6,134 matches
-
care îi încadrau. Transmisiunile au funcționat defectuos, din care cauză unitățile erau dezorientate. Sovietele au contat mult și pe conlucrarea populației simpatizante cu regimul comunist. Speranțele lor însă nu au fost realizate. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. V. Botezatu V. Botezatu p. Șeful Secției II-a Maior, ss. Mangesius Mangesius AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 411, f. 106-110; fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 753, f. 317-321. Documentul nr. 41 HUGHES DACIA 239 către Dragoș
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
încadrau. Transmisiunile au funcționat defectuos, din care cauză unitățile erau dezorientate. Sovietele au contat mult și pe conlucrarea populației simpatizante cu regimul comunist. Speranțele lor însă nu au fost realizate. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. V. Botezatu V. Botezatu p. Șeful Secției II-a Maior, ss. Mangesius Mangesius AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 411, f. 106-110; fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 753, f. 317-321. Documentul nr. 41 HUGHES DACIA 239 către Dragoș 240, Flacăra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
până acum, urmărindu-se ca printre ostatici să fie reprezentanți ai tuturor claselor sociale, dar mai ales din tineretul comunist din clasele de jos și dintre aceia care sunt conducătorii acestuia. D. O. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. Botezatu Botezatu p. Șeful Secției II-a Maior, ss. Mangesius Mangesius AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 411, f. 82. Documentul nr. 66 No. 647 1941 luna Aug. ziua 4 Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău către CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acum, urmărindu-se ca printre ostatici să fie reprezentanți ai tuturor claselor sociale, dar mai ales din tineretul comunist din clasele de jos și dintre aceia care sunt conducătorii acestuia. D. O. p. ȘEFUL DE STAT MAJOR COLONEL, ss. Botezatu Botezatu p. Șeful Secției II-a Maior, ss. Mangesius Mangesius AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 411, f. 82. Documentul nr. 66 No. 647 1941 luna Aug. ziua 4 Comandamentul Militar al Municipiului Chișinău către CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA BASARABIEI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de filme, acordate evreilor sau societăților în care aceștia sunt interesați sub orice titlu. Acest Decret-Lege nu mai caracterizează societățile după capital, ci socotește evrei pe cei născuți din ambii părinți evrei, sau numai unul, fără deosebire dacă au fost botezați. 14/. Decretul-Lege No. 3968 (Monitorul Oficial No. 286 din 4 Decembrie 1940)559, expropriază vasele și plutitoarele maritime și fluviale, aparținând evreilor și societăților evreești. Societatea se determină după majoritatea capitalului aparținând evreilor. Acțiunile se nominalizează. Societățile în nume colectiv
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
excepții care privesc pe cei naturalizați individual până la 15 August 1916, răniții, decorații, citații cu ordin de zi, descendenții celor căzuți în război, celor botezați, căsătoriți cu românce sau români de cel puțin 10 ani dacă au copii botezați, evreii botezați de 30 ani și descendenților tuturor acestora. Decretul-Lege mai prevede excepții pentru acei care au arătat devotament excepțional față de țară. Societățile sunt socotite evreești când 40% din capital aparține evreilor, sau unul din asociații în nume colectiv este evreu. 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Monitorul Oficial No. 65 din 18 Martie 1941)564 prevede că contractele de închiriere nu se prelungesc față de evrei. Decretul nu vorbește despre societățile evreești. Evreu este acela ai cărui părinți sunt ambii sau unul evreu, indiferent dacă a fost botezat. Se exceptează voluntarii și invalizii de război și cei ce au luptat pe linia de foc, precum și urmașii tuturor acestora. 20/. Decretul-Lege publicat în Monitorul Oficial No. 68 din 21 Martie 1941, privitor la modificarea art. 44 din Legea pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Documentul nr. 183 INSPECTORATUL JANDARMI TRANSNISTRIA Nr. 6373 14. IAN. 1942 BULETIN INFORMATIV Pentru Transnistria De la 15 Decembrie 1941 la 15 Ianuarie 1942 [...] 