6,690 matches
-
mai sus, formarea conștiinței ecologiste s-a produs și prin internalizarea unei perspective științifice promovată în mod specific de științele vieții, prin conturarea unui nou mod de a gândi, sistemic și holist, diferit de cel mecanicist al fizicii newtoniene. Argumentul centrat pe valoarea holistă a ecosistemelor a fost formulat încă de Aldo Leopold. Acesta acordă în mod explicit valoare comunității biotice ca întreg 92. Aplicarea până la capăt a acestui argument duce la concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe persoană ar putea fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
bazată pe interesele omenești este limitată numai la acestea, nu poate cuprinde tot ceea ce ține de natură ca întreg, dar se pune întrebarea dacă este cu putință să concepem altfel etica, fără a porni de la interesele omenești, fără a ne centra pe om ca scop. Pe scurt, este oare conceptibilă o etică neantropocentrică? Mai mult decât atât, o etică ignorantă în raport cu interesele omului și centrată exclusiv pe natură ar fi irelevantă în raport cu acțiunea umană practică, ar fi opacă față de procesul luării
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum ar susține Grey, ci recunoașterea acestei localizări culturale a ființei umane, dar fără a ajunge la o centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume policentrică, adică recunoaștem diverse localizări culturale. Suntem localizați, nu centrați, ci policentrici. Ca urmare, eurocentrismul este acompaniat, între altele, de afrocentrism. La fel stau lucrurile și cu feminismul. Structura conceptuală a centrismului se bazează pe un fundament dualist, pe trasarea unei distincții care duce la o discontinuitate între centrul privilegiat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
interesele noastre pentru o viață bună depind de modul în care protejăm mediul înconjurător, de unde rezultă că un demers antropocentric își asumă și dimensiunea asigurării echilibrului ecosistemelor. 3.3.3. Fascinația biocentrismului O construcție posibilă a eticii mediului poate fi centrată asupra recunoașterii priorității valorii vieții, ceea ce ar însemna că toate ființele vii contează din punct de vedere moral și că ființele vii cu statut de agent moral au obligații directe față de toate ființele vii. Paul Taylor 135 dezvoltă un asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acest sens, este rezonabil să susținem că moartea unui individ fericit nu poate fi contrabalansată prin nașterea unui alt individ fericit. În acest fel, prin utilitarismul preferențial, sunt evitate unele consecințe, inacceptabile la nivel individual, derivate într-o teorie utilitaristă centrată pe maximizarea bunăstării sociale. 2.2. Drepturi sau datorii? Constituirea temei drepturilor animalelor ca subiect filosofic a fost deosebit de dificilă întrucât tradiția filosofică elimina de la bun început posibilitatea unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și își regăsește plăcerea de a trăi într-o natură liberă, care îl îmbogățește. Identificarea cu universul este un scop în sine și este o condiție suficientă pentru a ajunge în mod spontan la conștientizarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
își modifică proiectele și prioritățile. Dacă Homer îl considera virtuos pe războinic, Aristotel propune deja alt personaj, ș.a.m.d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate, centrată pe virtuți creștine, așa cum ar fi refuzul viciului, dar și o anume intoleranță. Astăzi l-am putea considera virtuos pe cel ce protejează mediul. MacIntyre propune o înțelegere stadială a conceptului de virtute pornind de la dezvoltarea sa logică, iar fiecare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În cele din urmă, ideea non-reciprocității trece și în domeniul filosofiei dreptului prin discuția despre discriminarea pozitivă. 2.5. Proiecte politice Unii autori consideră că numai o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343, iau ca punct de pornire individualismul, ajung la concluzii antietatiste și propun desființarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2 molecule ATP; în fine, în cursul fosforilării oxidative care are loc în mitocondrii se produc 34 mol ATP. În ansamblu, metabolismul oxidativ mitocondrial al glucozei explică mai mult de 90% din producția energetică utilizată în susținerea diferitelor funcții β-celulare, centrate în mare măsură pe secreția de insulină (4). Extrem de sensibilă la scăderea producției de ATP estre faza insulinosecretorie tardivă, care reprezintă, împreună cu secreția bazală, peste 90% din cantitatea de insulină produsă în 24 ore. În susținerea acestei faze, un rol
