8,235 matches
-
care este în pupila este asemănarea culorii care este în perete. (ÎI.2.25) [...] vel ipsa species quae est similitudo rei intellectae. (I Super. Sent., d. 27, q. 2, a. 2, q. c. 1, co.). [...] sau specia ei care este asemănarea obiectului înțeles. Identitatea formală dintre specia sensibilă care informează organul de simt și forma accidentala a obiectului, așa cum este ea propriu-zis în lucrul din afara sufletului, este cea care face ca reprezentationalismul tare să fie imposibil de apli cât teoriei tomiste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile care infor meaza puterile cognitive și formele așa cum sunt ele, cum există ele în obiectele extramentale; 3. dublă existența a speciilor sensibile, (dublul mod de a fi) în obiectul extramental și în organele de simt ale subiecților cunoscători; 4. asemănarea (similitudo) înțeleasă că împărtășire sau că asimilare a unei forme. Dintre toate variantele și modelele explicative ale speciilor sensibile, în urma prezentării argumentelor pro și con tra, mă văd constrânsa să recunosc faptul că singura interpretare convingă toare și în acord
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
identifica modelul adecvat speciilor sensibile din cadrul cunoașterii descrise de Toma din Aquino, anume submodelul realist al modelului obiect, care se bazează pe argumen tul identității formale, pe înțelegerea speciilor că id quo-ul cunoașterii care se află într-o relație de asemănare cu forma obiectului extramental, precum și pe argumentul dublei existente a unei forme. În cadrul modelului realist, intrebarea „Ce rol joacă entitățile intermediare, aici speciile sensibile, în cadrul cunoașterii descrise de Toma din Aquino?“ capătă un răspuns: speciile sensibile joacă un rol cauzal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelese astfel, cum anume pot fi înțelese? (ÎI.4 .1.) Ad secundum dicendum quod etiam ipsum phantasma est similitudo rei particularis (S. th., I, q. 84, a. 7, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că imaginea însăși este asemănarea obiectului particular. Imaginea este o asemănare a obiectului individual. Ne aducem aminte că asemănarea a similitudo a este un termen tehnic pentru Toma din Aquino, folosit cu sensul de împărtășire sau asimilare a unei forme. De pildă, imaginea unui manuscris
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelese? (ÎI.4 .1.) Ad secundum dicendum quod etiam ipsum phantasma est similitudo rei particularis (S. th., I, q. 84, a. 7, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că imaginea însăși este asemănarea obiectului particular. Imaginea este o asemănare a obiectului individual. Ne aducem aminte că asemănarea a similitudo a este un termen tehnic pentru Toma din Aquino, folosit cu sensul de împărtășire sau asimilare a unei forme. De pildă, imaginea unui manuscris cu miniaturi are în comun cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
etiam ipsum phantasma est similitudo rei particularis (S. th., I, q. 84, a. 7, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că imaginea însăși este asemănarea obiectului particular. Imaginea este o asemănare a obiectului individual. Ne aducem aminte că asemănarea a similitudo a este un termen tehnic pentru Toma din Aquino, folosit cu sensul de împărtășire sau asimilare a unei forme. De pildă, imaginea unui manuscris cu miniaturi are în comun cu manuscrisul propriu zis formă. Mai exact spus, la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțelegere, cunoaștere, în lipsa imaginilor. Acestea sunt necesare pentru că intelectul se întoarce, în procesul cunoașterii, asupra lor a conversio ad phan tasmata a, după ce în prealabil abstrage speciile inte li gibile. De ce este necesara această întoarcere către asema nările corpurilor particulare, asemănările reprezentând obiectele așa cum există aici și acum? De ce avem nevoie, totuși, de o gândire bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anumite modificări cromatice. Pentru a sistematiza, reiau întrebarea privitoare la rolul pe care imaginile îl joacă în procesul cunoașterii descris de Toma din Aquino. Am aratat mai sus că imaginile au urma toarele caracteristici: a) stau într-o relație de asemănare cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele ex tramentale; b) sunt formal identice cu formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale; c) sunt id
