5,695 matches
-
numai titlul rămâne ludic-provocator. C. este un bun versificator de teme și atitudini-ecou din Lucian Blaga, din Emil Botta, din Radu Stanca. Se exaltă vegetalul în germinare, contopirea cu natura, apar uneori elanuri titaniene. Un optimism programatic și convențional domină cântările despre zboruri și construcții. Dar nota specifică a poetului e una melancolică și grandios vizionară, accentuată cu fiecare carte. Don Juan se sinucide pentru a-i sfida pe cei ce l-au condamnat (Balada poetului de odinioară). Remarcabilă este lirica
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
revista „Renașterea națională” până în anii celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două volume ale sale, Cântarea Cântărilor (1978) și Croitorul fermecat după Șalom Alehem (1998), reprezintă prelucrări în versuri ale zestrei iudaice clasice. Nu e vorba însă de tălmăciri impersonale, ci de compoziții în care tradiția iudaică primește o aromă de folclor românesc, idee subliniată de
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
Renașterea națională” până în anii celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două volume ale sale, Cântarea Cântărilor (1978) și Croitorul fermecat după Șalom Alehem (1998), reprezintă prelucrări în versuri ale zestrei iudaice clasice. Nu e vorba însă de tălmăciri impersonale, ci de compoziții în care tradiția iudaică primește o aromă de folclor românesc, idee subliniată de Al.
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
idiomatice, umor al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max Brod, dedicată simbolurilor marelui poem biblic. În prelucrarea lui C. după Șalom Alehem, domină tema animalului fabulos, satanic în toate ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max Brod, dedicată simbolurilor marelui poem biblic. În prelucrarea lui C. după Șalom Alehem, domină tema animalului fabulos, satanic în toate ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care-și bate
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998. Traduceri: H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului, Tel Aviv, 1983; Șalom Alehem, Trei monologuri, București, 1946; Eliezer Steinberg, Fabule, Bacău, 1947; F. Werfel, Musa Dagh, București, 1947. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la care se adaugă alte câteva titluri. SCRIERI: Cântarea Cântărilor, Tel Aviv, 1978; Croitorul fermecat, Ierusalim, 1998. Traduceri: H.H. Bialik, Versuri, București, 1945, Vârsta psalmistului, Tel Aviv, 1983; Șalom Alehem, Trei monologuri, București, 1946; Eliezer Steinberg, Fabule, Bacău, 1947; F. Werfel, Musa Dagh, București, 1947. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
liceului, ia lecții de pian, în particular, cu Emilia Saegiu (1923-1925), iar în 1925 și 1926 frecventează cursurile Conservatorului din București, avându-i profesori pe D.G. Kiriac și pe Alfonso Castaldi. Debutează cu un volum de versuri lipsite de originalitate, Cântările răsăritului (1925), ulterior renegat, în pofida unei prefețe încurajatoare, semnată de Demostene Botez. Între 1926 și 1929 participă la mișcarea de avangardă, contribuind la editarea revistelor de orientare suprarealistă „Prospect” și „XX. Literatură contimporană”. În paralel cu activitatea literară își continuă
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
1973) și Cântece finale de faun (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé și din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichității eline, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare și de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele ființei. Faunul ce așteaptă, în atmosfera somnolentă a amurgului, întoarcerea cetelor de bacante sperioase devine un alter ego al autorului, care se autotematizează în perioade diferite ale vieții, la maturitate (Cântece
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
să împlinească o „operă alcătuită cu o discreție exemplară”, în care limbajul rafinat al poeziei și al muzicii interferează, atingând adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai apărut, doar câteva poezii fiind incluse în volumul antologic din 1986. SCRIERI: Cântările răsăritului, pref. Demostene Botez, Iași, 1925; Febre, București, 1933; Marea vânătoare, București, 1935; Tărâmul celălalt, București, 1938; Cântece de faun, București, 1940; Pădure adormită, București, 1941; Din muzica și viața compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Cioculescu, București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65; Cicerone Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu, „România literară”, 1932, 32, 39; Perpessicius, Opere, VII, 153-154, X, 209-213; Boz, Cartea, 209-213; Cioculescu, Aspecte, 178-181; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 174-175; Streinu, Pagini, I, 86-87; G. Călinescu, „Tărâmul celălalt
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
poeziei românești, multă vreme rămasă anonimă, care, într-o primă componentă, religioasă și cultică, s-a manifestat în variate forme: poezie de inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
traduce din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas, Badea Cârțan, Lev Tolstoi
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas, Badea Cârțan, Lev Tolstoi, Alfred
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