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
cardiacă și manifestările neurologice nu sunt diferite între vârstnici și pacienții sub 70 de ani (75). În disecția de tip B, HTA a fost prezentă la majoritatea pacienților, indiferent de vârstă (79). Tratamentul medical inițial al disecției de aortă este centrat pe menținerea unor valori tensionale sistolice la 120-100 mmHg sau la cel mai scăzut nivel ce permite perfuzia adecvată a organelor vitale. Se recomandă utilizarea betablocantelor, de elecție fiind esmololul, ușor de controlat, dată fiind durata scurtă de acțiune. Doza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
a) metode expozitive sau pasive - pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b)metode activ participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; După același criteriu, unele lucrări de specialitate disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev (problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, algoritmizarea, brainstormingul), corespunzătoare tipului activ; o centrate pe profesor ( expunerea cu toate variantele ei, uneori demonstrația) care ar corespunde, în funcție de implicare a elevilor, metodelor pasive; o centrate pe ambii termeni ai binomului didactic
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
metode activ participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; După același criteriu, unele lucrări de specialitate disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev (problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, algoritmizarea, brainstormingul), corespunzătoare tipului activ; o centrate pe profesor ( expunerea cu toate variantele ei, uneori demonstrația) care ar corespunde, în funcție de implicare a elevilor, metodelor pasive; o centrate pe ambii termeni ai binomului didactic (conversația, dialogul, discuția colectivă); * după forma de organizare a muncii: a) metode individuale - adresate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev (problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, algoritmizarea, brainstormingul), corespunzătoare tipului activ; o centrate pe profesor ( expunerea cu toate variantele ei, uneori demonstrația) care ar corespunde, în funcție de implicare a elevilor, metodelor pasive; o centrate pe ambii termeni ai binomului didactic (conversația, dialogul, discuția colectivă); * după forma de organizare a muncii: a) metode individuale - adresate fiecărui elev în parte ; b) metode de predare- învățare în grupuri de elevi (omogene sau eterogene); c) metode frontale - aplicate
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
49). Comunicarea științifică își fundamentează substanța pe această funcție, în condițiile în care sfera de interes nu o reprezintă atitudinea, reacțiile destinatarului sau structura mesajului, ci sistemul gândirii. I.1.2. Funcția expresivă Funcția expresivă (numită și emotivă sau interjecțională), centrată pe emițător este legată mai mult sau mai puțin conștient de latura "individualității intelectuale", de dimensiunea afectivă a emițătorului în confruntarea cu realitatea non-verbală. Procesul gândirii nu trebuie absolutizat în viața spirituală a omului, atunci când vorbim de unicitatea lui intelectuală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului, intonația exclamativă/interogativă este specifică enunțurilor a căror funcție primordială este centrată pe receptor. Iată un exemplu oferit de DSL "Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?" (Mihaela Mancaș, în DSL, 2005: 225). Nevoia spirituală își găsește expresia proprie de la un individ la altul, în sincronie, de la o generație la alta, în diacronie
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
estetică) a fost definită de Roman Jakobson ca fiind "atitudinea față de mesaj în sine, centrarea asupra mesajului...", esența acesteia constând în faptul de a proiecta "principiul echivalenței de pe axa selecției pe axa combinării" (R. Jakobson, 1964: 93). Funcția estetică este centrată pe mesaj. Așa cum s-a mai spus, această funcție a limbii nu trebuie redusă numai la poezie (după cum nici poezia nu poate fi redusă numai la funcția poetică). Constă "în aceea că pune în evidență latura palpabilă a semnelor lingvistice
