. Acest animal are un corn în mijlocul frunții; acesta măsoară un cubit 15; baza cornului, înspre frunte, este în întregime albă, pe o lungime cam de două degete; partea superioară, vârful cornului, este de culoare roșu aprins; partea intermediară este neagră. Se spune că cei care au băut din aceste coarne (căci se fac vase de băut din ele) nu sunt afectați nici de convulsii, nici de vreun rău prea mare, iar otrăvurile nu le pot face
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
bestiarul lui Cantemir, el ocupă exact locul din interval pe care îl are în mai toate sistemele zoologice antice sau medievale. Doar că el este rapid părăsit în această primă parte, după ce-și îndeplinește rolul de a prilejui discuții aprinse, care duc la dezbaterea asupra statutului unui alt personaj considerat hibrid, Strutocamila. Cumva, la prima sa apariție pasageră, Liliacul pare un biet pion (este numit, mai târziu, de Lup, "mică și de nemică jigăniuța"), folosit, fără să o știe, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 76. 38 Idem. 39 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 40 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci de ani înainte de a începe în Spania, la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 76. 234 Idem. 235 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 236 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci de ani înainte de a începe în Spania, la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1643, Vincenzo Viviani (1621-1703) și Evangelista Toricelli (1608-1647) demonstrează presiunea atmosferică (forța aerului), prin experimente aer-pompă. Robert Boyle (1627-1691) a constatat că în vasele golite de aer păsările nu pot zbura și nu pot trăi, după cum nici lumânarea nu rămâne aprinsă. Aerul conținea ceva important pentru viață. Experimentele lui Robert Hooke (1635-1702) au pus în dificultate teoria lui Galen privind rolul plămânului ca foale menite să răcească inima încălzită. Richard Lower (1631-1691) contestă credința galenică conform căreia aerul se unește cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru a-l face să exprime "talentul" nu e la îndemâna oricui, implicând formele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui pui de urs mort la declarația cutremurătoare de iubire făcută lângă trupul rece, acoperit de muște, al unei vulpi. Fără sfârșit Ceea ce nu vrea să arate Herzog este sfârșitul. Când s-a produs atacul final, camera lui Treadwell rămăsese aprinsă; deși capacul acoperea lentila, microfonul capta sonorul. Herzog a redat cumplitul moment filmându-se din spate, ascultând caseta în căști, în prezența unei bune prietene a lui Treadwell, Jewel. Scena, astfel realizată, spune probabil mai multe decât ar fi făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
numai că joacă Andromaca de Racine, dar amestecă și oarece miresme din Salomeea, desfășurând fastuosul alegoric al șarpelui pentru a ajunge la această viziune a "unui sex căscat și care arată spectatorului că labiile sale sunt date cu un roșu aprins ca cireașa ca și buzele strâmbate de o grimasă". Ca și Salomeea care nu dansează decât pentru o pereche de ochi, corpul prea alb al lui Naka îi arată lui Lucain un dans erotic care este un autentic dans al
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]