7,234 matches
-
Ochii ei sclipesc a sălbăticiune și fiori reci îl trec pe John prin șira spinării. Un gînd îl străbate, mai întîi ca o glumă. Doar n-or fi mai mulți! Se uită înapoi. Drumul tăiase un îngust culoar prin desimea codrului și la capătul acestuia era cerul, lăptos argintiu pînă în apropierea lunii, înconjurată de imensa sa coroană de aur. Ei, cu lupul m-am mai întîlnit eu, își face curaj John. Privește atent încercînd să pătrundă desimea pădurii. Deslușește încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spital de campanie pentru răniții aduși de pe frontul Moldovei. Am iuțit pasul și iată-mă-s intrând pe poarta mănăstirii Socola. În timp ce pășesc pe drumeagul ce urcă ușor spre biserică, mă uit în jur,să văd măcar un petec din Codrii Iașilor de altădată...Nici urmă. Si totuși această biserică a mănăstirii Socola a fost zidită de Alexandru Lăpușneanu voievod pe la 1560 într-o poiană de „la marginea Codrilor Iașilor.” In timp ce mă gândeam la ctitor, în fața ochilor - pentru o
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spre biserică, mă uit în jur,să văd măcar un petec din Codrii Iașilor de altădată...Nici urmă. Si totuși această biserică a mănăstirii Socola a fost zidită de Alexandru Lăpușneanu voievod pe la 1560 într-o poiană de „la marginea Codrilor Iașilor.” In timp ce mă gândeam la ctitor, în fața ochilor - pentru o clipită - mi-a apărut un călugăr semănând ciudat de mult cu vodă Lăpușneanu. In timp ce priveam spre călugărul din fața mea, în urechi îmi suna o voce aspră
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Schitul Duca și de la Schitul Rafaila. Pentru aceste moșii însă mănăstirea avea nevoie de poslușnici mulți, dragule. Si i-a avut. La 25 mai 1685 (7193) Dumitrașco Cantacuzino voievod poruncește: „Așea și noi, socotindu că svânta mănăstire Socola...fiindu aproape de Codru, ca nu cumva să meargă nescare tâlhari să jefuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițele, ce le întărim cu doispredzece oameni poslușnici ca să hie lăcuitori lângă svânta rugă iar de la domniia mea or hi în pace de dajde...Așijderea, și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe umărul meu, cu o ușoară strângere de încurajare. - Mergi sănătos, fiule! - Mulțumesc, mărite Spirit. Îndată voi fi și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi dădeau binețe stejarii seculari din vechii codri ai Iașilor. Am intrat pe drumeagul satului. De departe se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape, am băgat de seamă că un al treilea brad își plângea jumătatea ruptă de vânturile neostoite. Acești brazi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
închinată Muntelui Athos, să vedem ce a mai urmat... - Să vedem, mărite Spirit, ce spune Gheorghe Duca voievod în zapisul din 1 sept. 1671-10 aug. 1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boierul nostru Paun vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirei în Codru, din loc domnescu; Si am trimis pe boieriul nostru, Irimicea vornicul, cu mulți boieri și oameni buni și au socotit de au ales hotarul și au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spune Gheorghe Duca voievod în zapisul din 1 sept. 1671-10 aug. 1672 (7180): „Adică domniia mea m-am milostivit și am miluit svânta mănăstire Clatiia în Codrul Iașilor...zidită de boierul nostru Paun vameșul, cu hotarul prin pregiurul mănăstirei în Codru, din loc domnescu; Si am trimis pe boieriul nostru, Irimicea vornicul, cu mulți boieri și oameni buni și au socotit de au ales hotarul și au stâlpit din toate părțile...Si hiind sfânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
prin pregiurul mănăstirei în Codru, din loc domnescu; Si am trimis pe boieriul nostru, Irimicea vornicul, cu mulți boieri și oameni buni și au socotit de au ales hotarul și au stâlpit din toate părțile...Si hiind sfânta mănăstire în codru, pentru pază de oameni răi le-am dat să-și facă și poslușnici, să hie de toate dările în pace. Așijderea am mai miluit svânta mănăstire cu o bucată de loc domnesc...care loc iaste între Valea lui Pătrașco și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
