7,924 matches
-
ținem cont de toată literatura inițiată de lucrarea lui Larson (1988), doar structurile tranzitive rămân problematice. Analizând structurile cu dublu obiect din engleză, Larson arată că obiectul direct și obiectul indirect nu se generează în aceeași proiecție minimală VP13; Larson argumentează că centrul verbal se scindează într-o serie de centre verbalizante (engl. VP-shells la Larson) organizate ierarhic, fiecare argument intern fiind generat într-o proiecție diferită. Ipoteza lui Larson a fost preluată și rafinată în cercertările ulterioare; dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
folositoare fiecare student. (indefinit, nonspecific) b. Așteaptă soluțiacare să-i salveze toți fermierii din România. (definit, nonspecific) Excluzând astfel factorii gramaticali și semantici (indicatori ai deplasării de tip A), se cuvine să ne îndreptăm atenția asupra factorilor pragmatici. Alboiu (1999) argumentează că deplasarea obiectului este o strategie de defocalizare ("derematizare") a obiectului și de transferare a focusului asupra subiectului postverbal ("the in-situ subject acquires maximal rhematic prominence", Alboiu 1999: 1). Obiectul deplasat este deci parte din presupoziție: (31) a. Cine a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propriul centru; în structurile în care complementul lui V (i.e. argumentul intern) se proiectează, acesta trebuie să se extragă din VP. După punerea în balanță a o serie de propuneri - care stipulează extragerea dependenților din VP mai degrabă decât să argumenteze empiric această operație și să-i identifice sursele -, am propus o analiză nouă a acestui fenomen întemeiată pe teoria atribuirii cazului prezentată de Pesetsky și Torrego, bazându-ne și pe existența operației object shift în română, care indică libertatea de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
shift indică faptul că strategia de deplasare a verbului în româna veche este deplasarea ca grup (VP-movement); această strategie prezice că în structuri perifrastice deplasarea la C se manifestă în mod sistematic prin ridicarea verbului lexical, gramatica V-la-C (care vom argumenta în secțiunea următoare că este o gramatică de tip V2, specifică limbilor romanice vechi) manifestându-se în mod sistematic prin inversiune; corelația dintre encliză și deplasare V-la-C este bine întemeiată în lingvistica romanică (Lema și Rivero 1991; Benincà 1995; Fontana
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propoziției, conținând proiecții de topic și de focus (v. Rizzi 1997 și următoarele). Sub analiza deplasării verbului ca grup (VP-movement), oricare dintre specificatorii domeniului C poate găzdui verbul sub inversiune. Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) argumentează explicit pentru deplasarea verbului la FOCUS; Zafiu (2014) propune o analiză mai moderată și arată că inversiunea nu se corelează întotdeauna cu focalizarea. Vom propune o linie de analiză conciliantă, care să dea seamă de efectele discursive obținute prin inversiune
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
următoarele: în secțiunea §3.2.2.1 am adus argumente în sprijinul ideii că inversiunea se corelează cu focalizarea, însă nu în mod obligatoriu, deci nu poate fi considerată o strategie exclusivă de codare a focusului; în această secțiune, am argumentat că deplasarea verbului la C nu influențează modul de structurare a periferiei stângi propoziționale. Aceste considerente întăresc ipoteza formulată în §3.2.2.1.5 supra, și anume că deplasarea la C / gramatica V2 este un mecanism mai general de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
57 Excludem din discuție situațiile în care encliticizarea este exclusiv determinată fonologic (v. (103) supra și discuția). 58 Avram (2003) arată că în structura domeniului flexionar al gerunziului se proiectează doar Grupul / câmpul sintactic de Aspect (ASPP), însă Niculescu (2013) argumentează și pentru proiectarea Grupului de Timp (TP); ridicarea obligatorie la C a gerunziului, diagnosticată prin encliză pronominală, este independentă de structura domeniului flexionar al acestei forme nonfinite. V. discuția din §3.3 infra. 59 Nu ne propunem o discuție aprofundată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
străin producea noi speranțe. Evenimentului din 11 februarie îi erau dedicate mai multe imnuri și poezii 371. Un text interesant ce apărea în acest context era cel al lui George Petrescu, profesor de drept public, ce realiza o pledoarie bine argumentată pentru instalarea unui prinț străin ce urma să îndepărteze intrigile din afară, să consolideze națiunea și să respecte guvernul constituțional 372. Revenind la activitățile executivului de la București, trebuie amintită preocuparea acestuia pentru organizarea plebiscitului și dezvoltarea sentimentului dinastic. Ținând cont
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
