11,536 matches
-
ce trebuie respectate de o procedură a alegerilor colective, în concepția lui Arrow? Dar în concepția lui Sen? Capitolul 15 CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. CRIZA ECONOMICĂ Creșterea economică este rezultatul procesului de industrializare început acum două secole în țările astăzi dezvoltate. Actualmente, în perioada crizei post-crizei economice globale, o serie de țări în curs de dezvoltare și emergente cunosc o creștere economică remarcabilă (Nigeria, Africa de Sud, Ghana, Turcia, Polonia, Indonezia, Brazilia, Mexic, India, Rusia sau China). Care sînt raporturile între cele două
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sector industrial modern, dar extravertit (orientat spre exterior), și pe menținerea unui extins sector tradițional, în care majoritatea populației supraviețuiește într-o situație de sărăcie absolută. 15.2. REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ ȘI ETAPELE CREȘTERII ECONOMICE Țările cu o economie de piață dezvoltată sînt cum spuneam produsul a două secole de revoluție industrială pe parcursul căreia creșterea economică exponențială a permis dezvoltarea. Paul Bairoch a estimat că, între anii 1750 și 1980, PNB-ul cumulat al țărilor dezvoltate a fost multiplicat cu 100, în vreme ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Țările cu o economie de piață dezvoltată sînt cum spuneam produsul a două secole de revoluție industrială pe parcursul căreia creșterea economică exponențială a permis dezvoltarea. Paul Bairoch a estimat că, între anii 1750 și 1980, PNB-ul cumulat al țărilor dezvoltate a fost multiplicat cu 100, în vreme ce al țărilor subdezvoltate a crescut doar de 10 ori. Numim revoluție industrială un proces de transformare a structurilor productive caracterizat prin emergența industriei sau dezvoltarea unui nou tip de industrii. O explicație mai profundă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și nu numai în situația istorico-politică exterioară dintr-un moment sau altul"1. Pentru Walt Whitman Rostow (Etapele creșterii economice -, 1960), întreaga economie, pentru a se dezvolta, trebuie să parcurgă cinci etape distincte, după modelul celor petrecute cu țările occidentale dezvoltate. Este o teorie etnocentrică a unei dezvoltări liniare, ulterior criticată, dar care are reale virtuți descriptive, ceea ce ne face să o prezentăm. Iată care sînt cele cinci etape plus încă una actuală: a) societatea tradițională. Este un regim al subzistenței
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
noi ramuri-motor (electronica, telecomunicațiile, informatica), o nouă organizare a muncii caracterizată printr-o deosebită flexibilitate și un nou centru al economiei mondiale (zona Pacificului) sînt repere importante ale acestei noi revoluții economico-sociale. Se poate aminti, de asemenea, că în țările dezvoltate 60% din populația activă lucrează în sectorul terțiar al economiei (serviciile), dar frontiera între industrii și servicii devine ea însăși permeabilă, asistîndu-se din ce în ce mai mult la o terțializare a industriei (exemplul serviciilor informatice) și la o industrializare a anumitor servicii (exemplul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
abordarea clasică, formulată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea prin Adam Smith și reluată de către Marx sau Young; 2) concepția keynesiană, prezentată la jumătatea secolului XX de J.M. Keynes și continuată de R. Harrod și E. Domar; 3) concepția neoclasică, dezvoltată începînd cu modelul lui R. Solow (1956); 4) abordarea regulaționistă, cristalizată în anii '70-'80 ai secolului trecut. Față de acestea, în ultimii 30 de ani se impune o nouă abordare (Kaldor, Romer, Barro, Sala-i-Martin, Kalecki, Grossman, Helpman, Aghion, Howitt ș.a.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
continuă să crească; * la nivelul superior lui k*, la k2, nivelul deprecierii este mai mare decît rata de investiție, iar stocul de capital se contractă. Studiu de caz: Japonia și Germania după cel de-al doilea război mondial. Succesul economiilor dezvoltate se datorează unei rate ridicate de economisire. O potențială explicație pentru renașterea celor două țări învinse după cea de-a doua conflagrație mondială stă în teoria lui Solow. Germania și Japonia au fost distruse, stocul de capital inițial scăzînd sub