locului Cetățuiei despre Tomești.” - Odată cu zidirea mănăstirii, bogatul vameș Păun a înzestrat-o cu sate, cu moșii, cu vii, cu o prisacă și loc de fânaț la Popești. „Așijdere pe apa Vasluiului, așijdere și Poiana lui Tigan ce este în Codrul Iașului...și iarăși altă poiană ce este pe Vasluieț, ce se chiamă Poiana Blagăi, și cu altă poiană împotriva acelei, spre soare apune...ce se chiamă Poiana lui Melinte.” Păun însuși, întocmindu-și diata la 1 aug. 1672 (7180), spune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nou-zidită”, nu ar fi fost făcute dacă biserica nu era în picioare. - Ai și nu ai dreptate, dragule, pentru că însuși Eustratie Dabija voievod spune în uricul de danie din 4 sept. 1665 (7174) că: „Am făcut mănăstirea ce este în Codrul Iașilor numită Bârnova...care acea mănăstire a fost începută de multă vreme de sfântrăposatul Miron Barnovschi voievod și nu a putut-o termina, iar domniia mea m-am gândit, cu ajutorul lui Dumnezeu, să o termin: și i-am dat și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
încet-încet pe picioare. Voievozii aveau grijă să dea scutiri de dări pentru cârciumi, pivnițe și alte acareturi. Uite aici, mărite Spirit, o scutire de dări pentru „o crâșmă a călugărilor de la mănăstirea Bârnova, ce iaste la heleșteul de la Ciurbești sub Codru...acolo, la morile lor.” - Ca orice mănăstire, Bârnova a cumpărat, dar a și vândut diverse bunuri. Iaca, mărite Spirit, și o vânzare despre care am mai vorbit noi. Misail egumenul mănăstirii Bârnova a vândut satul Căpotești, danie făcută de Miron
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Bârnovii de cătră satul Cărnești (Cornești) ce-au cumpărat Beldiman vtori visternic de la fericit chir Hrisantu patriarhul de Ierusalim ca să nu să mai amestece Beldiman la balta cu apă a Bârnovii, nici de aceasta parte piste baltă, la locul despre Codru; și precum la stâlpit să facă și mărturie.” - Multe am aflat eu, mărite Spirit, din porunca asta domnească. Am aflat întâi că „ fericit chir Hrisantu patriarhul Ierusalimului” avea moșii pe meleagurile Miroslavei și Corneștilor. Pe una din ele, Corneștii, a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care...giumătate...mi-au vândut svinție sa fericitul părintele patriarhul. Si hotarul s-au fostu socotiut întâi să fie pe Vale Rece; pe urmă, vrându eu ca să țin și în baltă șî-n locul de ceea parte de baltă, despre Codru, care...sfinție sa părintele patriarhul și cu egumenii n-au vrut să priimească...apoi, am făcut altă așezare...de mi-au dat mai multu loc despre Ciurbeștii...iar eu...(să) n-aibu treabă nici în baltă, nici la locul de ceea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
patriarhul și cu egumenii n-au vrut să priimească...apoi, am făcut altă așezare...de mi-au dat mai multu loc despre Ciurbeștii...iar eu...(să) n-aibu treabă nici în baltă, nici la locul de ceea parte, de baltă, despre Codru.” Sărmană Tară a Moldovii! Aveai stăpâni din lumea largă. Din Ierusalim, de la Sfântul Munte, și cine mai știe de unde, numai tu nu puteai fi stăpână pe ale tale!... - Dacă tu, înțelegătorule, ești revoltat după atâția amar de ani, dar noi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înaintez cu spor spre ținta călătoriei mele, cochetez cu istoria locului și a așezământului monahal...Imi amintesc de spusele lui Nicolae Iorga într-o însemnare de călătorie din 1907. El spunea că o mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi.” In 1638 însă, a venit Vasile Lupu voievod - „Domnul cel larg în daruri” - și a zidit o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
