17,484 matches
-
cerești începură a fi asurzitoare. Ploaia nu mai contenea. In ropotul acela monoton... încet-încet, alunecă într-un somn obosit cu vise... După un somn lung și adânc se trezi dintr-un vis... ... Se făcea că, se cățăra, ca alpiniștii, pe coasta unui deal foarte înalt. Se cățăra si tot privea în sus, si nu mai ajungea la capăt. Când, aproape, să ajungă pe vârf, liniștea aceea adâncă, care stăpânea înconjurul, fu despicată de glasul puternic al Vasilicăi... ”Gogu... Go-gu..!”. De pe celălalt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
că printr-un miracol în grădina mănăstirii franciscane S. Francesco al Monte alle Croci, de mai sus de Florența. Cand a realizat că este arestat, Rinaldeschi a încercat să se sinucidă, înfingându-și pumnalul în piept. Însă, lama a lovit o coastă, cruțându-i viața. Prizonierul rănit a fost transportat la Florența pentru a fi închis, se pare că în Palatul Podestà sau Bargello, unde a fost interogat de către Cei Opt pe data de 21 iulie, probabil seară. În fața magistraților, arestatul a
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de vreme ce codicele Sân Miniato atribuie descoperirea lui Rinaldeschi unui miracol al Fecioarei. A treia variantă este că minunea poate fi legată de cuțitul cu care Rinaldeschi a încercat să se sinucidă când a fost arestat și care a lovit o coastă și nu i-a intrat în corp, conform registrului, "pentru că era pe placul milostivei Fecioare, care nu a dorit ca acest suflet să fie pierdut din cauza unui asemenea fărădelegi". Această ultimă supoziție își are originea în pictură Stibbert, unde în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
că este copleșit de acea patrulă, și-a înfipt un cuțit în piept. Și pentru că îi făcea plăcere milostivei Fecioare, care nu a dorit că sufletul său să se piardă din cauza unei asemenea fărădelegi, acel cuțit s-a oprit întro coasta, așa încât nu a pătruns mai adânc, după care a fost arestat și escortat în ziua de 21 a numitei luni. Și imediat a fost examinat de Cei Opt seniori, care l-au găsit vinovat, și el singur a judecat că
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
elementelor caracteristice lor. Podișul Central Moldovenesc este o subunitate a Podișului Moldovei, ultimul fiind compus din trei mari componente: Podișul Sucevei, Câmpia Modovei și Podișul Bârladului. Din punct de vedere fizico-geografic, Podișul Bârladului nu este unitar, partea sa nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
include zona văilor și teraselor brăzdate de afluenții râului Bârlad, care la rândul lor constituie bazinul hidrografic, ce traversează pe verticală podișul cu același nume. Cea mai mare subunitate a Podișului Moldovenesc are o formă aproximativ triunghiulară, cu baza în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De 200 km lungime, 100 km lățime în nord și cu descreșteri până la 75 și 35 km spre sud, în preajma platformei Covurluiului, Podișul Bârladului este delimitat, în linii generale, la nord de coasta Sineștilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în coasta Iașilor și cu vârful la Galați. De 200 km lungime, 100 km lățime în nord și cu descreșteri până la 75 și 35 km spre sud, în preajma platformei Covurluiului, Podișul Bârladului este delimitat, în linii generale, la nord de coasta Sineștilor, la sud de orașul Galați, spre est de valea Prutului, iar la vest de valea Siretului. Mărginit de două cursuri mari de apă, Siretul și Prutul, Podișul Bârladului are în componență o rețea hidrografică autohtonă: Bârladul, Prutețul, Hușiul, Elanul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor niveluri distincte (Repedea, Tansa-Suhuleț, Ipatele, Șcheia). În lipsa unor dovezi paleoclimatice și paleovegetale, aprecierile privind clima și vegetația sunt utile în contextul înțelegerii situației actuale și au mai puțină relevanță pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul Dealul Țintirim II), iar între 1983-1984, V. Ciobanu la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cercetare C. Buraga, 1956 și N. Zaharia, 1957. Material în colecția personală C. Buraga, Dănești - Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 312; Coman 1980c, p. 102, nota 18; Teodor 1997c, p. 48. b) La Șipot: în apropierea coastei nordice a Dealului Șipot s-au descoperit fragmente de vase din veacurile VIII-IX. Cercetare C. Buraga, 1960. Material în colecția lui C. Buraga, Dănești - Vaslui. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 312; Zaharia Em., Buraga 1979, p. 252