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI.5 .4.) Ipsum enim lumen intellectuale quod est în nobis, nihil est aliud quam quaedam participată similitudo lumi nis increati, în quo continentur rationes aeternae. Unde în Psalmo IV, dicitur, multi dicunt, quis ostendit nobis bonă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
super nos lumen vultus tui, domine. Quasi dicât, per ipsam sigillationem divini luminiș în nobis, omnia nobis demonstrantur (S. th., I, q. 84, a. 5, co.). Într-adevăr, lumina intelectuală, care este în noi, nu este altceva decât o anumita asemănare care participă la lumină necreată în care sunt conținute rațiunile eterne. De aceea se și spune în Psalmul IV: „Mulți zic: cine ne va arăta nouă cele bune?“ Întrebare la care psalmistul răspunde, zicând: „S-a însemnat peste noi lumină
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tului agent, sunt făcute apte pentru că din ele să fie abstrase intențiile inteligibile. Iar intelectul agent abstrage speciile inteligibile din imagini întrucât prin puterea în telectului agent putem privi naturile speciilor fă ra con ditii individuale, după care capătă formă asemănările în telectului posibil. Dar daca speciile inteligibile sunt separate de condițiile de individualitate pe care le aveau imaginile și dacă sunt cele cu care intelectul posibil are un prim contact, sunt ele obiectele pe care intelectul posibil le cunoaște, sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care ajunge pot fi schematizate după cum urmează: (I) Relația dintre specia obiectului care este în mintea subiectului cunoscător și forma obiectului așa cum este ea în obiectul hilemorfic (B) Interpretări non-reductive (A) Interpretări reductive (A.1.) Teoria identității (A.2.) Teoria asemănării formale (A.3.) Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma din obiectul extramental, este mai cuprinză toare decât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această deoarece există cel puțin două moduri în care afirmațiile sale pot fi interpretate: în cheia teoriei identității, mai precis a identității numerice, așa cum o fac Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower, sau in cheia identității formale sau a teoriei asemănării formale, cum o numesc cei doi autori ame ricani. Prima interpretare, cea în cheia identității numerice, pare a fi mai la îndemână, de vreme ce, atunci când vorbește despre relația dintre gândul despre capră și capră din realitate, Crane folosește expresii de felul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Crane pot fi citite în cheia identității numerice, însă mai potrivită după cele arătate mai sus îmi pare cheia de lectură a identității formale. În cadrul celei de-a două categorii interpretative menționate de Susan Brower Toland și Jeffrey E. Brower, asemănarea formală, care se suprapune de fapt cu cheia identității formale în care consider că ar trebui încadrat și Crane, nu mai există loc de interpretare, deoarece reprezentanții ei precizează din capul locului că între formă care este în minte și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asema nări ale obiectului extern, sunt elemente necesare procesului cunoașterii care nu sunt numeric identice între dife riți cunos catori. Dincolo de problema de fond a teoriei similarității, anume faptul că nu reușește să explice în ce constă propriu-zis relația de asemănare și în ce termeni ar putea fi înțeleasă, articolul lui Panaccio are o serie întreagă de puncte slabe, pe care le voi discuta în subcapitolul ÎI.7. Dincolo de inventarierea acestor trei interpretări „clasice“, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower propun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o proprietate, F-itate, este un con cept (i. e. specie inteligibila) al unui obiect O dacă și numai dacă F-itatea este o formă care prin însăși natură ei (sau în mod esențial) este despre O și există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad invicem potest dupliciter attendi. Uno modo secundum convenientiam în natură; et talis similitudo non requiritur inter cognoscens et cognitum; [...] Alio modo quantum ad repraesentationem; et haec similitudo requiritur cognoscentis