4,934 matches
-
Carex lepidocarpa" și "Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
de câmp ("Calamagrostis pseudophragmites"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
ochiul șoimului, ochi care vede tot, și, în jurul ochiului lui Horus, s-a dezvoltat o întreagă simbolistică a fecundității universale” Kronzek consideră că împotriva deochiului s-au folosit cel mai adesea reprezentări ale ochilor, coarnelor sau amulete în formă de broasca. Vechii egipteni foloseau reprezentarea ochiului lui Horus pentru a-i proteja împotriva deochiului, a relelor sau rănilor. De asemenea, dacă o amuletă nu este disponibilă, în multe tradiții se recomandă efectuarea unui gest scurt ce implică ridicarea arătătorului si a
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
prezentat de Șahul Persiei. Din păcate ele au fost împrăștiate de următorii proprietari, însușite de Friedrich August de Saxonia și transportate la Dresden sau confiscate de germani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (de exemplu, dulapul din carapace de broască țestoasă al lui Ioan al III-lea nu a fost recuperat). Printre artiștii desemnați să decoreze interioarelor palatului din secolul al XVIII-lea s-au numărat Giuseppe Rossi, un pictor de fresce italian care a împodobit camerele cu picturi "trompe
Palatul Wilanów () [Corola-website/Science/329120_a_330449]
-
Europei și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece. Are o lungimea de 95-100 cm (între curcă și curcan), anvergura aripilor 144-155 cm; cântărește 3 kg. Aripile, gâtul și coada sunt negre cu reflexe metalice
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
cu păduri în apropiere. Cuibărește în Europa Centrală și de Est, peninsula Iberică și zonele temperate din Asia. Iernează în regiunile tropicale din Africa și Asia. Există o populație rezidentă separată în Africa de Sud. Hrana este aceeași ca la barza albă: broaște, tritoni, insecte mari, dar cu preponderență pești, dintre care preferă țiparii. Localizează vizual prada, înhățând hrana cu o lovitură înainte a capului. Umbrește apa cu aripile întinse în timp ce vânează. Barza neagra este mai solitară decât alte berze. Este o pasăre
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
din zonele apropiate orașelor, lovind pe neașteptate păsări mici. Se hrănește îndeosebi cu păsări mici: vrăbii, presuri, ciocârlii, grauri, sturzi, mierle etc.; femela, care este mai mare, prinde și porumbei, stăncuțe, sitari, gaițe etc. Se hrănește mai rar cu șoareci, broaște, insecte mari. În România și Republica Moldova este o specie rară ca pasăre clocitoare, răspândită în păduri de deal și munte și foarte rar în zone cu altitudini joase. Apare mai frecvent iarna, când vine din regiunile nordice. Este întâlnit frecvent
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a femelelor, observându-se deseori și pete cafenii pe burtă. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate bentonice, icre și larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre de alte specii de pești, dar mai ales de păstrăv, din care cauză este socotit ca un element nedorit acolo unde trăiesc aceștia. Dintre nevertebrate preferă crustacee (mai ales lătăuși), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
le (Hylidae) sau brotăceii este o familie mare de broaște arboricole, înrudite apropiat cu bufonidele, care cuprinde vreo 904 de specii, grupate în 42-46 genuri, răspândite în America de Sud și Centrală, America de Nord, Australia, Noua-Guinee, Eurasia. În Europa trăiește numai genul "Hyla" din subfamilia "Hylinae". În România și Republica Moldova trăiește o singură
Hilide () [Corola-website/Science/334897_a_336226]
-
ul ("Hyla arborea"), cunoscut și sub numele de răcănel, brotac, broatec este o broască arboricolă din familia hilide ("Hylidae") răspândită în aproape întreagă Europa, spre est ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică. Se găsește și în nord-vestul Africii. Este singura broască arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
ul ("Hyla arborea"), cunoscut și sub numele de răcănel, brotac, broatec este o broască arboricolă din familia hilide ("Hylidae") răspândită în aproape întreagă Europa, spre est ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică. Se găsește și în nord-vestul Africii. Este singura broască arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Hyla arborea arborea". În România este o broască comună și se întâlnește pretutindeni unde există apă și arbori, tufișuri sau stuf, de la
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
ajunge până în Urali, Caucaz, Asia Mică. Se găsește și în nord-vestul Africii. Este singura broască arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Hyla arborea arborea". În România este o broască comună și se întâlnește pretutindeni unde există apă și arbori, tufișuri sau stuf, de la șes până la altitudine de 1000 m în munții Carpați. În timpul verii trăiește pe arbori, tufișuri sau stuf. Datorită discurilor sale adezive de pe degete se cațără cu
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
Kabuto 47. Planul 10 48. Răzbunarea E Amea 49. O Povește Cu Fantome Din ChinaTown 50. În Dimensiunea X 51. Invazia Partea 1 52. Invazia Partea 2 53. Prin Pădure 54. Un Picior Prea Mare 55. Secrete Îngropate 56. Regatul Broaștelor 57. Lumea Viselor 58. În Cursă Cu Mutantul 59. Ochii Chimerei 60. În Căutarea Viziunii 61. Întoarcerea La New York 62. Vânătoarea De Șerpi 63. Porcul Și Rinocerul 64. Bătălia Pentru New York Partea 1 65. Bătălia Pentru New York Partea 2
Lista episoadelor din Țestoasele Ninja (seria din 2012) () [Corola-website/Science/334934_a_336263]
-
Broasca râioasă brună (Bufo bufo) este o broască fără coadă din familia bufonide ("Bufonidae") întâlnită în locuri umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
Broasca râioasă brună (Bufo bufo) este o broască fără coadă din familia bufonide ("Bufonidae") întâlnită în locuri umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și Asia temperată până la lacul Baikal
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
în locuri umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și Asia temperată până la lacul Baikal. În Alpi se urcă până la 2200 m. Broasca râioasă brună este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Bufo bufo bufo". În România se găsește de la 300 m în sus, începând cu regiunea dealurilor, până la granița pădurilor de munte, ca și în
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
pădurilor de munte, ca și în Podișul Transilvaniei, fără a depăși 1 800 m altitudine. În Dobrogea nu a fost găsită decât în zonele împădurite din nord. Are un corp voluminos, îndesat și umflat. În România este cea mai mare broască. Femelele au o lungime până la 13 cm. Masculii sunt mai mici având o lungime până la 8 cm. În captivitate poate trăi până la vârsta de 36 ani. Partea superioară a corpului acoperită cu negi (tuberculi verucoși) de mărimi diferite, adesea spinoși
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
Buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
De regulă, nu există o delimitare categorica între ei. <poem>Floare de lotus Între sânii iubitei - Vara fierbinte ...</poem> <poem>Întins prin casă firul de aer pufos tors de pisică.</poem> <poem>Foc stins Prin fum Cocorii. alt lac alte broaște - ce de zgomote! ("Manuela Miga")</poem> În martie 1990, Florin Vasiliu fondează "Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare. În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
acvila-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), cristeiul de câmp ("Crex crex") și barza albă ("Ciconias ciconia"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca de mlaștină ("Rana arvalis"). Situl adpostește și protejază doi pești din speciiile "Cottus gobio" (zglăvoacă) și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]