57,386 matches
-
atît de bun, de ce să nu fie obligatoriu pentru toate țările?363 Problema a rămas nesoluționată pînă pe 29 septembrie, cînd Consiliul Economic pentru Balcani și Finlanda a votat pentru adoptarea unei hotărîri. Majoritatea a votat pentru propunerea franco-anglo-americană, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" a fost prevăzută în Articolul 31 din tratatul final. Departamentul de Stat a precizat, însă, că întreprinderile naționalizate sau aflate în proprietatea guvernului român nu beneficiau de această clauză 364. Ultimele articole ale tratatului se refereau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Majoritatea a votat pentru propunerea franco-anglo-americană, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" a fost prevăzută în Articolul 31 din tratatul final. Departamentul de Stat a precizat, însă, că întreprinderile naționalizate sau aflate în proprietatea guvernului român nu beneficiau de această clauză 364. Ultimele articole ale tratatului se refereau la procesul de implementare a prevederilor tratatului. Articolul 37 stipula că șefii Misiunilor Diplomatice din București ale Statelor Unite, Regatului Unit și Uniunii Sovietice "acționînd la unison" aveau să reprezinte Puterile Aliate în procesul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au trecut de la capitularea României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului. Comparînd cele două documente se poate observa că nu s-au făcut decît două adăugiri importante la acest tratat: o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă suficient de vagă pentru ca România să le poată eluda. CAPITOLUL II America în căutarea unei politici românești, 1947-1949 Primele reacții la Tratatul de Pace Guvernul român
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
domeniu în care Moscova nu reușise să facă acest lucru era cel al despăgubirilor. În ciuda eforturilor sovieticilor, puterile occidentale insistaseră să fixeze pentru aceste daune o valoare mai mare decît putea România să achite. Presa comunistă ataca, de asemenea, și "Clauza națiunii celei mai favorizate" din tratat, descriind-o ca pe un mijloc prin care țările "bogate" le puteau domina pe cele "mici". Ziarul "Adevărul" prezenta părerea lui Groza despre tratat: "Prevederile tratatului sînt răsplata noastră pentru un război absurd și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au fost salvați factorii esențiali, cum ar fi suveranitatea și frontierele, care fac din România un stat viabil"367. Imediat după semnarea Tratatului, Departamentul de Stat a recomandat Misiunii Americane din București să treacă de urgență la implementarea Articolului 31, "Clauza națiunii celei mai favorizate". Departamentul i-a atribuit două sarcini lui Berry: aceea de a se strădui în mod activ, pe cale diplomatică, să înlăture "toate cazurile de discriminări împotriva intereselor americane" și să pregătească, pentru Departamentul de Stat, rapoarte amănunțite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect dezavantajos" prin faptul că îi încurajau pe sovietici să cerceteze problema implementării clauzelor militare din Tratatul cu Italia 424. Ambasadorii americani din toată Europa împărtășeau frustrarea și neajutorarea lui Schoenfeld. Tocmai de aceea, Departamentul de Stat a convocat, la Roma, o întrunire a consilierilor economici și militari de la Ambasada din Roma și Legațiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nefaste ale Uniunii Sovietice decît asupra tarelor comunismului. Întors de la întrunirea de la Roma, Schoenfeld a continuat să trimită guvernului Groza proteste împotriva încălcărilor Tratatului, dar într-un ritm mult mai lent. Hotărîrea Washingtonului de a înceta să mai cerceteze încălcările clauzelor militare ale Tratatului a avut ca efect general scăderea entuziasmului chiar în cazul celor mai inveterați protestatari. În luna septembrie a anului 1948, guvernul român a dizolvat Comisia interdepartamentală de implementare a Tratatului de Pace, transferînd funcțiile acesteia Ministerului de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România, Bulgaria și Ungaria la următoarea sesiune 443. Curtea avea să se pronunțe abia în martie 1950. Economia și implementarea Tratatului Administrația americană critica Bucureștiul nu numai pentru încălcarea drepturilor omului, ci și pentru faptul că se sustrăgea de la implementarea clauzelor economice ale Tratatului. Aceste critici porneau, parțial, de la strădaniile României de a-și centraliza economia. Obiectivul centralizării fusese fixat, se pare, cu ocazia unei întîlniri dintre autoritățile sovietice și comuniștii români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
