10,969 matches
-
350 pagini, este mărturisirea lui Nicolae Istrati, (...) prozator și poet, pe care o face lui Pietro Mezetti, pe care l-a adus din Italia ca să creeze la Rotopănești primul Conservator și prima Operă, pentru că el nu era preocupat decât de cultivarea sătenilor săi din aceste locuri. M-am bazat pe documentele existente la Arhivele Statului din București și Iași, pe gazetele și manuscrisele de la Academia Română. I-am dat o Înfățișare literară, pentru a fi citit cu plăcere, sper, de către oricine. Ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Teatrul Național din Iași, a Îngenunchiat plină de emoție În fața fotografiei mătușii sale, care era tocmai... Nora Marinescu, dar nu a făcut nici o obiecție. E foarte greu să satisfaci dorințele tuturor donatorilor. Oricum, am fost atenți cu fiecare, păstrarea și cultivarea relațiilor fiind un obiectiv permanent al nostru. 647 NICULĂIASA, Mihai 200 1 Lămășeni, 12/VI.1977 Stimate d-le Dimitriu, Plăcuta vizită ce ne-ați făcut Împreună cu colectivul de la Iași201 s-a terminat curând, dar cu dorința de a mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București? La mulți ani! M. V. Pienescu 308 Iată un exemplu despre modul cum se poate demobiliza un donator, care la rându-i poate spune și altora cum a fost tratat! Este și neglijență, și dispreț și lipsă de experiență În cultivarea relațiilor, de care depinde Însăși Îmbogățirea colecțiilor și bunul renume al instituției. Sunt convins că am intervenit la „Galerie” și am cerut să se trimită adresa de confirmare. Ca fiu al Fălticenilor omul de știință și condeierul talentat nu merita
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la aceasta, să urmeze în mod automat la comandă, prestând acelaș număr de zile. Durata serviciului nu va depăși 7 zile într’o serie. e) Evreii ce vor intra în compunerea acestui detașament sunt acei care au fost întrebuințați la cultivarea terenurilor virane. Nu vor fi încadrați în acest detașament evreii din următoarele categorii: (total circa [...]). - Titrații universitari. - Meseriașii necesari armatei (croitori, cizmari, lingerii, zugravi, vopsitori, tâmplari). f) Se poate conta în general pe circa 1100 de evrei. În cazul când
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
legea lăuntrică, temele și timbrul specific. Dacă, din culegerile anterioare (Murmurul străzii, 1955, Soarele și liniștea, 1958,Voci puternice, 1962), cu un anume tribut plătit convențiilor epocii, sunt puține lucruri de reținut (imaginea unui pastelist suav, predispoziția către rostirea sceptic-surdinizată, cultivarea notației simple, concentrate, ușor reflexive), în Revers citadin, apoi în Omul modern (1967), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), poemele au, tot mai elocvent, „expresia esențializată, marcată de tentația degajării eliptice a afectului” (Lucian Alexiu). Cântecul materiei (1973), selecție
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
cu profil social-politic și doar în al doilea rând cultural - pot fi menționate parțiala eliberare de „limba de lemn”, atât de caracteristică oficialității comuniste (e drept, înlocuită cu un limbaj poetico-patetic, „păunescian”, rapid manierizat), încălcarea unor tabuuri ale propagandei oficiale, cultivarea reportajului social de calitate, promovarea și difuzarea eficace a unor valori culturale (în special din sfera poeziei și a literaturii) în rândul unui public numeros și divers. F. continuă să apară mai bine de doi ani în formula grafică de
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
disputa dintre cele două „tabere” în care se grupau în epocă revistele literare, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură” se menținea pe o poziție de centru, fără derapaje extremiste, căutând să concilieze o linie așa-zicând oficială cu respectul și cultivarea valorilor estetice. În legătură cu rolul și statutul specific al revistei F. în perioada 1973-1985, trebuie consemnat fenomenul denumit Cenaclul „Flacăra”, manifestare inaugurată în septembrie 1973 la București. Adrian Păunescu rostește cuvântul de deschidere: „Vom prezenta celor care vor să ne asculte
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie Avramescu. Virgiliu Popescu traduce mici bucăți literare sau
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
pe care le prezentăm în continuare, în tabelul din tabelul 1.4. Datorită acestor interferențe, între ariile/domeniile de activitate, metodolo giile de lucru, tehnicile și instrumentele utilizate, Institutul Auditorilor Interni, în baza Standardului 2050, recomandă găsirea unor modalități de cultivare a unei stări de permanentă cooperare profesională care include: metodologii comune pentru anumite componente, în vederea adoptării unei abordări complementare a sarcinilor de audit; programe de pregătire profesională comune, aplicate în mare măsură în modul de utilizare a tehnicilor și instrumentelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
