5,057 matches
-
fi publicate integral, cu titlul original, abia în 2000. Analizând aceste pagini consistente și „revoluționare”, Ion Vartic crede chiar că S. a fost „liderul Cercului Literar de la Sibiu”. Afirmația poate fi acceptată, dar numai în direcție poetică, eseul intitulat Resurecția baladei („Revista Cercului Literar”, 5/1945) fiind într-adevăr fundamental pentru definirea atmosferei poetice din anturajul „cerchiștilor”. Balada, în optica eseistului, se opune „poeziei pure”, nu cu violență, ci bazându-se pe elemente de valoare tradițională, fiind „concepută de astă dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
crede chiar că S. a fost „liderul Cercului Literar de la Sibiu”. Afirmația poate fi acceptată, dar numai în direcție poetică, eseul intitulat Resurecția baladei („Revista Cercului Literar”, 5/1945) fiind într-adevăr fundamental pentru definirea atmosferei poetice din anturajul „cerchiștilor”. Balada, în optica eseistului, se opune „poeziei pure”, nu cu violență, ci bazându-se pe elemente de valoare tradițională, fiind „concepută de astă dată ca un «mijloc» poetic și considerată în sensul absolut contemporan al poeziei”. Neîndoielnic, mai toți poeții de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
producțiile sale poetice au o anume conotație scenică, tragicul fiind mai degrabă „jucat” decât resimțit ca destin, cum mărturisesc poemele Trubadurul mincinos, Lamentația poetului pentru iubita sa, A doua odă a lui Lactanțiu pentru iubita sa, Invitație la o artistă, Baladă studențească, Regele visător și mai ales Corydon, din care faimoase vor deveni versurile „Sunt cel mai frumos din orașul acesta,/ Pe străzile pline când ies n-am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
semnificațiile profunde fiind încifrate în metafore scenice memorabile. Tot astfel sunt și propriile texte dramatice: profunde, simbolizatoare, oarecum romantice, trimițând mai degrabă la Schiller decât la moderni. Hora domnițelor (compusă în 1945, reprezentată în 1968) este tot un fel de baladă, de legendă, în care patosul iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
el s-a grăbit să ne dea, în toate aceste domenii, măsura talentului său genuin, presimțind parcă zgârcenia Parcelor neîndurate, care ne taie firul vieții cu foarfecele”. Surprinzătoare e, la Radu Stanca, sinceritatea poemelor, deși punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
Doinaș, București, 1979; Versuri, îngr. și pref. Monica Lazăr, Cluj-Napoca, 1980; Teatru, îngr. și introd. Ioana Lipovanu, București, 1985; Aquarium, îngr. Ion Vartic și Marta Petreu, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 2000; Turnul Babel, îngr. și pref. Irina Petraș, Pitești, 2000; Balade și alte poeme - Ballads and Other Poems, ed. bilingvă, tr. Cristina Tătaru, pref. Petru Poantă, Pitești, 2001; Doti, îngr. și pref. Petru Poantă, Pitești, 2001. Repere bibliografice: George Popa, Literatura ardeleană de azi, „Lanuri”, 1939, 4; [Radu Stanca], „Renașterea”, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
-și ascundă sub aripă obositul căpușor... Ca si ele, dormi în pace somnul dulce, somn ușor... Dormi în pace. Dulci iluzii vor veni să te mpresoare, Or să-ți cânte, de departe, singuratice izvoare. Tu, ce-n ritmul melancolic al baladei populare Ai cântat durerea noastră de la munte pân' la mare.” Opera sa este mărturisire a unei civilizații, înrădăcinată într-un trecut de veche cultură și străveche tradiție. Având o vastă cultură, o cunoaștere a literaturii naționale de până la ea, a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din clasici și din literatura populară. Ca atare, în domeniul poeziei, sumarele conțin pagini din Miron Costin (Viața lumii), Ienăchiță Văcărescu (Turturica), V. Cârlova (Păstorul întristat), I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi, D. Bolintineanu, V. Alecsandri (inclusiv poezii din culegerea sa de balade populare), M. Eminescu. Nu lipsesc nici Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, Anton Pann, Al. Donici, G. Coșbuc (în 1919 i se reproduce Nunta Zamfirei), A. Vlahuță, St. O. Iosif (La arme), Octavian Goga, Panait Cerna, G. Topîrceanu, I. Pillat. Proza e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285325_a_286654]
-
am numit-o «creștinism cosmic» pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar, pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând, dimpotrivă, asupra dimensiunii liturgice a existenței omului în lume.” Această interpretare a baladei populare, în spiritul unui creștinism cosmic, este „reprezentată” în Miorița lui A. prin intermediul unor personaje, care nu sunt decât „măști” ale unor principii ori forțe cosmice. Dacă Miorița se caracterizează prin lirism și concentrare metaforică, poemul Meșterul Manole (1968) pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj, 1928; Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame." (I. L
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Otiliei. București: Editura Minerva. Cazimir, Otilia (1975). Poezii. Copertă și ilustrații de Elena Chinschi. București: Editura Ion Creangă. Collodi, Carlo (1993). Pinocchio. Traducere de Romulus Alexandrescu. București: Editura Garamond. Coșbuc, George (1951). Poezii. București : Editura de Stat. Coșbuc, George (1959). Balade și idile. București: Editura Tineretului. Creangă, Ion (1964). Amintiri din copilărie; Povești și povestiri. Prefață și note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru Literatură Universală. Tolstoi, Lev (1987). Furnica și porumbița. Traducere de Mihail Calmâcu. București: Editura Ion Creangă. Topârceanu, George (1953). Poezii. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Al. Săndulescu. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Topârceanu, George (1953). Balade vesele și triste și alte poezii. București: Editura pentru Literatură. Topârceanu, George; Alexandrescu, Grigore; Constantinescu, Crișan (1998). Fabule. Desene de Andrei Costan. București: Editura Elf. Travers, Pamela L. (1993). Mary Poppins. Traducere de Ana Canarache. Chișinău: Editura Gramma. ***. Declarația universală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Constantinescu, Crișan (1998). Fabule. Desene de Andrei Costan. București: Editura Elf. Travers, Pamela L. (1993). Mary Poppins. Traducere de Ana Canarache. Chișinău: Editura Gramma. ***. Declarația universală a drepturilor omului, http://www.irdo.ro/sectiu ni. php?subsectiuni id=16. *** (1996). Miorița: balade populare românești. Ediție îngrijită și prefață de Iordan Datcu. București: Editura pentru Literatură. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1991). Autor a numeroase studii de profil complex, etnografic și lingvistic, C. abordează din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania u Slowian i u Rumunów (1933), apărută târziu și în limba română (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983), este o monografie a obiceiului colindatului la români, bulgari și maloruși. Lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
rolul acestuia în domeniul culturii, în receptarea noului; manifestându-se ca un spirit critic în germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
germene, el acționează în acord cu fondul autohton ancestral. C. este și autorul unor studii despre eposul versificat românesc. În Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, a susținut, luând ca suport opiniile unor mari istorici străini, că Balada Gerului evocă expediția turcească întreprinsă în sudul Poloniei spre sfârșitul lunii decembrie a anului 1498 și începutul lunii februarie a celui următor. D. Caracostea, în replică, a opinat că în cântecul amintit nu se află nici un substrat istoric, el trebuind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare române, RFR, 1941, 10; D. Caracostea, Balada Crivățului, RFR, 1943, 8; Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]