2. CURENTE POLITICO-SOCIALE. [...] c. PROBLEMA EVREIASCĂ: Se semnalează că o parte din evreii neevacuați din Transnistria ăși botează copiii în religia creștină ortodoxă și își mărită fetele după creștini. Serviciul religios s'a efectuat de preoți ruși. Populația locală își manifestă bucuria văzând convoaiele de evrei ce merg spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeapsă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vitejie. e/. Foști militari activi în armata română. f/. Pensionari ai statului român, care în adevăr au depus o activitate în folosul Țării. g/. Evreii sau evreicele căsătoriți cu creștini sau creștine indiferent dacă au sau nu copii. h/. Evreii botezați înainte de anul 1920. i/. Bătrânii de peste 70 de ani, care au familii în țară și îi poate întreține. l/. Cazuri excepționale de oameni merituoși, care nu intră în nici una din categoriile de mai sus, vor fi supuse aprecierii Domnilor Guvernatori
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să predea în mod gratuit Statului, efecte civile de îmbrăcăminte, fie dând efecte, fie valoarea lor fixată de lege. Este evreu în sensul legii fiecare născut din unul sau ambii părinți evrei, indiferent dacă el sau părinții lui au fost botezați. Cantitatea de efecte ce fiecare evreu este obligat să dea, se fixează proporțional cu suma veniturilor brute anuale cu care este înscris în matricola fiscală pe exercițiul 1940-1941, respectiv, dacă este vorba de venituri supuse în cursul acestui exercițiu impozitului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
673, 676, 678, 681, 682, 684, 688, 689, 691, 692, 707, 708, 713, 714, 716, 724, 728, 735, 738, 739, 747-749, 763, 765, 772, 773, 778, 783, 786, 787, 789, 797, 803, 811, 831, 832, 834 Botez, Laurian I., 877 Botezatu, Vasile C., 149, 174, 208 Botoroagă, Gheorghe, 500, 767 Boțoghină, Iulian, 6 Boulescu, Mihai, 266 Braham, L. Randolph, 13, 19 Brasla (locotenent), 897 Brătianu, I. C. (strada), 128, 138, 139 Broszat, Martin, 13 Broșteanu, Emil, 284, 372, 374, 396, 426, 440
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
04.1942-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Colonel (din 01.07.1927); general de brigadă (din 01.01.1934); general de divizie (din 25.10.1942). 183 Vasile C. Botezatu (1894-1972), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de rezervă de cavalerie (1915-1916) și al Școlii Superioare de Război (1926-1928). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Șeful Secției I Organizare-Mobilizare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care l-au întrebat dacă dorește să devină monah și la răspunsul lui afirmativ, i-au zis că ruga lui a fost ascultată în ceruri și i-au împlinit dorința. Toată ceremonia s-a desfășurat după tipicul bisericesc. L-au botezat Pimen care înseamnă Păstor și i-au făcut cunoscut că va păstori luminat mulțime de suflete, că Dumnezeu cunoaște suferința și răbdarea sa prin care va cuceri Împărăția cerească și că semnul trecerii lui la Domnul va fi când se
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
Gheorghe și Zoea, cu domiciliul actual în Germania, Fussinger Weg 17, Lahr-Waldbrunn. 127. Bolta Olga, născută la 6 ianuarie 1969 în localitatea Nades, județul Mureș, România, fiica lui Istvan și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, Heilbronn, Hegelstr. 20. 128. Botezatu Markus Alexander, născut la 9 martie 1973 în Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Marcel și Gerda, cu domiciliul actual în Germania, Erlangen, Michael Vogelstr. 21. 129. Maker Anton, născut la 1 mai 1954 în localitatea Satmarel, județul Satu Mare, România
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
-lea, cel care a ordonat uciderea liderului legionar: "Din mulțimile oarbe unul s-alege/ gîndul lui: rege.../ vorba lui: lege.../ vrerea-i: platoșă de neînfrînt.../ pasul lui: cutremur de pămînt/ veacul, sub trăsnete, în zbatere grea/ zice cum vrea/ îl botează cum vrea.../ la masa de lucru adună:/ auzul văzduhului lîngă o furtună/ și lîngă o inimă mai bună ca pîinea -/ cruzimi de tigru, auzu-i de cîine.../ noua lui limbă fața țării o schimbă".