considerau că o dată intrat în vigoare acest tratat, SUA vor putea renunța la politica de provizorat, pentru a reveni la relațiile diplomatice normale cu România. Prin implementarea Tratatului de Pace, SUA aveau să negocieze cu Bucureștiul un acord bilateral privind " Clauza națiunii celei mai favorizate", prin care să poată reduce controlul Moscovei asupra României 478. Evenimentele petrecute în 1947 au mai atenuat din optimismul plin de candoare al Administrației americane. Dizolvarea Partidului Național-Țărănesc, judecarea și condamnarea lui Maniu și altor lideri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
normale 515. Pe 8 decembrie, Robert Lovett, secretar de stat ad-interim, a adus la cunoștința Departamentului de Comerț că este dispus să accepte recomandarea Comisiei, cu condiția ca Departamentul de Stat să participe la luarea deciziilor privind limitarea exporturilor și clauza care cerea țărilor importatoare să-și justifice corespunzător fiecare import să se aplice numai cînd era necesară 516. Departamentul Comerțului a acceptat și pe data de 17 decembrie 1947, CSN a trimis președintelui propunerea revizuită, cu solicitarea ca aceasta să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietică. Departamentul căuta o soluție prin care să poată recurge la restricții discriminatorii de export. Analizînd problema, Departamentul și-a dat seama că prin caracterul discriminatoriu al procedurii de îngrădire a exporturilor către țările "R" se încalcă articolul privitor la "Clauza națiunii celei mai favorizate" prevăzut în aproape toate acordurile comerciale, inclusiv în cel cu România 526. Departamentul a recomandat guvernului să nu denunțe nici unul din tratate și nici să nu renunțe la noile reglementări privind autorizațiile impuse pe 1 martie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și cultura occidentală, prin intermediul comerțului. Guvernul român nu era însă pregătit să facă loc unui comerț bilateral adevărat. Comerțul românesc consta, în cea mai mare parte
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat îi asigură pe Bunker și Morgan că Washingtonul încuraja comerțul Est-Vest și anticipă că o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de Pace cu România, relațiile comerciale între Washington și București trebuiau să intre în normal, pe baza "Clauzei națiunii celei mai favorizate"563. În vara anului 1947, Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie 1951618. Congresul și-a început audierile în ianuarie 1951 și a aprobat, pe 16 iunie, Legea prelungirii acordurilor comerciale, cu o serie de amendamente, unul din ele fiind deosebit de important pentru relațiile româno-americane. Prin paragraful 5 se interzicea acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru importurile din Uniunea Sovietică sau din "oricare zonă sau națiune dominată ori aflată sub controlul mișcării comuniste internaționale"619. Pe 27 iunie, Washingtonul a comunicat Bucureștiului că Statele Unite intenționează să lichideze acordul comercial provizoriu încheiat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ori aflată sub controlul mișcării comuniste internaționale"619. Pe 27 iunie, Washingtonul a comunicat Bucureștiului că Statele Unite intenționează să lichideze acordul comercial provizoriu încheiat pe 20 august 1930620. Pe 1 august, președintele Truman a semnat o proclamație de suspendare a "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru România, ce avea să intre în vigoare pe 31 august 621. Bucureștiul a reacționat așa cum era de așteptat. Măsurile luate de SUA confirmau practicile "discriminatorii" la care recurseseră acestea împotriva României în ultimii ani și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să adopte, prin intermediul Congresului, noi legi care "să asigure flexibilitatea necesară pentru ca, sub imboldul dezvoltării comerțului (cu Europa de Est), SUA să-și promoveze obiectivele fixate pentru țările-satelit". Prin CSN 5601/1, Consiliul își exprima nemulțumirea față de "restricțiile legislative" care interziceau acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" țărilor din Blocul Sovietic și care nu permiteau ca fiecare națiune est-europeană să fie tratată individual", "în funcție de circumstanțe"795. CSN a analizat în ce măsură acțiunile americane puteau ajuta fiecare stat să-și cîștige independența față de Moscova. România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