străzile, casele, mijloacele de transport, spitalele, școlile, teatrele, muzeele, ca elemente ale organizării vieții comunitare. Nu neglijează nici felul cum se cultivă pământul sau cum își duc viața țăranii. Îl interesează mereu oamenii, relațiile din interiorul unei comunități, apreciază energia, cultivarea demnității și a grijii față de semeni. Și arta o consideră doar o formă de confort social. De aceea, poate, interesul pentru diferite opere de artă, pentru peisaj se înscrie în fraze fără relief, strict informative, dar și în naive și
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
bolnav, întrerupsese studiile în noiembrie 1886, întorcându-se acasă - în redacția ziarului, la Sibiu. Începe astfel o etapă hotărâtoare în formarea poetului - „cei mai rodnici ani”. Mișcarea de la „Tribuna”, orientată de idealul restabilirii unității culturale a românilor, a dus, prin cultivarea „realismului poporal” și a accesibilității limbii, la precizarea poziției lui C. față de scris: folclorul va constitui, definitiv, temelia beletristicii sale. În „Tribuna” (1888-1889) i-au apărut unele dintre cele mai izbutite creații: Nunta Zamfirei, Rada, Numai una!, Mânioasă, Fata morarului
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel (1899). Este ales membru corespondent al Academiei Române (1900; din 1916 va fi membru activ). La 2 decembrie 1901 C. și Vlahuță scot „Sămănătorul”. C. formula (în articolul Uniți) programul revistei: cultivarea unei literaturi care să stea „în mijlocul istoriei și tradiției”, combaterea ideilor străine de spiritul românesc, răspândirea în popor a culturii. Ca și Vlahuță, în 1902 C. s-a retras de la „Sămănătorul”. Îi apare Ziarul unui pierde-vară (1902), dar publică din ce în ce mai
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
numai, care se reflectă în afirmațiile pe care le fac despre aceasta. 16. Interpretările negative în mediul organizațional public sunt mai frecvente decât în cel privat, ca un rezultat al stilului managerial, de comunicare și de valorizare a individului. 17. Cultivarea percepțiilor apreciative (descoperirea, înțelegerea și amplificarea acestora) conduce la o schimbare reală în mediul organizațional, pentru că prin aceasta se modifică sistemul interacțiunilor din organizație. Bibliografie Barett, F. (1995). Creating appreciative learning culture, Organizațional Dynamics, 24 (2), 36-49. Brueggemann, W.G.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 1992 la 6.048 de locuitori. Colonizările au constituit un alt element determinant în creșterea populației. La început, mișcările migratorii au avut un caracter de grup, mai târziu fiind inițiate și controlate de stat, deoarece acesta urmărea ocuparea și cultivarea unor terenuri rămase nepopulate și necultivate. În Fetești cartierele apărute în urma colonizărilor sunt Vlașca (1901) și Coloniști (1924). Cei colonizați erau scutiți de impozite o anumită perioadă, li se dădea loc de casă și grădină în vatra satului, dar și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 1970. Înzestrat cu o voce gravă și având o frazare în care inteligența este contrapunctată de sensibilitate, actorul I., remarcabil interpret de poezie, s-a dovedit a fi și un poet de o certă sensibilitate lirică, preocupat îndeosebi de cultivarea formelor clasice. În Argintatul pește..., imaginile și metaforele se înșiruie încă în versuri libere, cenzurate totuși de o meditație sistematizatoare, ce conturează portretul unui poet damnat, conștient de limitele sale (Căzut din Rai). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
o anume ingenuitate a viziunii estetice, ceea ce face ca tonalitatea să nu diferențieze stilistic, bunăoară, o lucrare de specialitate a sa de un roman pe care îl compune. Astfel, Limbaj cotidian și rostire literară (1977) este o lucrare didactică de „cultivare” a limbii, ce tratează tematic o serie de aspecte ale limbii literare ca variantă a limbii române, I. încercând, cu apel la un limbaj comun, să explice rațiunile abaterilor de la normă (origini, mobiluri, scopuri). Italia posibilă (1977), culegere de note
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
De la revoluție la restaurație, Cluj-Napoca, 1994; Dicționar de ortograme (în colaborare cu Săluc Horvat), București, 1994; Avram Iancu, Cluj-Napoca, 1995; Jurnal involuntar, Pitești, 2000; Blândul Dracula, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Ignazio Silone, Școala dictatorilor, Cluj-Napoca, 1992. Repere bibliografice: Al. Graur, Pentru cultivarea limbii, RL, 1976, 6; Ion Igna, Victor Iancu, un călător, FLC, 1978, 19; Dan Rebreanu, „Pământ-Cosmos și retur”, TR, 1980, 32; Serafim Duicu, Roman și istorie, VTRA, 1987, 4; Corneliu Nistor, Amintirea unui profesor, O, 1991, 13; Gheorghe Glodeanu, Istorie