ad cognitum (De ver., q. 2, a. 3, ad 9). [...] asemănarea dintre două [obiecte] poate fi înțeleasă în două moduri. Într-un mod, poate fi înțeleasă că acord natural, iar acest tip de asemănare nu este necesar între un cunoscător și obiectul cunoscut. [...] în celălalt mod însă, [asemănarea] poate fi înțeleasă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ad repraesentationem; et haec similitudo requiritur cognoscentis ad cognitum (De ver., q. 2, a. 3, ad 9). [...] asemănarea dintre două [obiecte] poate fi înțeleasă în două moduri. Într-un mod, poate fi înțeleasă că acord natural, iar acest tip de asemănare nu este necesar între un cunoscător și obiectul cunoscut. [...] în celălalt mod însă, [asemănarea] poate fi înțeleasă că reprezentare, si aceasta asemănare este necesara între cunoscător și obiectul cunoscut. (ÎI.6.7.) [...] applicatio cogniti ad cognoscentem, quae cog nitionem facit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
3, ad 9). [...] asemănarea dintre două [obiecte] poate fi înțeleasă în două moduri. Într-un mod, poate fi înțeleasă că acord natural, iar acest tip de asemănare nu este necesar între un cunoscător și obiectul cunoscut. [...] în celălalt mod însă, [asemănarea] poate fi înțeleasă că reprezentare, si aceasta asemănare este necesara între cunoscător și obiectul cunoscut. (ÎI.6.7.) [...] applicatio cogniti ad cognoscentem, quae cog nitionem facit, non est intelligenda per modum identitatis, șed per modum cuiusdam repraesentationis; unde non oportet
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi înțeleasă în două moduri. Într-un mod, poate fi înțeleasă că acord natural, iar acest tip de asemănare nu este necesar între un cunoscător și obiectul cunoscut. [...] în celălalt mod însă, [asemănarea] poate fi înțeleasă că reprezentare, si aceasta asemănare este necesara între cunoscător și obiectul cunoscut. (ÎI.6.7.) [...] applicatio cogniti ad cognoscentem, quae cog nitionem facit, non est intelligenda per modum identitatis, șed per modum cuiusdam repraesentationis; unde non oportet quod sit idem modus cognoscentis et cogniti (De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
trebuie înțeleasă prin intermediul modului identității, ci prin intermediul modului unei reprezentări. De unde rezultă că nu este necesar [că forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles special al noțiunii de asemănare intenționala, asemănarea implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin intermediul modului identității, ci prin intermediul modului unei reprezentări. De unde rezultă că nu este necesar [că forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles special al noțiunii de asemănare intenționala, asemănarea implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru similitudo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma] să fie în același mod în cunoscător și cunoscut. În fragmentele citate, cei doi autori identifica un înțeles special al noțiunii de asemănare intenționala, asemănarea implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru similitudo (asemănare, likeness, Ähnlichkeit) și că aceasta asemănare pare a fi în favoarea interpretării non-reductive, dar, cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
implicată în procesul de cunoaștere, care este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru similitudo (asemănare, likeness, Ähnlichkeit) și că aceasta asemănare pare a fi în favoarea interpretării non-reductive, dar, cu toate acestea, găsesc că doar două locuri sunt insuficiente pentru a susține o interpretare. Se poate observa, din succinta prezentare a celor patru interpretări, faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este înțeleasă că o formă șui generis de asemănare. Este adevărat că pentru Toma din Aquino quantum ad repraesentationem (vezi supra, fragmentul ÎI.6.6.) sau similitudo repraesentationis sunt folosite că sinonime pentru similitudo (asemănare, likeness, Ähnlichkeit) și că aceasta asemănare pare a fi în favoarea interpretării non-reductive, dar, cu toate acestea, găsesc că doar două locuri sunt insuficiente pentru a susține o interpretare. Se poate observa, din succinta prezentare a celor patru interpretări, faptul că atât (I.A.1.) a teoria
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]