6,500 matches
-
putea relansa economia. Dacă s-a înțeles de către actuala guvernare că producția este primordială, tot este ceva, numai că de la constatare până la a pune în practică este cale lungă. Deocamdată, ce spune guvernul și președintele în legătură cu prioritatea factorului economic este contrazis de realitate. Problema cea mai dificilă și presantă a României postedecembriste, a fost lipsa banilor, a lichidităților. Această lipsă de numerar la nivel de stat a fost însoțită permanent de o politică păguboasă a cheltuirii resurselor și așa limitate. S-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
suntem decât spectatori la politica lumii, că se hotărăște de noi fără noi, ceea ce înseamnă că ne-am exclus din politica lumii, îți poți da seama de ce a însemnat în ochii politicienilor și ai noii ciocoimi interesul național. Ca să ne contrazică și ca să ne arate că nu suntem chiar singuri, domnul președinte a pus Dunărea să lucreze pentru interesul național (noroc că n-am vândut și Dunărea!) și a pus de-un summit pe valurile fluviului la care a participat cine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
activitate sau de partea celor care spun: „Să mărim impozitele pentru a reține aici locurile de muncă, numai și numai pentru cetățenii statului Indiana?“. De partea celor care doresc să păstreze un oarecare grad de fricțiune În sistem, deși aceasta contrazice instinctul republicanilor pentru liberul schimb, numai pentru a ajuta cetățenii din Indiana? Dacă sunteți contra globalizării deoarece credeți că aceasta aduce prejudicii oamenilor din țările În curs de dezvoltare, de partea cui sunteți În această poveste: a Indiei sau a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
vezi dacă India chiar strălucește și să privești un copil În ochi În căutarea aceleiași străluciri. Da, India strălucește pe coperțile lucioase ale revistelor, dar dacă ieși din Bangalore, vei vedea că tot ce ține de această Indie strălucitoare este contrazis de realitate... La sate, alcoolismul face ravagii, iar pruncuciderea și criminalitatea sunt În creștere. Trebuie să dai mită ca să-ți tragi curent electric și apă curentă; trebuie să dai mită perceptorului ca să-ți evalueze corect locuința. Da, clasa de mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
napoleoniene, și așa mai departe 23. Programa școlară era destul de ușoară, dar Iorga a rămas singur. Trăind în lumea lui, venea permanent în conflict cu convențiile lumii exterioare, care i se părea ipocrită și pur și simplu nedreaptă. Și-a contrazis o dată pro-fesorul. A fost pedepsit pentru îndrăzneala lui, o pedeapsă care îl durea chiar și după șaizeci de ani24. După școala primară, Iorga s-a înscris la liceu (Gymnasium). Tendințele manifestate anterior au continuat să se manifeste: ușurință în însușirea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din orașe. Și nici felul în care vorbeau limba română. Numeroasele intervenții străine în sprijinul evreilor nu făceau decît să exacerbeze situația. Metternich spunea că "fiecare țară își are categoria de evrei pe care o merită"19. Lucrarea lui Iorga contrazicea această afirmație. Lucru care dă de gîndit dar nu constituie ultimul cuvînt. Să examinăm două argumente contemporane: cel al doctorului Moses Gaster, un evreu român care și-a făcut un nume ca filolog în Marea Britanie, pledînd cauza evreilor, și cel
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
era modest și nu considera că ar avea motive să fie. Celebru pentru vanitatea sa, lingușitorii lui erau la mare cinste, din păcate, Iorga îi aprecia pe lingușitori mai mult decît pe prietenii săi sinceri care aveau curajul să-l contrazică: de aici conflictele lui cu V. Pârvan, I. Chendi, Mircea Eliade și cu admiratorii de talia unui Pamfil Șeicaru. Șeicaru l-a comparat odată pe Iorga cu "un stejar imens la umbra deasă și întinsă a căruia nu poate crește
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
propovăduia naționalismul cultural, care trebuia să ducă la o revoluție culturală. Spera să schimbe omul, nu instituțiile. Unica mare schimbare abordarea totală de către Iorga a antisemitismului a dus la ruptura de Cuza. Cuza era obsedat de chestiunea evreiască. Oricine îl contrazicea în această privință era considerat de Cuza drept agent al evreilor 34. Drept urmare, A. C. Cuza, C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, nucleul inflexibil al antisemitismului din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că este. Tinerii istorici ai "Noii școli" de istorie îl contestau pe Iorga, fapt la care acesta nu reacționa deloc elegant. Soluțiile lui Iorga la problema evreiască și a altor minorități erau atît de aspru criticate din afară cît și contrazise de realitățile interne existente în România. Tineretul și o mare parte a corpului studențesc s-au îndepărtat de fostul "Apostol" în acest extenuant deceniu vulcanic, ceea ce a dus la confruntări politice în care Iorga nu dădea întotdeauna cele mai bune
