190,047 matches
-
Speranța, tripla viziune a speranței mele, împărtășită de mulți, va supraviețui scurtei mele existențe. Mi-am petrecut întreaga viață de teolog luptând pentru reînnoirea Bisericii catolice și a teologiei, ca și pentru o înțelegere ecumenică între Bisericile creștine. Am putut constata anumite succese, mai ales sub pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea și pe durata Conciliului Vatican II. A trebuit însă să accept și pașii înapoi, mai ales sub pontificatele papilor post-conciliari. Aceștia, împreună cu aparatul curial al puterii, au trădat conciliul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vârstă. Identificăm de asemenea în acest cod și drepturile și responsabilitățile adoptatului, precum și condițiile care trebuiau îndeplinite de adoptatori 12. În Statele Unite, deși cultura și legile coloniilor își au rădăcinile în cele engleze, totuși în ceea ce privește practicile de adopție specialiștii au constatat diferențe semnificative. În anii 1700, anii colonizării Americii, sunt dominante practicile informale. Astfel, coloniștii, mai puțin preocupați de legăturile de sânge, practicau adopția la o scală limitată, mai degrabă sub forma plasamentului familial din zilele noastre. Legăturile fluide între familiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
produc din nou o serie de schimbări. Principala schimbare în 2001 este moratoriul prin care se interzic adopțiile internaționale, moratoriu prelungit succesiv până în la finalul anului 2004, timp în care a fost pregătit un nou pachet legislativ. Tot acum se constată o evoluție importantă în procesul de dezinstituționalizare. Astfel, numărul de copii instituționalizați a scăzut în perioada ianuarie 2001-ianuarie 2005, de la 57181 la 32821, crescând numărul copiilor protejați în familii substitutive (asistenți maternali angajați ai serviciilor publice, asistenți maternali ai organismelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ 25% dintre părinții adoptatori s-au gândit cel puțin o dată la desfacerea adopției. 19% dintre părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care sunt asociați cu reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret, studiile arată că, în aproximativ 90-95% dintre cazuri, adopția se înfăptuiește în cuplu 85. Coroborând datele oferite de diverse studii constatăm și noi (vezi tabelul 2.1), o rată medie de 92% dintre adopții înfăptuite în cuplu. Procentul cel mai ridicat de adopții înfăptuite de cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
88 arătau că există o corelație pozitivă între durata mariajului și stabilitatea adopției. În cazul adopției unui copil cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evidențiată frecvent de studii este vârsta părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin studii liceale de 72%. Farber et al.103 au identificat într-un studiu realizat asupra unui număr de 78 de părinți adoptatori din statul Virginia că, 77% dintre aceștia sunt cel puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o legătură invers proporțională între nivelul educațional al mamei și experiența acesteia în creșterea unui copil 107. De asemenea, este posibil să existe o asociere între nivelul educațional al mamei și probabilitatea ca ea sa aibă o carieră
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel mai puternic impact asupra reușitei adopției 127. Astfel, putem constata din analiza lui Triseliotis 128 o creștere dramatică a numărului de adopții întrerupte în special pentru copiii cu vârstă peste 5 ani. Dacă pentru categoria copiilor mai mici de un an rata adopțiilor întrerupte era de 2%, pentru copiii cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu vârsta cuprinsă între 5 și 6 ani este de 6%, pentru copiii cu vârsta între 7 și 8 ani este de 20-30%, iar pentru cei de 9 ani și peste este de 40-50% (Tabel 10). Sumarizând datele anterior prezentate constatăm rate deosebit de ridicate pentru categoria copiilor adoptați cu vârstă de peste 11 ani. În cazul lor riscul unei întreruperi a adopției putând ajunge la 50%. O rată ridicate se înregistrează și pentru categoria copiilor adoptați în intervalul 5-11 ani. Pentru acestă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
33-50% Rushton și Dance, 2003 5-6 ani 7-8 ani 9 ani și peste 6% între 20-30% între 40-50% În ceea ce privește rata adopțiilor desfăcute, aceasta este semnificativ mai mică pentru toate categoriile de vârstă comparativ cu rata adopțiilor întrerupte, așa cum se poate constata din toate studiile. De pildă, Groza 137 identifica o rata de aproximativ 2%. Și în acest caz, adopția unor copii cu vârstă mai mare prezintă rate mai ridicate de desfacere. De pildă Goerge et. al138 identificau o rată a adopțiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de exemplu în SUA și Marea Britanie, motiv pentru care și rata adopțiilor din instituții în aceste țări este ușor mai ridicată. Norvegia, Franța și Portugalia sunt țări în care se încearcă în prezent încurajarea adopției copiilor cu nevoi speciale și constatăm rate medii de adopție din instituții. Graficul 2.1 Procentul copiilor adoptați din instituții de ocrotire în diferite țări în 2000140 În țările în care procentul adopțiilor din instituții este foarte mic, politica adopției copiilor cu nevoi speciale nu este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezentau conflicte emoționale nerezolvate, fiind "cantonați" în anumite momente din trecut. Semnificativ de precizat este faptul că, în 77,5% dintre cazuri problemele emoționale nu au fost semnalate înainte de plasamentul în vederea adopției. Într-un alt studiu, Rosenthal și Groze 147 constatau că, singurul predictor puternic pentru destrămarea adopției este comportamentul agresiv al copiilor. Probleme semnificative de comportament au fost semnalate de cei doi autori numai după vârsta de 6 ani și niciodată înainte. McRoy 148 analizând în studiile sale factorii care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mențin la fel de intense pe perioade foarte lungi de timp166, chiar de peste 30 de ani167 cu momente de accentuare în special la evenimente dedicate mamei și copilului sau în preajma zilei de naștere a acestuia din urmă. În mod specific Condon 168 constata că, sentimentele de furie au scăzut în timp la un procent de 33% dintre mamele biologice, 17% au semnalat o scădere a sentimentelor de vinovăție, dar se mențin constante sentimentele de tristețe. De asemenea Condon 169 identifica și alte aspecte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că au încercat să-și localizeze părinții. Dintre aceștia doar unul a încercat să-și găsească tatăl, restul și-au căutat doar mama biologică. În concluzie, așa cum se poate constata, studiile susțin viabilitatea adopțiilor transrasiale și transetnice. Copiii nu manifestă confuzie din punct de vedere al propriei identități și prezintă sentimentul apartenenței la propria rasă; de asemenea copiii prezintă o dezvoltare a stimei de sine similară cu a celorlalți copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Perioada pre-adopție este stresantă pentru majoritatea părinților adoptatori. Procesul de evaluare este perceput de cele mai multe ori stresant, intruziv și adeseori părinții nu înțeleg de ce sunt supuși atâtor evaluări și de ce trebuie să răspundă la atâtea întrebări. Barth și Berry 209 constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen lung pentru copiii adoptați nu este în niciun caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită pentru sarcina de a crește un copil non-biologic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ocupațională precum și serviciile de tutoriat, ca fiind foarte utile. Serviciile de consiliere au fost evaluate ca foarte utile într-o măsură mult mai mare de către părinții care au adoptat copii mici decât cei care au adoptat copii mari. Interesant de constatat este faptul că, grupurile de suport, respectiv petrecerea timpului liber cu alte familii au fost considerate ca fiind foarte utile de un procent de aproximativ 45% dintre părinții din eșantionul general. De remarcat este faptul că, părinții care au adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]