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a funcției fatice în limbajul publicistic. Încă din 1974, venind dinspre studiile de lingvistică ale lui Roman Jakobson, dinspre profunda cunoaștere a caracterului eclectic al stilului jurnalistic, Paula Diaconescu susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D. Irimia
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fără a ignora dimensiunea socioterminologică, înscriindu-se astfel, în tradiția europeană a cercetărilor realizate de Leart (1995), M.T. Cabré (1998), Gaudin (1993; 2003); Depecker (2002; 2005). Ideile teoretice sunt promovate în colectiv, mentor fiind profesorul Angela Bidu-Vrănceanu. Direcția descriptiv-lingvistică este centrată pe integrarea lingvistică a terminologiei. Rezultatele acestei direcții de cercetare interesează deopotrivă lingvistica, lexicologia, terminologia cognitivă (pe care se bazează în realitate, terminologia descriptiv-lingvistică). Dintre argumentele aduse de Angela Bidu-Vrănceanu, care susțin orientarea teoretică reținem: termenul este "semn lingvistic viu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comunică"unui auditoriu. Discursul terapeutic are o dimensiune pronunțat pragmatică și o structură eclectică: 1) poate coincide cu un singur text-metaforă (pe care locutorul-terapeutul o povestește pacientului); 2) cu un ansamblu de texte-metaforă care ilustrează interacțiunea dintre pacient și terapeut, centrate pe același conținut /temă. Prin instrumentalizarea codului utilizat în metaforă, parabolă, simbol etc., terapeutul devine agent de modificare. Instrumentalizarea euristică a limbii are consecințe la nivel semantic, dat fiind faptul că terapeutul recurge la modificarea sensului unor cuvinte, la trecerea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nu actele de vorbire, individuale în sine, constituie fundamentele gândirii, în concepția lingvistului. Pornind de la aceste considerente, K. Buhler postulează un model-organon triadic al cunoașterii, Unul- Celălalt-Lucruri (K. Buhler, 1934). În strategiile actuale, obiectivele comunicării din domeniul media sunt puternic centrate pe exercițiul dinamicii dialogului ca și pe efectele asupra psihicului uman și a publicului larg. Așa de exmplu, campaniile de promovare a turismului determină creșterea interesului în privința destinațiilor exotice, prin recursul la constructe metaforice: "Acest drum [...] traversează Pakistanul prin chiar
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Încerci o dorință acerbă de a te ascunde, de a evada și - atenție - de a te răzbuna pe cel ce te-a dezvăluit. Comportamentul În cazul vinovăției e mai redus ca intensitate, remușcările sunt suportabile, sinele rămâne unitar, individul se centrează pe alții (Întotdeauna alții sunt responsabili de situația regretabilă), omul caută scuze, se confesează cu plăcere, Încearcă să repare și Încetul cu Încetul totul se estompează. Rușinea ar putea fi o emoție Înnăscută, transmisă prin codul cultural-genetic, pe când vinovăția este
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
medievale și "feudalismul" propriu Europei răsăritene în secolul al XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor și serviciilor), dreptul politic și juridic al seniorului asupra țăranilor săi, sau constă în existența unor domenii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de �ideologie� ace?ți oameni, care s�nt savan?i �nainte de toate, �n?eleg promovarea unei activit??i intelectuale de un gen nou, o ?tiin?? a ideilor, care ar �nlocui ?i metafizica ?i psihologia. Ideologia, cu toate c? e centrat? pe studiul omului, nu pretinde s? se rup? de alte ?tiin?e, mai ales de cele biologice ?i naturale. Dar ambi?ia Ideologilor, de felul aceleia a lui Condorcet din care se ?i inspir?, este de a ?ți pentru a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
depun efort moral sub egida progresului ?i a ra?iunii. Renovarea �nv???m�ntului superior, pe care o consider? necesar?, este conceput? de c?tre Boutmy prin constituirea unei �facult??i� libere de �nv???m�nt superior care s? se centreze pe �?tiin?ele politice�, pe ?tiin?ele care trateaz? via?a contemporan?, domeniu pe care facult??ile tradi?ionale l-au l?sat practic �n paragin?. El este ajutat �n �ntreprinderea să de c?tre oameni cu autoritate intelectual? recunoscut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]