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-au declanșat pe o scară extraordinar de largă, amenințînd să distrugă economia României. Cuza l-a vizitat pe Iorga la 9 ianuarie 1938. Era radios, simțind că "doctrina" sa este pe cale să fie pusă în aplicare. Aspectul lui îi contrazicea vîrsta. Avea peste 80 de ani. Cuza era "sănătos, plin de energie și în cea mai bună dispoziție". L-a rugat pe Iorga să intre în guvern și a încercat să justifice dizolvarea Adunării efectuată "cu anticipație". Iorga a subliniat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
literatură. Iorga continua să se opună oricărui curent literar modern (ca simbolismul, futurismul sau suprarealismul). Se opunea pînă și realismului cu aceeași vigoare "realist naționalistă" cu care sovieticii se opuneau adevăratei literaturi realiste (în ciuda marilor tradiții rusești), atunci cînd aceasta contrazicea lumea propagandistă visată de ei. Atît sovieticii cît și Iorga fiecare în felul lor voiau să prezinte cititorilor lor nu cum stăteau lucrurile în realitate, ci cum ar fi trebuit ele să fie. Așa că l-a atacat pe Lucian Blaga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acestor zece volume cu cea mai densă documentație, alcătuită din miile de documente adunate de el pe parcursul cercetărilor sale. Putem găsi în aceste zece volume și greșeli minore, care vor fi scoase cu grijă în evidență de către adversarii săi. Ei contrazic rareori concluziile lui Iorga și chiar și mai rar neagă monumentalitatea operelor sale. În această perioadă, Iorga a scris La place des Roumains dans l'histoire universelle. El voia întotdeauna să interpreteze România pentru români, să prezinte România restului lumii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tactici puse în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu se ajungă la divizarea nouîntemeiatului Reich și a fost acuzat de "inconsecvență" și "că se contrazice", a replicat: "O voi face din nou!" Ceea ce voia să spună arhitectul politicii realiste era că el prefera războiul împotriva Franței sau a Austriei unui război civil. Dar dacă Iorga ar fi avut o altă personalitate, dacă ar fi fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Berlin, și de alții. Juriul l-a disculpat de asasinarea lui în ciuda tuturor probelor care dovedesc contrariul. Conform acestei versiuni, el nu s-ar fi dus la Sinaia împreună cu echipa morții, ci ar fi rămas la București etc.... Ficțiunea aceasta contrazice toate faptele cunoscute: rezultatele investigațiilor efectuate de autoritățile antonesciene; memoriile membrilor familiei Iorga; propriile afirmații ale domnului Boeru făcute la München și în alte părți și amintirile lui Sima. Dar oamenii aceștia au un fel de logică a lor proprie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acestora, ruta și acțiunile lor. Dar autorul nu are deloc încredere în declarațiile lui Traian Boeru privind adevăratul rol jucat de el însuși. Toate relatările (chiar și cele ale altor membri ai Echipei Morții) familiei Iorga și concluziile investigației oficiale contrazic rolul pe care și-l atribuia mult mai tîrziu Boeru. Noul rol este produsul poverii rușinii pe care o resimțea. Rușinea aceasta era atît de intens resimțită, încît, la începutul anilor '60, cîțiva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
începutul anilor '60, cîțiva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) ca să-l disculpe pe Boeru de asasinarea lui Iorga. Indiferent de decizia acestui "Juriu de Onoare", Boeru a contrazis categoric, de mai multe ori, "descoperirile" făcute în trecut de acesta 39 Nu s-a stabilit niciodată cine erau legionarii care dăduseră tîrcoale casei lui Iorga cu două zile înaintea asasinatului sau dacă erau membri ai Echipei Morții veniți să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pare-se, de accesele lui de fumegat. Poate că vina era a lemnului prea ud? Am citit epistola scrisă de Lizzie de două ori de la un capăt la celălalt. Firește, e o scrisoare prostuță și incoerentă, femeiască, din care jumătate contrazice tot ce încearcă să spună