KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...191 192 193 ...206 >

5,141 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

Totalitarianism Archives, volume X, nos. 34-35, spring-summer 2002, pp. 212-213, n. 49. România liberă, anul XXVI, nr. 7236, joi, 25 ianuarie 1968, p. 1. Ibidem. Ibidem, nr. 7267, vineri, 1 martie 1968, p. 2. Ovidiu Bozgan, România versus Vatican, ed. cit., p. 103. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 2, f. 16. Ibidem, f. 15. Vasile Cristea a `ndeplinit și funcția de delegat al Congregației pentru Bisericile Orientale pentru românii din emigrație; Ș. Turcuș, op.cit., p. 208. Kaisamari Hintikka, The Romanian

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
vol. 7, ff. 42 verso-43. Ibidem, f. 52. Ibidem, f. 56. Ibidem, f. 61. Ibidem, ff. 40-41. Idee susținută și de Evantia și Ovidiu Bozgan, Independență, politică externă și politică religioasă. Considerații asupra cazului românesc `n anii 1970, p. ed. cit., 261, n. 29. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 37. Stefan Wyszynski (1901-1981), cardinal-primat al Poloniei `ntre 1948 și 1981. `n text numele său este dactilografiat Vișinsky. Numele clericului este reprodus sub forma Menghes. ACNSAS, fond D, dosar

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
sub forma Menghes. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, ff. 37-38. Janice Broun, op.cit., p. 171. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 7, f. 45. Ibidem, f. 63. Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, Independență, politică externă și politică religioasă, ed. cit., pp. 252-253. Ibidem, p. 261. Totuși, `n istoriografia românească din acea vreme nu mai era incriminată decizia guvernelor „burgheze” din 1920 de stabilire a relațiilor directe cu Vaticanul; vezi Mircea Malița, „Diplomația românească `n perioada interbelică”, in Reprezentanțele diplomatice ale

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
45. Hansjakob Stehle, op.cit., pp. 265-266. Adam Hetnal, „The Polish Catholic Church in preand post1989 Poland: an evaluation”, East European Quarterly, vol. XXXII, nr. 4, ianuarie, 1999, p. 506. Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, Independență, politică externă și politică religioasă, ed. cit., p. 256. Romulus Ioan Budura, „Relațiile româno-chineze, 1949-1999”, in Evantaiul celor 10.000 de g`nduri. România și China: trei veacuri de istorie, Editura „Ion Cristoiu” SA, București, 1999, p. 91. China Today. Foreign Trade, vol. I, China Today Publishing

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
pp. 604 și 619. Wu Leng-xi, op.cit., vol. I, pp. 293-294. Peking Review, nr. 25, 21 iunie 1963. Wu Leng-xi, op.cit., vol. II, pp. 673 și 694. David Floyd, op.cit., pp. 109-111. Stephen Fisher-Galați, op.cit., pp. 99-100. Wu Leng-xi, op.cit, vol.2, pp. 676-677 și 721. Wang Tai-ping, op.cit., p. 325. Aurel Braun, Romanian Foreign Policy since 1965: The Political and Military Limits of Autonomy, Praeger Publishers, New York, 1978, p. 38. Qi Shi-rong, Selected Materials of the World Contemporary History

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
al PCR, dosar nr. 5/1964, dosar nr. 9/1964. Ambasada RPC din România: „C`teva puncte de vedere asupra situației interne a României și c`teva puncte de vedere asupra politicii sale externe”, 30 aprilie 1966. Wang Tai-ping, op.cit, pp. 327-328 și 340; King, op.cit., p. 380. Nicolae Ceaușescu, Opere alese, 3 vol, vol. I: 1965-1968: România pe drumul desăv`rșirii construcției socialiste, Editura Politică, București, 1968-1969; People’s Publishing House, Beijing, 1979, p. 183. Robert R. King, op.cit.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n „Sovețkaia vneșnaia politika v god` «holodnoi voin`», 1945-1985”, Mejdunarodnaia otnoșenia, 1995, pp. 23-24. Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 1/1957, f. 9. Ibidem, f. 10. Ibidem. Ibidem, f. 12. Molotov, Malenkov, Kaganovici..., ed. cit., p. 11. Ibidem, pp. 11-12. Ibidem, p. 12. Ibidem. Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond URSS, Problema 221/1957, dosar nr. 15, f. 4. Ibidem, f. 5. Ibidem. Ibidem, f. 7. François Fejtö, Chine - URSS. La fin d’une hégémonie. Les

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Les origines du grand schisme communiste, 1950-1957, Plon, Paris, 1964, pp. 186-187. Ibidem, p. 188. B.T. Kulik, Sovețkogo-Kitaiskii raskol: pricin` i posledstvia, Rossiiskaia Akademiia Nauk, Institut Dalnego Vostoka, Moskva, 2000, pp. 196-198. „The Emerging Disputes between Beijing and Moscow...”, art.cit., p. 153. AMAE, Fond URSS, Problema 221/1957, dosar nr. 15, f. 5. Khrouchtchev, Souvenirs, Ėditions Robert Laffont, Paris, 1971, p. 400. Oferta ar fi fost făcută la `ntrevederea care a avut loc la București, la 1 noiembrie 1956, `nsă