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
Fori Eterle, și alte nume: doctorul nu-știu-care, profesorul nu-știu-care... Locuia acolo, într-o garsonieră, singur, înconjurat de cărți. Și atunci am povestit mai multe. Părintele l-a rugat să-mi povestească cum s-a întâmplat în pușcărie atunci când s-a botezat. Mie-mi mai povestise părintele Leșe despre asta căci auzise de la mănăstire. Și el ce făcea? El s-a călugărit, dar venea destul de des în București. Își păstrase garsoniera și venea cu probleme de spital, pentru niște articole... Era bolnav
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
era frică să nu moară în București, el vroia să fie înmormântat la Rohia. Spera să moară acolo și să nu fie probleme. La un moment dat s-a pus problema ce se întâmplă dacă moare aici. După ce s-a botezat și s-a călugărit el rupsese oarecum legăturile cu partea din familie care mai trăia, adică verișori, verișoare. Vorbea numai de o singură verișoară: Ela. M-a rugat pe mine sub jurământ că dacă moare în București eu să fac
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
intrat în închisoare s-a speriat pentru că avusese un frate care făcuse sport de performanță și a murit de tânăr, iar el care era bolnav nu credea că o să mai iasă din închisoare. D-aia a și vrut să se boteze repede - repede, să moară creștin. După aceea și-a supărat familia botezându-se, or ar fi fost un șoc prea mare pentru familie să se și călugărească. Și atunci a așteptat până când a murit și taică-său ca să se călugărească
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
sport de performanță și a murit de tânăr, iar el care era bolnav nu credea că o să mai iasă din închisoare. D-aia a și vrut să se boteze repede - repede, să moară creștin. După aceea și-a supărat familia botezându-se, or ar fi fost un șoc prea mare pentru familie să se și călugărească. Și atunci a așteptat până când a murit și taică-său ca să se călugărească. În '88 a venit Gorbaciov și i-am zis că poate s-
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
mi se pare, și a terminat în Germania. Un coleg de-al lui fusese coleg cu Einstein care cânta la vioară, iar colegul lui taică-său construise Gara Nouă din Milano. Despre închisoare mi-a povestit că după ce s-a botezat simțea că plutea. "Am mers spășit, fricos, cu teamă că n-o să rezist. Eu care țineam regim acasă și nu mă descurcam, dar acolo... cine să aibă grijă de mine?" G.I.: Nu v-a povestit nimic despre anii tinereții, despre
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să nu se iște confuzii. Trist e, și-o știm, dar stilul cărții, lucios, clar, scăpărînd, sporește efectul, că oamenii noi n-apar de nicăieri. Sînt foștii oameni vechi, botezați întru alte idealuri. Bunăoară, lovinescienii. E. Lovinescu, cel care și-a călăuzit toată existența de-acel maiorescian Ťbiruit-a gîndulť, n-ar mai putea recunoaște pe aceia care altădată îi socotea continuatorii săi. Unii sînt în temniță, unii au murit, unii
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
păreri și gură prin care acele păreri curg necontenit, ca dintr-o niagară sulfuroasă. Când nu i se face pe plac, schimbă urgent placa și amenință cu nerușinare așa cum l-a amenințat pe jurnalistul uimit că școala din Bârca e botezată cu numele lui și nu cu al bunicului său, întemeietorul acesteia. Prins cu mâța în sac, poetul stihial s-a pornit pe o diatribă de ți-e mai mare dragul. Că Iliescu, mai degrabă ca să scape de-o altă găleată
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
Drum singuratic) conține 1665 de tanka. Unchiul Etsuji ( 1895-1987) a fost istoric al economiei și președinte al Doshisha ( un important complex școlar din Kyoto, compus din două universități și mai multe institute). L-a adorat pe Tenrai și a fost botezat creștin de acesta. Iwane ( 1900-1997), alt unchi, a fost unul dintre precursorii artei avangardiste din Japonia, cu opere în muzee și colecții. Aceștia sunt doar o parte din înaintașii, colateralii și contemporanii cu care se înrudește. Pe un asemenea fundal
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
drept o transcendere a obiectuluia astfel încît să rezulte "relațiuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul", acesta nu supraviețuiește oare în destule producții actuale, pe care, spre a da satisfacție exegeților ce se doresc cît mai "la zi", le putem boteza postexpresioniste? E incontestabilă conservarea creației expresioniste în siajul unei epoci sfîșiate de cele două conflagrații mondiale și de ororile totalitarismelor ce le-au succedat. Reflex, poeții ca și artiștii plastici au reacționat la acest cumplit context prin mixtura de disperare
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
care nu-i mai îngăduie să reverse peste populație vedrele de naționalism rânced și rimele rizibile ale unor așa-zise „poeme” pe cât de „mobilizatoare”, pe atât de găunoase) nu ezită să se proclame stăpânul a ceva ce nu-i aparține: botezându-și publicația familială — o însumare de articole aruncate cu furca în pagină — „Flacăra lui Păunescu”, el își bate joc de-o marcă respectabilă a civilizației românești. „Flacăra” nu poate fi a lui Păunescu pentru că nu există nici un act prin care
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]