22,914 matches
-
Studiul delegării și al discreționarismului agențiilor își are originea în teoriile despre relațiile legislativ-executive din politica americană. Efortul cel mai sistematic pentru a explica delegarea puterilor îl constituie lucrarea lui Epstein și O'Halloran (1999), care au modelat decizia de delegare a puterilor congresului de către executivul american, extrăgând factorii care explică delegarea și verificând multe ipoteze pe marginea unei baze de date de acte legislative importante. Două rezultate sunt relevante în cazul nostru. În primul rând, Congresul delegă o autoritate politică
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
despre relațiile legislativ-executive din politica americană. Efortul cel mai sistematic pentru a explica delegarea puterilor îl constituie lucrarea lui Epstein și O'Halloran (1999), care au modelat decizia de delegare a puterilor congresului de către executivul american, extrăgând factorii care explică delegarea și verificând multe ipoteze pe marginea unei baze de date de acte legislative importante. Două rezultate sunt relevante în cazul nostru. În primul rând, Congresul delegă o autoritate politică mai mică în perioada în care guvernul este divizat, adică, când
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
care guvernul este divizat, adică, când ramurile legislative și executive ale guvernului nu împărtășesc aceleași preferințe politice. În al doilea rând, Congresul delegă o mai mare autoritate discreționară în executiv în arii politice complexe, intensive în informație. Factorii determinanți ai delegării pot fi înțeleși făcând analogie la o mamă (principalul) care își trimite fiul (agentul) la piață după cumpărături. Mama poate da fiului o mai mare sau mai mică marjă de acțiune discreționară. Poate să-i dea o listă detaliată de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
calitate și un preț stabil, vor fi nule. În final, cu cât mai mare este incertitudinea, cu atât mai mari vor fi potențialele avantaje de a oferi puteri discreționare agentului. Pe de altă parte, cel mai mare factor descurajator al delegării este riscul de deviații birocratice. De fapt, preferințele agentului nu au de ce să coincidă cu cele ale principalului său, astfel încât acela poate utiliza marja de acțiune discreționară în interes personal. Referitor la cumpărături, copilul poate utiliza puterea discreționară pe care
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
fiscală sau a asigurărilor contrastează cu gradul mare de discreționarism acordat în probleme legate de organizarea piețelor agricole sau de regulile de concurență ale firmelor. Relațiile dintre puterea legislativă și cea executivă ale Uniunii Europene nu sunt străine de logica delegării (Franchino, 2007). Delegarea se va face în funcție de gradul de incertitudine asupra condițiilor din momentul în care se va executa legislația, diferențele dintre preferințele legislativului și cele ale Comisiei, precum și dificultatea de a rectifica ulterior deviațiile Comisiei prin adoptarea unei noi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
asigurărilor contrastează cu gradul mare de discreționarism acordat în probleme legate de organizarea piețelor agricole sau de regulile de concurență ale firmelor. Relațiile dintre puterea legislativă și cea executivă ale Uniunii Europene nu sunt străine de logica delegării (Franchino, 2007). Delegarea se va face în funcție de gradul de incertitudine asupra condițiilor din momentul în care se va executa legislația, diferențele dintre preferințele legislativului și cele ale Comisiei, precum și dificultatea de a rectifica ulterior deviațiile Comisiei prin adoptarea unei noi legislații. Această dificultate
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
se va ține cont atunci când se vor delega puteri Comisiei în primă instanță, dând loc unor legi mai precise, cu o marjă de acțiune discreționară mai mică pentru Comisie. Fabio Franchino (2004) studiază cauzele acestor diferențe, aplicând modelul general de delegare a puterilor a lui Epstein și O'Halloran, folosind datele a 158 de legi importante aprobate între 1958 și 1999. Tabelul 4.2. Majoritatea calificată, complexitatea și puterile discreționare ale Comisiei Coeficient Statistic t Constante 2,273 3,68*** Regula
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
votul favorabil sau de abținerea unei majorități parlamentare pentru adoptarea măsurilor. Procedura se aplică măsurilor de interes general care au ca obiectiv modificarea elementelor neesențiale dintr-un act adoptat conform procedurii de codecizie. Este deci o procedură de control al delegării competențelor cvasi-legislative în cadrul Comisiei. Și, în final, Consiliul poate adopta măsuri de salvgardare. În acest caz, Comisia va comunica Consiliului și statelor membre orice decizie relaționată cu măsurile de salvgardare. Va putea fi stabilit că, înainte de adoptarea deciziei, Comisia trebuie
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