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
intervenție, pentru că `n comunicatul comun dat publicității la finalul vizitei delegației PMR `n Iugoslavia se menționa că nu e recomandabilă o intervenție din afară `n treburile interne ale altor țări; cf. Ioan Scurtu (coord.), România. Retragerea trupelor sovietice, 1958..., ed. cit., p. 45. Aeroportul se afla sub controlul trupelor sovietice. 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ed. cit., p. 165. Stykalin, op.cit., p. 70. 1956. Explozia, ed. cit., p. 336. Răspunsul sovietic a fost

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
n treburile interne ale altor țări; cf. Ioan Scurtu (coord.), România. Retragerea trupelor sovietice, 1958..., ed. cit., p. 45. Aeroportul se afla sub controlul trupelor sovietice. 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ed. cit., p. 165. Stykalin, op.cit., p. 70. 1956. Explozia, ed. cit., p. 336. Răspunsul sovietic a fost că „nu era de dorit” o asemenea `nt`lnire, `nc`t era greu de crezut că iugoslavii, după ce `și făcuseră publică poziția, ar mai

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
România. Retragerea trupelor sovietice, 1958..., ed. cit., p. 45. Aeroportul se afla sub controlul trupelor sovietice. 1956. Explozia. Percepții române, iugoslave și sovietice asupra evenimentelor din Polonia și Ungaria, ed. cit., p. 165. Stykalin, op.cit., p. 70. 1956. Explozia, ed. cit., p. 336. Răspunsul sovietic a fost că „nu era de dorit” o asemenea `nt`lnire, `nc`t era greu de crezut că iugoslavii, după ce `și făcuseră publică poziția, ar mai fi dat `napoi (1956. Explozia..., ed. cit., p. 333; Stykalin

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1956. Explozia, ed. cit., p. 336. Răspunsul sovietic a fost că „nu era de dorit” o asemenea `nt`lnire, `nc`t era greu de crezut că iugoslavii, după ce `și făcuseră publică poziția, ar mai fi dat `napoi (1956. Explozia..., ed. cit., p. 333; Stykalin, op.cit., p. 73). 1956. Explozia..., ed. cit., p. 353. Ibidem, p. 354. Ibidem, pp. 354-355. Sergiu Verona, Military Occupation and Diplomacy..., ed. cit., p. 110. `n perioada 15-18 septembrie 1956, o delegație poloneză a obținut `n urma

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
că „nu era de dorit” o asemenea `nt`lnire, `nc`t era greu de crezut că iugoslavii, după ce `și făcuseră publică poziția, ar mai fi dat `napoi (1956. Explozia..., ed. cit., p. 333; Stykalin, op.cit., p. 73). 1956. Explozia..., ed. cit., p. 353. Ibidem, p. 354. Ibidem, pp. 354-355. Sergiu Verona, Military Occupation and Diplomacy..., ed. cit., p. 110. `n perioada 15-18 septembrie 1956, o delegație poloneză a obținut `n urma unor tratative cu sovieticii mari concesii economice (printre altele, ștergerea

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
iugoslavii, după ce `și făcuseră publică poziția, ar mai fi dat `napoi (1956. Explozia..., ed. cit., p. 333; Stykalin, op.cit., p. 73). 1956. Explozia..., ed. cit., p. 353. Ibidem, p. 354. Ibidem, pp. 354-355. Sergiu Verona, Military Occupation and Diplomacy..., ed. cit., p. 110. `n perioada 15-18 septembrie 1956, o delegație poloneză a obținut `n urma unor tratative cu sovieticii mari concesii economice (printre altele, ștergerea unei datorii de 2 miliarde ruble către URSS). Negocierile economice au fost completate cu un acord

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Hrușciov la 3 decembrie 1956 era menționată campania de presă antiiugoslavă `n care erau angrenate conducerile PC Francez, PC Cehoslovac, PC Albanez și PC Bulgar, despre care se afirma că au mers mai departe dec`t sovieticii (1956. Explozia..., ed. cit., p. 359). Un raport cu privire la stadiul relațiilor americano-iugoslave, realizat `n cadrul Departamentului de Stat al SUA și datat 24 aprilie 1957, menționa presiunile exercitate asupra Iugoslaviei de blocul sovietic, inițial prin discursuri și editoriale, apoi la nivel de stat, exemplific