amintește nimic despre faptul că pe acel loc a existat - cu cel puțin 19 ani înainte, dacă nu mai devreme - o altă biserică. Avea dreptate Nicolae Iorga, în 1907, când spunea că o mână de călugări a ridicat aici în Codrul Iașilor un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi.” Nu-i pentru prima oară când Vasile Lupu voievod nu spune totul. Greu de spus din ce cauze... - Am mai vorbit, mărite Spirit, despre poslușnici. La 15 mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sept.8.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că în revista „Floarea darurilor”, la rubrica „Descrieri de călătorie”, Nicolae Iorga a publicat articolul: „La Schitul Hadâmbul.” In acest articol istoricul, spune: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice <<al Iașilor>>, fiindcă mergea până în preajma orașului.” In final, spune Iorga: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” - Avea dreptate savantul.Bisericuța - privește la ea, mărite Spirit - este o bijuterie din piatră înconjurată de ziduri cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
18 ian.1658 (7166), care spune: „Adică eu, Irina, fata Neagului a sulițașului, și cu soru-mea Drăgana, și ficiorii mei, cu nepoții Neagului sulițașul...scriem și mărturisim...cum noi...am datu sfintii mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare, în Codrul Iașilor...am dat o moșie, o prisacă cu pomeți, cu eleșteu cu tot.” - Cum se vede treaba, avea dreptate Nicolae Iorga când spunea: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn...” dar nu știm cine era ctitorul. Desigur, nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Theodor Calimah la „vălet 7269” ( 1761) și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
e, prin definiție, cineva tare de ureche. De aceea, strada, cârciuma, mallul, toate locurile publice au, la noi, ceva de iarmaroc pestriț. Ceea ce, în orașele „normale“ din alte părți, este zumzetul discret al ambianței urbane, la noi e zgomot de codru, de Bărăgan, de zaiafet. Și când muncește, românul își cheltuie jumătate din energie strigând. Chiar și micile șantiere curente (cele care, de pildă, dau găuri în asfalt) provoacă tămbălău. „Coechipierii“ se cheamă non-stop unii pe alții, își dau indicații, înjură
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
imperiale de sub comanda generalului Spleny, înaintând din Galiția, au ocupat treptat ținutul Cernăuți și mare parte din ținutul Suceava 32, reușind să deplaseze bornele de frontieră în interiorul Moldovei, pe un aliniament ce se întindea de la Prevorodec pe Nistru, la Capu Codrului pe Moldova și până în munții Dornei, la granița cu Transilvania 33. După ocuparea nordului Moldovei de trupele imperiale, acțiunile diplomației habsburgice la Constantinopol, în vederea determinării Porții otomane să-i cedeze acest teritoriu, vor cunoaște un tempo accelerat 34. Cedarea Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Beschreibung der Bukowina mit militärischen Anmerkungen, von Major Friedrich von Meig, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums", 5/1897, Czernowitz, 1897, p. 3-6. 25 Hurmuzaki, Documente..., I/1, nr. MCCLXIII, p. 888. 26 Al. Grigorovici, Răpirea Bucovinei și politica Franței, în "Codrul Cosminului", X, 1936-1939, Cernăuți, p. 426. 27 D. Werenka, Die Verhandlungen Österreichs mit den Türkei über den "Bukowiner District", în "Jahresbericht des Saats-Unterrealschule im V. Bezirke von Wien", 1891/1892, p. 6. 28 R. Fr. Kaindl, Geschichte der Bukowina, Dritter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Suceava, fond Parohia Putna, dosar nr. 1/1787, f. 69-77. 119 Ibidem, f. 75-77. 120 Ibidem. 121 Ibidem, f. 131. 122 Despre personalitatea și rolul lui de Marki în școala și cultura Bucovinei, v. Teodor Balan, Anton de Marki, în "Codrul Cosminului", II-III, Cernăuți, 1927, p. 611 și urm. 123 Ibidem, dosar nr. 1/1785, f. 183-188. 124 Ibidem, f. 183. 125 Ibidem. 126 Ibidem, f. 187. 127 Ibidem, f. 184. 128 Ibidem, f. 185. 129 Ibidem. 130 Ibidem. 131 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]