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din secolele VII-VIII, IX-X și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1962. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 76; Coman 1980c, p. 277; Teodor 1997c, p. 60. 28. Bunești (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Coasta lui Chiper: pe dreapta Râului Crasna, la circa 1 km sud-sud-vest de sat, s-au descoperit fragmente de vase din veacurile X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 89; Teodor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
29-30; Zaharia N. 1955, p. 909; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1979, p. 285-288; Teodor, Coman, Maxim-Alaiba 1980, p. 462-467; Coman 1980c, p. 249, nota 9; Teodor, Coman 1983, p. 463; Teodor 1997c, p. 84. 51. Drăgușeni (comuna Drăgușeni), județul Iași a) Coasta Coșerului: pe panta nordică a Dealului Coșerelor, de la sud de sat, s-au găsit fragmente de vase din secolele VII-VIII și IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A.1981-1982, p. 213
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doilea fenomen, la fel de bizar, l-am văzut În vacanța Sfintelor Paști. S-a Întâmplat În Săptămâna Mare. Toată regiunea era Împodobită cu flori pentru că În anul 1948 Sfintele Paști cădeau chiar la Începutul lunii mai. Livezile de pe defileu și de pe coastele ferite de curenți erau În floare. Pădurile erau Înverzite, acel verde crud și strălucitor al reînvierii naturii. Briza de munte aducea parfum de cetină Întinerită, iar peste lunci păsări de tot felul se Întreceau În triluri și fluierături. În acel
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
treacă prin ea, spune caietul. Umanitatea e un câmp de bătĂlie și, prin urmare, a evita bătĂlia e Împotriva condiției umane și a Însuși sensului acesteia. Ideea asta devenise deodată pe gustul meu. De când venisem la București umblasem numai În coaste, cu inima, venele și plămânii la iveală. Era al naibii de diferit de tot ceea ce fusesem până atunci : În anii de beție ai poeziei nu făcusem decât să gravitez deasupra lucrurilor și să le transform În abur. Acum totul mă atingea din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
obraznic, mirosul Înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. iar fumează Hind și Nadine. ies Adina Dabija 148 din cameră și mă plimb pe coridor fărĂ țintă. În dreptul afri- cancei din Coasta de Fildeș miroase a vanilie și a bețișoare parfumate. De la chinezoaica de alături răzbate un abur de ceai cu aromă de iasomie. În dreptul camerei lui Sophie, franțuzoaica, miroase a coji de portocale și a șampon Garnier. Fiecare cămĂ- ruță este
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
că acum am șansa de a ajunge În sfârșit la miezul acela tare care trebuie să zacă pe undeva În adâncul sufletului meu atât de tulburat astăzi. miezul la care visam să ajung pe vremea când umblam prin București cu coastele, plămânii și inima la iveală, ca să ies din Învelișul confortabil al existenței mele. Dar deocamdată țin cuțitul În buzunar. Trebuie să fiu sigură că atunci când Îl voi scoate Îi voi da hidrei lovitura de grație. intru În sală și Îmi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