sincere ce avem toți în noi exprimate de poet astfel încât fiecine să se poată recunoaște și zice: "Sunt ale mele" ș-atunci individul, ca și mulțimea, în mijlocul celor mai aspre suferințe, când se regăsesc întregi într-un cuvânt, într-o cântare ieșită din adâncul inimei, uită suferințele prezente 61. Condusă de interpretarea lui Michelet, analiza lui Rosetti astabilit o legătură puternică între poezie și viață. Să remarcăm însă definiția specifică a acestei "vieți" din care emană poezia. E vorba, mai întâi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asupra subiectului. Mai exact, din particularitățile materiale ale operelor, poetul construiește o voce sau o modalitate a scriiturii. Personajele nu sunt caracterizate de biografeme, ci prin evocarea unei circumstanțe ce ține de specificitatea enunțării poetice. Ceea ce vedem sunt gesturi creatoare - cântarea, rostirea, imaginarea, scrisul, atingerea foii de hârtie. Să reamintesc aceste imagini devenite între timp clișee ale literaturii române: "glasul" lui Mumuleanu, "zidirea" din visuri a lui Heliade Rădulescu, "cântecul" lui Bolintineanu, "vocea ruginită" a lui Mureșanu, "lira de argint" a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vrun român inteligent în toate patriele române care să nu cunoască acest nume?", spune Iosif Vulcan retorizând în marginea notorietății lui Bolintineanu. "Este oare vreo inimă română în oricare parte, carea să nu se fie îndulcit și încântat cândva de cântările acestui uns al muzelor. Nu. Laureatul nostru poet e bardul națiunii întregi. Numele lui e cunoscut în toate părțile locuite de români și poeziile sale se învață și se cântă în palaturi și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Pumnul, Aron, Lepturariu rumânesc, I-IV, Editura Cărților Școlare, Viena, 1862-1865. Radu Năsturel (Aron Densușianu), "Înșirate margarite", în Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983. Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu, Editura Științifică, București, 1957. Șăineanu, Lazăr, Influența orientală asupra limbei și culturei române, I, Vocabularul, Socec, București, 1900. Urechia, V.A., Istoria școalelor de la 1800 la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Antichitățile județului Romanați, p. 117. 29 Cezar Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței, Peștera cu Oalele, Comoara din Cumpăna Ciocârlăului, Valea Caselor și Mormintele de pre Vulcana Mare" (1870), în Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p. 239. 31 Alecsandri, "Românii și poezia lor", p. 423. 32 Russo, "Poezia poporală", p. 237. 33 Balász Trencsényi, "Conceptualizarea caracterului național în tradiția intelectuală românească", în Victor Neumann, Armin Heinen
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
parfumată. Sta aproape de lumină, prin poene tupilate. Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriți, Ea la sânul ei atrage călătorii fericiți. Și-i încântă, și-i îmbată, și-i aduce la uitare Prin o magică plăcere de parfum și de cântare. Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai, Tot șoptește de iubire în frumoasa hună Mai ! - «Mare petrecanie era la Mircești când se spăla grâu. Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica slavonă, caligrafia și cântarea bisericească. Preluând informații de la Nicolae Iorga, N.N. Maftei și C. Gh. Radu evidențiază că sub îngrijirea lui s-au tradus și tipărit: un Antoghian, un Apostol (1756), un Catavasier (1778), un Ceaslov (1763, a doua ediție în 1777), o Evanghelie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
indiferent de religie sau etnie, lucru sesizat de episcopul Alexandru Theodor Cisar prin cuvintele "această carte este o lucrare culturală pentru binele obștesc" (Ibidem, p. 12). 763 Această lucrare cuprindea schemele după care s-au condus decenii de-a rândul cântările bisericești catolice din Moldova. 764 Autorul demonstra în această carte buna cunoaștere a realităților sociale ale țării în perioada interbelică, înțelegând și explicând pericolul comunist. 765 Explicația acestei recomandări o găsim chiar în cuvintele arhiepiscopului: "această lucrare pune la dispoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu se încarcă niciodată balanța peste sarcina maximă; nu se așează pe taler obiecte calde sau foarte reci; substanțele solide ce pot ataca metalul talerului se cântăresc pe sticle de ceas sau în alte vase, niciodată direct pe taler; în timpul cântării, ușile balanței se închid; masele etalonate se manevrează numai cu penseta. Prepararea soluțiilor de diferite concentrații Exprimarea concentrațiilor soluțiilor Concentrația unei soluții reprezintă cantitatea de substanță dizolvată într-un anumit volum de soluție sau de solvent. Ea reprezintă raportul dintre
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
pe la diferite facultăți și dirijam concerte. Poigné-ul meu s-a format datorită ansamblurilor de muzică populară pe care le-am condus. Veneam adesea la Casa de cultură de la Adjud și instruiam toate formațiile care trebuiau să se prezinte în festivalul "Cântarea României". Dar și înainte de asta, veneam la Casa de cultură de aici, din Bacău, și dirijam fanfara sau orchestra de muzică populară din Băcioi. Sunt formațiile cu care eu m-am afirmat încă din timpul studenției. Mă gândesc cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Paul Constantinescu, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea sa. Am văzut scris pe partiturile lui anii în care le-a compus: '51, '53. Și o lucrare scrisă în 1941! Care a stat ascunsă mulți ani de zile, "Cântarea Basarabiei", totul notat cu minuțiozitate. După scriitură, nu cred că autorul își încerca ideile la pian sau la alt instrument, numai după cum îi sunau în ureche. De altfel, creația lui Paul Constantinescu are un izvor puternic în folclor. A.V.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]