industriale, mai ales de tipul celor necesare pentru producerea materialelor sintetice și a bunurilor de consum 926. Administrația a fost surprinsă de această cerere. America nu era pregătită să aibă relații comerciale cu Uniunea Sovietică. Moscova nu putea beneficia de "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru exporturi, aceasta nu se acorda pentru credite pe termen lung și Congresul trebuia să adopte legi care să modifice reglementările existente privind exportul. Aceste probleme au afectat reacția Americii la o ofertă pe care Departamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susțină eforturile fiecărui stat satelit de a-și cîștiga o mai mare independență față de Uniunea Sovietică. Raportul propunea, mai exact, un amendament la Paragraful 5 din Legea prelungirii acordurilor comerciale, din 1951, care să dea președintelui dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru produsele importate din anumite state ale blocului sovietic. Fără statutul de "Clauză", taxele de import erau cele stipulate de Tariful Smoot-Hawley, din 15 iunie 1930, renumit pentru valorile sale prohibitive. În privința exporturilor, raportul impunea o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propunea, mai exact, un amendament la Paragraful 5 din Legea prelungirii acordurilor comerciale, din 1951, care să dea președintelui dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru produsele importate din anumite state ale blocului sovietic. Fără statutul de "Clauză", taxele de import erau cele stipulate de Tariful Smoot-Hawley, din 15 iunie 1930, renumit pentru valorile sale prohibitive. În privința exporturilor, raportul impunea o reducere a listelor de embargo ale Departamentului de Comerț, pentru a le egaliza cu cele ale Comitetului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce se revărsase din dezbaterile Legii controlului exporturilor. În ciuda eforturilor Administrației de a-și menține puterea de decizie în afacerile cu blocul sovietic, Congresul a aprobat Legea lărgirii comerțului, din 1962, inclusiv Paragraful 231(a), care interzicea președintelui să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor comuniste. Acest paragraf presupunea și retragerea clauzelor acordate Poloniei și Iugoslaviei. Noua lege prelungea cu cinci ani dreptul președintelui de a încheia acorduri comerciale și îl autoriza să reducă taxele de import cu maximum 50
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-și menține puterea de decizie în afacerile cu blocul sovietic, Congresul a aprobat Legea lărgirii comerțului, din 1962, inclusiv Paragraful 231(a), care interzicea președintelui să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor comuniste. Acest paragraf presupunea și retragerea clauzelor acordate Poloniei și Iugoslaviei. Noua lege prelungea cu cinci ani dreptul președintelui de a încheia acorduri comerciale și îl autoriza să reducă taxele de import cu maximum 50% pentru mărfurile la care Statele Unite și țările din Piața Comună la un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce funcționa independent de Biroul Executiv al președintelui asumîndu-și responsabilitatea pentru negocierile multilaterale ale taxelor vamale, odinioară o datorie a Departamentului de Stat971. Pe 11 octombrie 1962, Kennedy a semnat legea. Într-o notă de subsol, acesta a amînat retragerea clauzelor acordate Poloniei și Iugoslaviei pînă în decembrie 1963, cînd s-a aprobat Legea ajutorării țărilor străine. Astfel, orice țară care beneficia de "Clauză" în momentul adoptării Legii extinderii comerțului își putea meține acest statut dacă președintele considera aceasta ca fiind
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe 11 octombrie 1962, Kennedy a semnat legea. Într-o notă de subsol, acesta a amînat retragerea clauzelor acordate Poloniei și Iugoslaviei pînă în decembrie 1963, cînd s-a aprobat Legea ajutorării țărilor străine. Astfel, orice țară care beneficia de "Clauză" în momentul adoptării Legii extinderii comerțului își putea meține acest statut dacă președintele considera aceasta ca fiind în interesul națiunii americane 972. La trei zile după ce Kennedy a semnat Legea extinderii comerțului, Casa Albă a aflat că sovieticii construiau baze
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să stabilească "relații normale și active cu guvernele est-europene din blocul sovietic"1013. Și, totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor cu lumea comunistă. În octombrie, Cogresul a aprobat Legea extinderii comerțului, care interzicea guvernului să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor est-europene. Prin atitudinea sa, Congresul limitase volumul comerțului româno-american la trei milioane de dolari, în perioada august 1961-iunie 19621014. În ciuda acestor evenimente, Bucureștiul a lăsat, totuși, o poartă deschisă pentru îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul. "Agerpres
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care trecuse de tradiționalul argument al Departamentului de Comerț, și anume că oamenii de afaceri americani nu erau pregătiți să aibă relații comerciale cu lumea comunistă. Între timp, negocierile americano-române au progresat, axîndu-se pe patru probleme: credite pe termen lung, "Clauza națiunii celei mai favorizate", reprezentanța ambasadorială și reglementările pentru licențele de export. Problema creditelor era cea mai delicată și după primele două zile, ambele părți au căzut de acord ca România să numească o comisie care să negocieze, în paralel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]