treacă prin ea, spune caietul. Umanitatea e un câmp de bătălie și, prin urmare, a evita bătălia e împotriva condiției umane și a însuși sensului acesteia. Ideea asta devenise deodată pe gustul meu. De când venisem la București umblasem numai în coaste, cu inima, venele și plămânii la iveală. Era al naibii de diferit de tot ceea ce fusesem până atunci : în anii de beție ai poeziei nu făcusem decât să gravitez deasupra lucrurilor și să le transform în abur. Acum totul mă atingea din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un tovarăș neașteptat și obraznic, mirosul înțepător de narghilea se insinuează pe sub ușa de la camera mea. De pe culoar răzbat hohote de râs. Iar fumează Hind și Nadine. Ies din cameră și mă plimb pe coridor fără țintă. În dreptul africancei din Coasta de Fildeș miroase a vanilie și a bețișoare parfumate. De la chinezoaica de alături răzbate un abur de ceai cu aromă de iasomie. În dreptul camerei lui Sophie, franțuzoaica, miroase a coji de portocale și a șampon Garnier. Fiecare cămăruță este o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că acum am șansa de a ajunge în sfârșit la miezul acela tare care trebuie să zacă pe undeva în adâncul sufletului meu atât de tulburat astăzi. Miezul la care visam să ajung pe vremea când umblam prin București cu coastele, plămânii și inima la iveală, ca să ies din învelișul confortabil al existenței mele. Dar deocamdată țin cuțitul în buzunar. Trebuie să fiu sigură că atunci când îl voi scoate îi voi da hidrei lovitura de grație. Intru în sală și îmi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Cocotologie rațională în două tomuri cel puțin, de patru sute de pagini fiecare, cu bibliografia sa, notele sale și notele la note, cu grafică cu tot. Toată schela, în sfârșit, care acoperă corpul operei, împiedică a vedea esența. Lucru serios aceste coaste de întreținere nu răul poeziei și al frustrărilor la care alții se dedau. Don Fulgencio se agață și se înșurubează cu seriozitate. Este sigur că acest fizician, fiziolog și psiholog care a fost Teodor Fechner a cărui lege îi poartă
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
felul dermatoscheletic, în loc de a se lăsa înlăuntru, se va vedea apărând sexul, la început nediferențiat, apoi diferențiindu-se. Și este de notat, văzând că din sex ies costițele, ce profundă este revelația Genezei din care Jehova a făcut dintr-o coastă a lui Adam, pe Eva. Mereu știința pozitivă confirmă revelația! Dacă toate aceste costițe superioare ar rămâne libere, spre înafară, fără vreun pliu, ar rezulta o specie de monstru papiraceu, un androgin sau un hermafrodit. Sau poate fi un asexuat
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
N-ai zis, tu, că minuni? I-au venit idei. A căutat, a găsit și a pus În practică soluții specifice la probleme specifice. Dar, ce spui tu, e adevărată filosofie, mă. Pe toate dărâmăturile a plantat salcâmi. Pe toate coastele a cultivat plante agricole cu profil adecvat, și, numai În fâșii. Știi ce-s alea? Știu. Ce? Niște benzi, de-a lungul coastei, ca să se poată ține, solul, locului, și, pe deasupra, să mai și poată fi obligat să dea și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
specifice. Dar, ce spui tu, e adevărată filosofie, mă. Pe toate dărâmăturile a plantat salcâmi. Pe toate coastele a cultivat plante agricole cu profil adecvat, și, numai În fâșii. Știi ce-s alea? Știu. Ce? Niște benzi, de-a lungul coastei, ca să se poată ține, solul, locului, și, pe deasupra, să mai și poată fi obligat să dea și niște producții: pe unele porțiuni, mai mici, pe altele, mai măricele. Și, arar, chiar, mari. Și, În doar câțiva ani, a inundat județul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
va fi. Așa, mă băiatule, să știi de la mine, că va fi. Și a fost. Nu chiar-chiar, dar, totuși, a fost. Radu? Cu banii căpătați, și-a cumpărat vechea, hârbuita și aproape uitata de lume fabrică de cărămidă, Ceramica, de sub coasta Împădurită a Văii Târgului. A trebuit să-și pună, la grea Încercare, Încrederea În propriile forțe; a fost nevoit să lupte din greu, Radu, să Învingă mari greutăți, pentru ca, În final, să culeagă laurii victoriei, și să și-i pună
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]