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Iugoslaviei de blocul sovietic, inițial prin discursuri și editoriale, apoi la nivel de stat, exemplific`ndu-se cu refuzul URSS și al RDG de a da curs creditelor acordate anterior Belgradului (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, ed. cit., p. 769). AMAE, Fond URSS, Problema 20/1957, f. 10. Ibidem, ff. 3-4. Dacă ținem cont de consultarea permanentă care avea loc cu Bucureștiul, atunci c`nd Gheorghiu-Dej nu făcea parte dintr-o delegație, `nclinăm să credem că de fapt

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
că de fapt Chivu Stoica nu a spus nimic pentru că nu a știut ce poziție să adopte. Ibidem, ff. 1-2. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 17. Ibidem, f. 18. Ibidem. Cf. Maurice Pearton, art.cit., p. 251. Ibidem; de asemenea, ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. Maurice Pearton, art.cit., p. 253. Ședința Prezidiului CC al PCUS

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
f. 18. Ibidem. Cf. Maurice Pearton, art.cit., p. 251. Ibidem; de asemenea, ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 18. Maurice Pearton, art.cit., p. 253. Ședința Prezidiului CC al PCUS av`nd ca obiectiv `nlăturarea lui Hrușciov a `nceput `n data de 17 iunie 1957 și a continuat cu ședința Plenarei CC, care s-a desfășurat `ntre 22 și 29 iunie și s-

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a rupt relațiile diplomatice cu Iugoslavia, gest susținut de Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Totodată, americanii vor lua hotăr`rea de a revizui programele de ajutor economic și militar către Iugoslavia (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, ed. cit., p. 786-787). `n aceeași perioadă, iugoslavii au votat alături de blocul sovietic `mpotriva Rezoluției ONU cu privire la Ungaria, gest care i-a determinat pe oficialii americani să se `ntrebe dacă nu cumva Iugoslavia a intrat cu totul pe orbita sovietică (ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
blocul sovietic `mpotriva Rezoluției ONU cu privire la Ungaria, gest care i-a determinat pe oficialii americani să se `ntrebe dacă nu cumva Iugoslavia a intrat cu totul pe orbita sovietică (ibidem, p. 782). Sergiu Verona, op.cit., p. 125. 1956. Explozia..., ed. cit., p. 428. Ibidem, p. 429. Cf. Maurice Pearton, art.cit., pp. 253-254. Sergiu Verona, op.cit., p. 129. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2. Ibidem, ff. 3-4. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a determinat pe oficialii americani să se `ntrebe dacă nu cumva Iugoslavia a intrat cu totul pe orbita sovietică (ibidem, p. 782). Sergiu Verona, op.cit., p. 125. 1956. Explozia..., ed. cit., p. 428. Ibidem, p. 429. Cf. Maurice Pearton, art.cit., pp. 253-254. Sergiu Verona, op.cit., p. 129. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 49/1957, f. 2. Ibidem, ff. 3-4. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 88/1957, f. 21. Ibidem, f. 23. Ibidem, f. 27

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1957, f. 2). Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 68. Aceeași interpretare o oferă și editorul volumului de amintiri al lui Novicov, Mihai Pelin, care consideră că afecțiunea gripală a lui Dej „a fost una strict diplomatică” (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 5). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 86/1957, ff. 2-3. Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 69; ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 60. Concluzia lui Novicov este că Preoteasa a murit deoarece

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1957, ff. 2-3. Paul Niculescu-Mizil, op.cit., p. 69; ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 57/1957, f. 60. Concluzia lui Novicov este că Preoteasa a murit deoarece accidentul l-a surprins `n picioare (Moartea lui Grigore Preoteasa..., ed. cit., p. 93). `n catastrofă au pierit și trei membri ai echipajului sovietic: comandantul avionului, pilotul și un tehnician (ibidem, p. 8). `n privința lui Alexandru Micu, acesta apare `n textul lui Novicov sub numele Mecu, dezvăluindu-ne și ceea ce se

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cu mult simț de răspundere” (ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 35/1957, f. 81). Ibidem, dosar nr. 57/1957, ff. 46-47. Pe larg despre aceste discuții, `n cartea lui B.T. Kulik, Sovețkogo-Kitaiskii raskol: pricin` i posledstvia..., ed. cit., pp. 209-211. Ibidem, p. 210. „Declarația Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste care a avut loc la Moscova `ntre 14 și 16 noiembrie 1957”, Lupta de clasă, seria a V-a, anul XXXVII, nr. 11, noiembrie 1957

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și muncitorești din țările socialiste care a avut loc la Moscova `ntre 14 și 16 noiembrie 1957”, Lupta de clasă, seria a V-a, anul XXXVII, nr. 11, noiembrie 1957, p. 10. B.T. Kulik, op.cit., p. 211. „Declarația Consfătuirii...”, loc.cit., p. 12. François Fejtö, Chine - URSS. De l’alliance au conflit, 1950-1972, Éditions du Seuil, Paris, 1973, p. 103; B.T. Kulik, op.cit., p. 212. B.T. Kulik, op.cit., p. 212. François Fejtö, op.cit., p. 97. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]