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
problemă e pusă în prezent în psihiatrie, în termenii legăturii dintre patologia psihică identificabilă pe Axa I și pe Axa II. Hipocratismul a fost o doctrină medicală care a subliniat importanța pe care medicina o are în antropologie. De altfel, cultivarea trupului sănătos - prin gimnastică -, dar și a trupului frumos, echilibrat, a fost o constantă a culturii grecești, preocupată de ideea de proporție și armonie, în contrapondere cu tendința spre exces (hybrisă tipică spiritului grec. Și tipologia hipocrato-galenică subliniază un număr
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
polisului grecesc, la începutul elenismului. Aristotel enumera printre virtuți, alături de curaj, stăpânirea de sine, înțelepciunea, faptul de a promova dreptatea, de a spune adevărul, de a fi cinstit, generos, de a avea un suflet mare, de a fi bun cetățean. Cultivarea virtuții presupune alegerea căii de mijloc, spune Aristotel, între prea puțin și prea mult, evitând excesul. Ea e posibilă prin decizia liberă a omului, ceea ce presupune o anumită libertate de autodeterminare, de autoformare. Aristotel abordează tema virtuților în perioada scrierii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere și găsirea unei căi de mijloc între lașitate și temeritate nesăbuită. La fel, cumpătarea, generozitatea, mărinimia, grandoarea sufletească, blândețea, pudoarea, cultivarea dreptății, echitatea, stăpânirea de sine sunt virtuți la care se ajunge prin efort și alegere liberă, între extreme. Comentariul etic trasează principiile conduitei individului în comunitate, constituind o perspectivă de caracterizare. Astfel, unii oameni pot fi lași, zgârciți, nesăbuiți, nedrepți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă amprenta idealismului corespunzător unei insuficiente experiențe personale de viață. Dar eul se maturizează prin cultivarea conștientă a abilităților și aptitudinilor personale, precum și prin conectarea satisfacțiilor la problematica și scopurile sociale și profesionale. În această etapă existențială, prelungirea școlarizării prin integrarea în viața universitară stimulează procesul de maturizare a personalității. Manifestările adolescenței pot sugera trăsături narcisice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
instabilității sociale și a anarhiei axiologice. Devine evidentă existența unei „mame tehnologice”, care include televiziunea, sistemele video, Nintendo și walkman. Se cultivă individualismul, astfel că, din primii ani, copiii vor să sublinieze deosebirile dintre ei și ceilalți. Oferta educațională - jocuri, cultivarea aptitudinilor artistice, sportive - suprasolicită copiii, dar aduc satisfacții eului parental. Eul real e suprasolicitat, se îndepărtează tot mai mult de cel ideal, oferit prin mass-media (supraoameniă, și nu de părinți și tradiții. Sunt favorizate structurări narcisiste ale personalității cu sentimente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care poate favoriza tendințe de izolare și evitare a anturajului sau comportamente abuzive, agresive. Apare astfel cadrul unor structurări dizarmonice de tip antisocial, schizoid, schizotipal, paranoid sau evitant (Paris, 1996Ă. Nivelul economic mediu și ridicat corespunde unei hipersocializări anxiogene, prin cultivarea discrepanțelor dintre aspirații și împlinirea lor, precum și prin necesitatea estompării sentimentelor de autoculpabilitate legate de risipă. La acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și în cele mai respectabile posturi și instituții sociale. Adeseori, trăsăturile antisociale pot fi mascate de succesul în rolurile profesionale sau de pozițiile în ierarhiile comunitare. Stürup (1968Ă elaborează, la Herstedvester - în Danemarca -, strategii terapeutice adresate personalităților psihopatice bazate pe cultivarea stimei de sine și a responsabilității diferitelor acțiuni. El apelează la psihoterapii de grup, dar și la intervenții de tip comunitar, care asociază și persoane sau instituții laice. În 1972, Bursten descrie personalitățile psihopatice ca fiind disprețuitoare și manipulative în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
isterice - le fac pe acesta accesibile metodelor (KOHUT, 1984Ă, (KERNBERG 1, 1974Ă (KERNBERG 2, 1974Ă, (HOROWITZ, 1977Ă. Dintre personalitățile de cluster C - cea obsesiv-compulsivă reprezintă tipul cel mai potrivit pentru abordarea psihanalitică. Sunt importante calitatea interpretării presiunilor Supra-Eului pacientului și cultivarea autocontrolului în relațiile interpersonale. Personalitățile de tip evitant și dependent pot beneficia de tehnicile psihanalitice în condițiile asocierii și a altor terapii - cum sunt cele cognitiv-comportamentale și a medicației SSRI. Sunt decisive cultivarea încrederii în metodă dar și evitarea idealizării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]