cealaltă jumătate. Lizzie nu se poate abține să nu se ofere. Și, desigur, protestează exagerat ca răspuns la misiva mea deliberat rece. O femeie mai deșteaptă mi-ar fi răspuns indiferent și m-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tăie vorba Peregrine. Nu ne-am așteptat să picăm în ciorba asta. Noi am venit aici pentru o vacanță. Dar te-am găsit la mare necaz, și vrem să te sprijinim. Nu puteți face nimic pentru mine. — Ba da, mă contrazise James. Cred că ți-ar fi de mare folos dacă ai discuta întreaga chestiune cu noi, nu neapărat în amănunte, doar strategia ce trebuie adoptată. Poți face acest lucru fără să-ți încalci loialitatea. În linii mari, există două căi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o înjunghiere teribilă, ca o durere de dinți. M-am întrebat dacă nu cumva brațul o fi rupt și osul începuse să-mi străpungă pielea. În spate era o porțiune torturantă. Cărăușii mei păreau fantastic de neîndemânatici și de zăpăciți, contrazicându-se întruna asupra drumului celui mai bun, scăpându-mă din mâini și lovindu-mă de stânci. În cele din urmă, m-au adus în bucătărie și, cu o indescriptibilă neîndemânare, mi-au tras hainele de pe mine, m-au burdușit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din copilărie. Nu existau trenuri în direcția unde se află ea. M-am îmbătat aseară împreună cu Toby Ellesmere și mi-e rușine. Toby a spus că James era cam „țicnit“ și că era „un sfinx fără secret“. Nu l-am contrazis. Ba chiar am încercat oarecare satisfacție auzind cum îl ponegrea pe James. Ellesmere continuă să-mi ceară poemele lui, dar nici nu mă gândesc să i le dau; nu m-am uitat peste ele, n-am citit nici măcar un vers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
postul de miliție! Și ne duceam de dimineață și veneau 2-3 ofițeri de ăștia. Întreba că ce mai este, ce se mai face, cu cine mai vorbiți, ce ai făcut... Că mai erau și dintre noi nenorociți care dacă mă contraziceam oleacă cu el, scria: Uite, Burlui a spus cutare, ăla a spus cutare. De aia... Știați cine era turnătorul? Îi știam, sigur, că aflam pe urmă... Și ultima dată când m-a’ chemat aicea, ne-a spus să nu spunem
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Argetoianu, care descrie în Memoriile sale viața mondenă a Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, scrie că regele participa doar la cele două baluri anuale date de el însuși, fără să meargă niciodată la balurile date de alții. Jurnalul contrazice această imagine. Deși nu o face foarte des, regele merge la balurile altora. De asemenea, îl aflăm făcând vizite. În Sinaia, îl vizitează de mai multe ori pe prințul Dimitrie Ghica, iar în București, pe C.A. Rosetti (care era
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al cărui tată, Constantin (Dincă), era frate cu Ioan, tatăl locotenent-colonelului Constantin Brătianu (cf. arborele genealogic al familiei, realizat de George I. Florescu și Dan Cernovodeanu, la Ion I. Brătianu, Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă...). Această însemnare contrazice opinia lui Constantin Argetoianu, conform căreia Carol I și soția sa Elisabeta nu ar fi frecventat balurile particularilor și cu atât mai puțin pe cel al familiei Suțu. Iată ce, nota, eronat memorialistul: „Regele și Regina nu mergeau la nici un
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și de exercitare a drepturilor cu bună-credință, cu respectarea cerințelor legii și fără să aducă atingere drepturilor și intereselor legitime ale altor persoane". Se mai arată că dispozițiile art. 49 alin. 1 și 3 din Codul de procedură civilă "nu contrazic prevederile Constituției, ci sunt în concordanță deplină și cu textele constituționale indicate de autorul excepției - art. 16 alin. (1) și (2), art. 51 și art. 54. În legătură cu art. 119 din Constituție, de asemenea invocat de autorul excepției, se arată că
DECIZIE nr. 76 din 25 aprilie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129589_a_130918]
-
precedent se aplică pentru fiecare caz, cînd legea atribue efect suspensiv asupra execuției în urma unui act de procedură a părților sau conform procedurei civile sau conform legei de față judecătoria va suspenda execuția în cursul procedurei. 1. Acest art. îl contrazice art. 37 din legea de față. 2. Contestația tardivă n'are efect suspensiv sub nici o condițiune. 3. În privința art. 34, 35 și 36 din legea executionala la 25 Ianuarie 1888, s'a dat un ordin prezidial din partea guvernului de atunci
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]