l-am cunoscut anterior, în cadrul unui colocviu, să rea lizăm un interviu despre „economia pelerinajului”, comerțul cu obiecte religioase. I-am prezentat succint proiectul meu de cercetare, faptul că identitatea sursei ar fi fost respectată etc. M-a refuzat net, argumentând atitudinea sa prin faptul că „el cunoaște și este cunoscut de o mulțime de înalte fețe bisericești. O prea multă expunere mediatică prin inter mediul cercetării dumneavoastră nu mi-ar prinde prea bine”. Am primit în schimb din partea sa un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și audio, în bisericile creștine europene a avut loc o întreagă polemică cu privire la utilizarea difuzoarelor, a sonorizării artificiale în cadrul ceremoniilor religioase. În cele din urmă, muzica religioasă și slujba transmise prin mijloace de amplificare electro acustică au fost acceptate, Biserica argumentând că ceremonia religioasă în sine este mai importantă (Sanchis, 1997 : 244). Difuzorul a devenit astfel un mijloc de putere, muzica „oficială” a Bisericii impunându-se în fața dialogului improvizat al pelerinilor, zgomotelor naturii etc. În cazul pelerinajelor populare din Portugalia (arrail
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dispozițiile art. 160^10 alin. 2, 3 și 4 din Codul de procedură penală, care, în opinia acestuia, încalcă principiul dreptului la apărare prevăzut la art. 24 alin. (1) din Constituție, care prevede că "dreptul la apărare este garantat". Se argumentează că prin aceste reglementări este instituită o procedură sumara pentru revocarea liberării provizorii, iar "martorii nu sunt audiați de instanța și nici confruntați cu inculpatul care, neputându-le adresa întrebări, nu își poate exercita dreptul constituțional la apărare". Din examinarea
DECIZIE nr. 40 din 16 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160^10 alin. 1 lit. b) teza a doua, alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124241_a_125570]
-
Ajutor Economic Reciproc (CAER). Deoarece țările mai dezvoltate ale lagărului socialist Cehoslovacia, Republica Democrată Germană și Uniunea Sovietică doreau specializarea producției în două direcții principale, industrială și alimentară, RPR urmând să fie încadrată în ultima, liderii de la București au protestat, argumentând în termeni ideologici, politici și bineînțeles economici în favoarea accelerării nivelului de industrializare. Disputa a fost soluționată temporar prin renunțarea la pretențiile sovietice în ceea ce privește integrarea și supranaționalizarea economiilor statelor socialiste. Strâns legată de divergența RPR cu CAER se află și orientarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
concepției ciclice asupra istoriei: hegemonie-contrabalansare-restructurarea sitemului. Unitatea de analiză a procesului istoric este alcătuită deci dintr-un astfel de ciclu, iar ciclurile se repetă, chiar dacă au la bază noi configurații de putere și noi actori internaționali: forțele care îl subîntind, argumentează realiștii, sunt aceleași. Prin simplul fapt că sunt suverane în plan intern și independente în plan extern, dinamica statelor creează anarhia internațională. Anarhie nu are aici sensul doctrinar prin care termenul este de obicei înțeles, ci reprezintă o consecință a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca Robert Gilpin sau John Mearsheimer. Primul dezvoltă conceptul de "război hegemonic" prin intermediul căruia s-ar face trecerea de la un ciclu istoric la următorul, în timp ce al doilea conferă neorealismului un caracter ofensiv, spre deosebire de cel defensiv pe care îl reprezintă Waltz, argumentând că presiunile sistemului nu antrenează o reacție de supunere din partea statelor, ci mai degrabă una de luare sub control a acestora (Gilpin: 1981, Mearsheimer: 2003). Sfârșitul Războiului Rece a însemnat o provocare teoretică de anvergură pentru realism, deoarece interpretarea sa
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de altă parte, o componentă deseori ignorată a gândirii lui Marx este aceea că aceste forțe nu înseamnă absolut nimic în absența gestionării lor de către oameni: raportul dintre cele două părți este deci complementar, nu asimetric 2. În plus, așa cum argumentează Margot Light, Marx a contestat spre sfârșitul vieții că ar fi încercat să ofere legi obiective pentru întreaga evoluție umană: "modul de producție asiatic", de exemplu, contrazice flagrant schema sa istorică, datorită unor circumstanțe geografice, sociale și economice total diferite
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu fac altceva decât să dezbine proletariatul în favoarea capitalismului. Întreg modul de producție capitalist trebuie depășit, mai ales "fetișismul mărfii" (bucuria consumeristă, s-ar putea traduce astăzi expresia), pentru ca oamenii să-și readobândească umanitatea. Procesul va fi unul violent, a argumentat Marx, deoarece capitalismul speculează toate interstițiile dintre forțele care i se opun și ajunge să le înregimenteze, mai devreme sau mai târziu. Nu este suficient ca distribuția bunurilor să fie echitabilă, procesul de producție însuși al capitalismului trebuie schimbat, deoarece
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