aleasă direct de către cetățeni. Din aceste două motive sistemul de comitologie este puțin democratic. Totuși, Comisia Europeană dispune de o mare marjă de acțiune discreționară în cadrul Uniunii Europene care nu corespunde unei legitimități democratice potrivite. Motivul este că, șirul de delegări care pleacă de la cetățeni și ajunge până la comisarii europeni, trecând prin alegerea deputaților naționali, care la rândul lor își aleg guvernul, este prea lung, și deci există un risc ridicat ca, pe parcursul acestuia, responsabilitățile politice să se dilueze. Soluțiile acestei
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu atât mai mult când vine vorba de tribunale ce pot fi asimilate de o curte constituțională. Nu se poate deci afirma că activismul Curții este o consecință neprevăzută a delegării de puteri judiciare. De fapt, se poate afirma că CEJ este în slujba guvernelor naționale, care prin selecționarea judecătorilor ajung să controleze agenda ei politică. Astfel, primul lucru care atrage atenția este faptul că pentru a fi judecător la Curtea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Spania sau România își aleg deputații în alegerile generale. Aceștia, la rândul lor, aleg un prim-ministru care la rândul lui își alege miniștri. Aceștia din urmă sunt cei care ne reprezintă în Consiliul Uniunii Europene. Acest lung șir de delegări face ca responsabilitatea lor politică să se dilueze. În plus, așa cum am văzut în Capitolul 7, în cazul celor mai multe probleme discutate în Consiliu, nici măcar nu sunt miniștrii cei ce decid, ci reprezentanții permanenți în Coreper numiți de guvern, ceea ce înseamnă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de la deciziile alegătorilor. Și așa cum am văzut în Capitolul 4, prin procedura cunoscută sub numele de comitologie, activitatea Comisiei Europene este supervizată de comitetele de experți naționali, de obicei funcționari, desemnați de respectivele lor guverne. La rândul ei, înșiruirea de delegări care duce la Comisari este la fel de lungă, fiind și ei numiți tot de către guvernele naționale. Același lucru se întâmplă și cu magistrații Curții Europene de Justiție. Aceste lungi șiruri de delegări se deosebesc de alegerile directe prin sufragiu universal pentru
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de respectivele lor guverne. La rândul ei, înșiruirea de delegări care duce la Comisari este la fel de lungă, fiind și ei numiți tot de către guvernele naționale. Același lucru se întâmplă și cu magistrații Curții Europene de Justiție. Aceste lungi șiruri de delegări se deosebesc de alegerile directe prin sufragiu universal pentru Parlamentul European. Dar Parlamentul European, singura instituție comunitară aleasă direct de către cetățeni, în afară de senzația pe care o pot da ultimele reforme ale tratatelor, este totuși un parlament slab. Este slab pentru că
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
a fost oarecum intempestivă. A fost o decizie a procurorului general al României în ultima zi de mandat, în 2 octombrie 2012, când a decis să mă delege în funcția de prim-adjunct al procurorului general al României. Este o delegare pe șase luni de zile, care se va duce la termen doar în ipoteza în care până atunci nu se finalizează procedura de numire a unui procuror general și a unui prim-adjunct al procurorului general al României. — Cum se
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
României a expirat în cursul lunii octombrie, iar acest mandat nu poate fi prelungit în nici un fel. Fiind magistratul cu cel mai înalt grad în Ministerul Public, nu există altcineva deasupra lui care să-i prelungească mandatul printr-o eventuală delegare. — Mulți au fost surprinși că nu v-ați depus candidatura la șefia Parchetului General și că, în paralel, doamna Koveși și-a depus candidatura la șefia DNA, dumneavoastră criti când, în esență, procedura de numire ca fiind netransparentă. Sunt două
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și încurajarea, scriind comentarii pe caietele cu teme ale elevilor și făcând remarci pozitive atunci când este cazul; creează un mediu stimulativ, cultivă respectul de sine al elevilor și răspunde nevoii de afiliere a acestora. Stilul democratic presupune împărțirea responsabilităților prin delegarea de către profesor a unei părți din prerogativele sale (conferite prin statut); elevii sunt încurajați să caute, să se implice, să ia decizii și să-și asume consecințele deciziilor lor. În acest sens, Parkay și Stanford scriau: Pentru a învăța cum
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cadrului de reglementare necesar finanțării acestora; - investigarea și eliminarea restricțiilor din actele legislative care generează obstacole în realizarea schimbului de elevi și studenți; - operarea de modificări în legislația națională pentru finalizarea procedurilor de recunoaștere reciprocă a actelor de studii universitare; - delegarea, prin adoptarea de acte legislative, structurilor guvernamentale a drepturilor de extindere a numărului de burse pentru studiile de masterat și doctorat; - operarea de modificări la actele legislative întru asigurarea accesului la fondurile culturale din România, și respectiv, în parteneriat la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
