5,205 matches
-
al văii Bistrei, învecinându-se: spre est cu satele Marga, Vama - Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase ale munților Poiana Ruscăi, valea Bistrei este orientată în direcția est-vest, începând de la
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
trecutului, Voislova localitate cu o bună reputație în grupul așezărilor văii Bistrei bănățene, a strâns de-a lungul vremii un bogat tezaur de frumuseți. Faptul s-a datorat în primul rând poziției geografice pe care a ocupat-o localitatea în culoarul Bistrei, singurul drum de legatură între Banat și Țara Hațegului. Schimbările social-economice și cultural artistice dintre cele două provincii au contribuit la ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
drum paralel cu cea națională de la Dragomirești până la Oncești. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului județului Dâmbovița. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, ușor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmbovița și Potopu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătărani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,66%), cu o minoritate
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
cântărire fiecare culegător primea cîte-o pâine mică și o bucățică de slănină extrem de sărată , a căror valoare era reținută ulterior din banii câștigați. Pentru a se evita certurile , la Centru de colectare, deseori se monta așa zisă "strunga", adică un culoar îngust , mărginit lateral de porți din lemn , pentru a se respectă ordinea la predarea afinelor. După încasarea banilor, la ieșire , la lumina palida a unei lumnări te așteptau femei cu desagi plini de legume și fructe din zona Turda - Mihai
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și la vest de masivul Ardașcheia) este favorabilă practicării escaladei și sporturilor aeronautice precum zborul cu parapanta. Activitățile economice s-au diversificat după 1989 și în special dupa 1996. Astfel, pe lângă activități de
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
a industrializării țării, în Pețelca s-a declanșat un proces de scădere continuă a numărului de locuitori. La procesul de depopulare a așezării au contribuit și acele persoane care s-au stabilit definitiv în așezările mari cu capacități economice din Culoarul Mureșului (Aiud, Teiuș, Alba Iulia). Astfel, dacă în anul 1956, conform recensământului din 21 februarie, aici locuiau 596 persoane (295 bărbați și 301 femei), la recensământul din 1966 au fost înregistrați 497 locuitori (245 bărbați și 252 femei), iar în
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
lupte, invazii, distrugeri, molime. Așezările din zona sunt vizate în mod deosebit de atacurile concentrate către cele două cetăți importante care flancau zona- Șoimoș și Șiria, astfel încât, că urmare a lor, se petrece depopularea atât a Podgoriei Aradului cât și a culoarului Mureșului. După ce în 1688 zona Șoimoș-Lipova este eliberată de sub turci, în 1693, sub comanda generalului Sigbertus Heisterus, armata austriacă eliberează zona Podgoria (implicit Câmpia Aradului) până la Ineu. După consolidarea ocupației, încep operațiunile de repopulare, de modernizare a sistemelor de regularizare
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
Geoagiului; la sud-vest cu satele Cetea și Benic aparținând comunei Galda de Jos; la sud cu centrul de comună Galda de Jos. Satul aparține Piemontului Trascăului, care ocupă o poziție mediană între munții Trascăului la vest și zona joasă a Culoarului Mureșului la est, zonă ce aparține marii Depresiuni a Transilvaniei. Față de satul Stremț, localitățile cele mai apropiate se află la următoarele distanțe: Localitatea Stremț este un sat adunat de formă poligonală, dezvoltată pe luncă și terasele inferioare ale văii Geoagiului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
colocvial "Totvărădia", adică "Vărădia Slovacă", (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Vărădia de Mureș este situată în zona de contact a Munților Metaliferi cu Munții Zărandului și parțial în culoarul larg al Mureșului, la o distanță de 81 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul denumit ,Cetate’’, urme arheologice diverse, parțial cercetate, pun în evidență o continuitate de locuire
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
interfluviul colinelor Cocor și Fața din Sus, înălțimi care delimitează Mânerăul de localitățile hunedorene Valea Nandrului și Josani. Patrimoniul teritorial Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de a se vedea din drumul țării și nici un drum vicinal nu trece prin acest sat. El formează un triunghi ferit, așa că drumul ce merge pe valea Nandru și cel prin Răcăștie îl înconjoară.” Localitatea Mânerău se inserează sistemului de culoar al văii Cernei, la est, prin Gura Luncii, racordându-se astfel la comunicația județeană ce leagă municipiul Hunedoara de DN7 (așa-zisul „Drum al Țării”). Apropierea de această magistrală de comunicație, ce leagă cursul mijlociu al Mureșului de o zonă
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de locuitori și se află în mijlocul podgoriei Odobești. Orașul este situat pe malul stâng al râului Milcov, la 10 km nord-vest de Focșani, la limita de est a Subcarpaților de Curbura, între ei și partea de est a Câmpiei Române (culoarul Șiretului). La nord-vest se înalță Măgura Odobești, care ajunge la înălțimea de 996m, iar la sud trece cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie la care se află orașul este de 150 m. La nord Odobeștiul se învecinează cu comună
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
anului 1918 când armata română a reintrat în război pentru eliberarea Transilvaniei, iar trupele germane și austro-ungare se îndreptau spre o înfrângere sigură. Divizia armatei de infanterie și Divizia de vânători treceau Carpații, înaintând pe linia de demarcație fixată pe culoarul Mureșului si a tihutei. Deplasările forțelor române peste munți în Transilvania s-a efectuat în condiții meteo deosebit de grele: viscol, ger, drumuri dificile, posibilități reduse de transport. Primele formațiuni care au pătruns în Transilvania au fost cele de cercetași, în
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Dâmbovicioara este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Ciocanu, Dâmbovicioara (reședința) și Podu Dâmboviței. Comuna se află la marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Brașov, la poalele Munților Piatra Craiului pe culoarul Rucăr-Bran, în bazinul hidrografic al râului Dâmbovicioara, cuprinzând inclusiv punctul de vărsare al acestei ape în Dâmbovița. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Podu Dâmboviței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703, care
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
cam 6000 de locuitori și are urme adânci în istoria acelor locuri. Iar toponimia locală este plină de semnificații. Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
locală este plină de semnificații. Comuna Rucăr este situată la contactul a cinci unități de relief, Munții Iezer-Păpușa, Munții Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Munții Leaota și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele. La contactul dintre culmile vestice ale Munților Iezer - Păpușa și Culoarul Bran - Rucăr - Dragoslavele s-a dezvoltat, depresiunea tectono erozivă Rucăr, care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
și satul Enăchești sunt situate în zona centrală a depresiunii Tazlăului, pe cursul inferior al pârâului Nadișa, într-o frumoasă zonă subcarpatică. Subcarpații Moldovei sunt cuprinși între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotușului (în sud), Carpații Orientali (în vest) și culoarul Siretului (în est). Subcarpații Moldovei formează o zonă de trecere de la Carpații Orientali la Podișul Moldovei. Subcarpații Moldovei au un relief relativ mai simplu decât celelalte regiuni subcarpatice. Relieful lor este grefat pe o structură mai simplă, mai puțin cutată
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
și este format dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni. Pe văile principale (Bistrița si Trotuș), care-i traversează pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof Carpaților. Principala caracteristică a Subcarpaților Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montană spre exterior, în două fâșii paralele, a unui singur șir de depresiuni (depresiunile Neamț, Cracău-Bistrița, Tazlău-Cașin) și a unui
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate cu vii ale localnicilor Localitatea se află la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]