valoare de întrebuințare, pentru cumpărător, cât și valoare de schimb, pentru intermediarul care o vinde pe piață, capitalistul. Cu timpul, profitul devine cea mai importantă finalitate a capitalismului, iar spațiul artificial interpus între vânzător și cumpărător crește. În acest fel, argumentează Marx pe urmele lui Hegel, de la care a împrumutat dialectica dar pe care a transpus-o din planul abstract, ideatic, "idealist", cum îl numește el, al autorului ei, în plan material concret valoarea de întrebuințare este "negată", devenind valoare de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncă pentru care muncitorul nu este plătit. Profitul derivat de aici Marx îl numește plusvaloare. Plusvaloarea crește direct proporțional cu exploatarea proletariatului, accentuând astfel tensiunile sociale și grăbind procesul revoluționar. La fel, diviziunea muncii este responsabilă de geneza capitalismului, cum argumentează Wallerstein, prin simplul fapt că impulsionează comerțul și deci crearea de valoare de schimb. Crizele economice generate de capitalism nu sunt pure accidente, ci reprezintă însăși forța sa motrică, argumentează Marx în Capitalul. Aici, pe lângă valoarea de întrebuințare și valoarea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
La fel, diviziunea muncii este responsabilă de geneza capitalismului, cum argumentează Wallerstein, prin simplul fapt că impulsionează comerțul și deci crearea de valoare de schimb. Crizele economice generate de capitalism nu sunt pure accidente, ci reprezintă însăși forța sa motrică, argumentează Marx în Capitalul. Aici, pe lângă valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb, apare și valoarea efectivă a mărfii, înțeleasă ca timp de lucru și resurse consumate de către muncitor pentru a o produce în decurs de o zi, o încercare până la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismul nimic mai mult decât o deturnare tendențioasă a sa ci tradiția intelectuală critică, respectiv doctrina politică social-democrată. Încă din timpul vieții sale Marx s-a văzut nevoit să facă față unor revizioniști ca Eduard Bernstein sau Karl Kautsky, care argumentau în sensul păstrării și "umanizării" capitalismului. După cum am văzut, Marx se pronunța clar pentru schimbarea modului de producție capitalist, în absența căruia opresiunea nu putea decât să continue, chiar dacă ar fi îmbrăcat forme edulcorate. În ciuda acestei polemici, și a obiectivului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Gramsci se datorează, paradoxal, tocmai încarcerării sale de către regimul fascist italian. Dacă ar fi reușit să se sustragă persecuțiilor declanșate de Mussolini asupra grupărilor de stânga, este foarte probabil ca acesta să fi sfârșit în gulagurile lui Stalin. Gramsci a argumentat convingător că, în cazul unui "bloc istoric" (expresia corespunde aproximativ "modului de producție marxist"), structura și suprastructura au aceeași pondere hegemonică. De fapt, hegemonia, concept introdus de Gramsci, se exercită mai degrabă prin intermediul suprastructurii. Aceasta constă din diferitele "filosofii" ale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de exemplu, devin neesențiale pentru Wallerstein: sistemul mondial modern era deja consolidat la trecerea dintre secolele XVIII și XIX, și deci forma politică a modernității este în definitiv mai puțin importantă în raport cu structura ei economică. Până la urmă, tara inerentă sistemului, argumentează Wallerstein, este că centrul menține voit semiperiferia în stare de dependență și periferia în stare de subdezvoltare pentru a își menține poziția privilegiată în cadrul economiei mondiale. Astăzi, Robert Cox este un reprezentant de marcă al teoriei critice. Hegemonia, argumentează el
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sistemului, argumentează Wallerstein, este că centrul menține voit semiperiferia în stare de dependență și periferia în stare de subdezvoltare pentru a își menține poziția privilegiată în cadrul economiei mondiale. Astăzi, Robert Cox este un reprezentant de marcă al teoriei critice. Hegemonia, argumentează el, s-a extins la nivel global. Lumea a Treia trebuie să își asume rolul de forță socială majoră a unei mișcări contrahegemonice de proporții. Numai așa, argumentează autorul, se pot pune bazele depășirii blocului istoric global și poate începe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Astăzi, Robert Cox este un reprezentant de marcă al teoriei critice. Hegemonia, argumentează el, s-a extins la nivel global. Lumea a Treia trebuie să își asume rolul de forță socială majoră a unei mișcări contrahegemonice de proporții. Numai așa, argumentează autorul, se pot pune bazele depășirii blocului istoric global și poate începe procesul de emancipare de sub hegemonia omnipotentă a neoliberalismului. Pentru a reveni la problema inițială a acestui capitol: cum a contribuit marxismul la posibilitatea depășirii filosofiei pozitiviste din care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este contestată în numele dinamicii intersubiective a grupurilor sociale, constituite și reconstituite în permanență prin interacțiunea dintre agenți (indivizi, organizații neguvernamentale) și structuri (rețele de putere politică, administrativă, instituțională, cutumiară), cu rol constitutiv în funcționalitatea socială. Structurile creează "norme" și "resurse", argumentează Anthony Giddens. Normele reprezintă căile legale prin intermediul cărora agenții produc resursele. De-a lungul acestui proces, printr-un set de practici bine definite, agenții reproduc efectiv structurile sociale, în exteriorul cărora nu pot exista, în definitiv. Agenții nu sunt însă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]