finanțării acestora (acces la granturile CNCSIS); investigarea și eliminarea restricțiilor din actele legislative care generează obstacole în realizarea schimbului de elevi și studenți; operarea de modificări în legislația națională pentru finalizarea procedurilor de recunoaștere reciprocă a actelor de studii universitare; delegarea, prin adoptarea de acte legislative, structurilor guvernamentale a drepturilor de extindere a numărului de burse pentru studiile de masterat și doctorat; operarea de modificări la actele legislative întru asigurarea accesului la fondurile culturale din România, și respectiv, în parteneriat la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mărginirea la contextul propriu. Și de multe ori înțelegerea reciprocă ce întărește coeziunea socială și înlesnește tot ce este proiect comun poate surveni în urma unei asemenea plasări (formă extremă dar dedicată de exersare a îndemânării adaptative). Nu este vorba de delegare, așa cum nu este vorba nici de suplinirea unei neputințe sau de completarea unui neajuns. Este vorba de o universală și plenară însoțire care implică un schimb benefic de experiență morală în condițiile unei diferențieri din ce în ce mai cultivate în modernitate a priceperilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
egalitarism excesiv. Sarcina evoluției unei comunități nu poate fi asumată, în ultimă instanță, decât de figura solitară a liderului, cel care îi cunoaște pe ceilalți și se cunoaște pe sine cel mai bine. În măsura în care mai multe câmpuri de conștiință interferează, delegarea morală și general-strategică este un fapt firesc de extensie aplicativă și pragmatică a unei discriminări ierarhice de jure, a unei superiorități unanim recunoscute. A fost depășită cu triste sacrificii istorice viziunea utopică a egalității care exalta, în numele unui drept nelegitim
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
virtuozitatea cu care se exercită reflexivitatea. Lucru firesc în perspectiva legăturii intime și aproape cauzale a interiorității cu exterioritatea comunitară. Astfel, s-a acordat o înaltă demnitate (iar aceasta a fost însoțită mai întotdeauna de un credit social împins până la delegarea decizională) personalității apte de o rodnică și corectă cunoaștere de sine, în ideea deseori confirmată că reflecția asupra propriei condiții tinde natural către universalitate și că fiecare se poate regăsi în efortul singular al semenului exemplar. Ierarhia este chemată aici
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de lipsa unui demos (Habermas, 2001). Chiar și în acest domeniu de studii, s-a urmărit acceptarea ipotezei că mecanismele de interacțiuni cu caracter deliberativ sunt intrinsec mai eficiente în privința rezultatelor legitimării democratice în comparație cu mecanismele de interacțiune care trec prin delegarea electorală și negocierea între partide și, în general, prin structurile de reprezentare (Eriksen, Fossum, 2002). Dimensiunea cognitivă care decurge din comportamentele pe care actorii le adoptă în interiorul sferei publice este însă determinantă pentru a înțelege atât modul în care interacționează
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
un caz exemplar. În interiorul său, legitimarea democratică trebuie să treacă prin definirea unei baze consensuale căreia i se cere să fie transversală, chiar dacă nu total independentă de aceea a statelor naționale (Magnette, 2003). O parte a legitimării democratice derivă din delegarea electorală care raportează cetățenii statelor membre la reprezentanții lor naționali, care, la rândul lor, alcătuiesc Consiliul European și Consiliul de Miniștrii. În ceea ce privește această structură de governance democratică, garanțiile constituționale impuse pentru protejarea drepturilor cetățenilor Uniunii Europene trebuie să aibă valoarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
manifeste atât prin metoda interguvernativă la sediile unde se desfășoară negocierile Consiliului European și ale Consiliului de Miniștri -, cât și prin metoda comunitară la sediul reprezentativ al Parlamentului -, garanția că puterea conferită Bruxelles-ului pe calea consensuală și democratică a delegării este exercitată în mod legitim trebuie însă definită ținând seama de drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni și deci de principiul constituțional (Shaw, 1997). Importanța acestui ultim discurs politic european crește în același timp cu "aprofundarea"41 procesului de integrare căruia
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de vedere istoric, fundamentele juridice ale procesului de integrare au fost definite prin întocmirea Tratatelor. Este vorba despre un rezultat care provine dintr-un proces de legitimare interguvernativă. Reprezentanții statelor membre sunt, la rândul lor, responsabili înaintea cetățenilor, prin instrumentele delegării electorale și ale reprezentanței care se întrebuințează la nivel național. Începând din anii '80, metoda comunitară își vede consolidată propria importanță politică în legătură cu urmărirea obiectivelor și a scopurilor transversale ale statelor membre. Totuși, în Uniunea Europeană s-a început discuția despre
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]