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stimularea exporturilor. În 2008, procentul economisirii interne brute în PIB era foarte ridicat în cazul Chinei (peste 50%), Singapore (48.3%), Coreea de Sud (31.9%), India (33.6%), chiar și Japonia (27% în 2007). Aceste procente sînt net superioare unor state dezvoltate ca Marea Britanie (15.6%) și SUA (14%). Un grup de state europene care se apropie de media statelor asiatice de mai sus sînt Elveția (31.2%) și Germania (25.9%)9. Mai recent, Raghu Rajan (2011) a arătat că în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
produselor. Acestea sînt elemente importante, dar lor li se adaugă și altele, cum ar fi calitatea, originalitatea produselor, eficacitatea utilizării resurselor, calitatea politicii macroeconomice ș.a. European Management Forum publică în fiecare an un raport privind competitivitatea industrială a principalelor țări dezvoltate, în baza a zece grupuri de factori (clusters-uri), fiecare integrînd multiple criterii, ce conduc la un anumit clasament. Cele zece grupuri de factori sînt: 1) dinamismul economiei, în principal rata de creștere economică; 2) eficacitatea industrială (costurile salariale, productivitatea muncii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalurilor în țările cu economii periferice succede exportului mărfurilor: este faza imperialismului, pe care Lenin o considera drept stadiul suprem, ultim al capitalismului. Extinderea capitalismului în țările Lumii a treia permite contracararea scăderii tendențiale a ratei profitului în țările capitaliste dezvoltate, centrale, grație supraexploatării mîinii de lucru din economiile periferice. Mai mult, comerțul internațional permite un schimb inegal ale cărui victime sînt țările slab dezvoltate. La un preț mondial echivalent, produsul ce provine din țările sărace conține mai multă muncă și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalismului în țările Lumii a treia permite contracararea scăderii tendențiale a ratei profitului în țările capitaliste dezvoltate, centrale, grație supraexploatării mîinii de lucru din economiile periferice. Mai mult, comerțul internațional permite un schimb inegal ale cărui victime sînt țările slab dezvoltate. La un preț mondial echivalent, produsul ce provine din țările sărace conține mai multă muncă și deci mai multă plusvaloare decît produsul provenit din țările mai bogate. Diferențele de salarii sînt într-adevăr mai mari decît diferențele de productivitate. Se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
strategice de care depinde bunăstarea națională (sectoare cu tehnologie foarte avansată, cu un mare grad de ocupare a mîinii de lucru ș.a.). În realitate, se constată un amestec de liber schimb cu o anumită doză de protecționism. Discursul tuturor țărilor dezvoltate este net liber-schimbist, dar în practică lucrurile sînt ceva mai complicate. GATT veghează ca practicile comerciale să fie din ce în ce mai mult liber-schimbiste, dar el nu poate împiedica adoptarea anumitor măsuri protecționiste, uneori necesare pentru a limita riscurile inerente ale unui liber
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
gradului lor de penetrare (importuri/vînzări interioare). Criza economică nu a încetinit această tendință de creștere, exceptînd o perioadă scurtă, în 1980-1982. 19.1.3.2. Orientările comerțului mondial Comerțul internațional se efectuează esențialmente între țările cu economie de piață dezvoltată (55% din exporturile mondiale au loc între aceste țări). Țările în curs de dezvoltare realizează 30% din exporturile mondiale, ocupînd deci o poziție marginală în comerțul internațional. Mai mult, schimburile acestor țări se îndreaptă în principal tot către țările dezvoltate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dezvoltată (55% din exporturile mondiale au loc între aceste țări). Țările în curs de dezvoltare realizează 30% din exporturile mondiale, ocupînd deci o poziție marginală în comerțul internațional. Mai mult, schimburile acestor țări se îndreaptă în principal tot către țările dezvoltate. În rîndul țărilor în curs de dezvoltare am inclus și țările ex-socialiste, chiar dacă există diferențe între ele. Schimburile dintre ele, predominante anterior sub tutela CAER, s-au redus dramatic după 1990, aceste țări făcînd acum eforturi importante de a-și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
piețele reciproc pierdute pe temeiurile noi ale economiei de piață liberă. 19.1.3.3. Comerțul internațional și diviziunea muncii Comerțul internațional reflectă de cca. 20 de ani o nouă diviziune internațională a muncii. Tradițional, țările cu economie de piață dezvoltată erau specializate în producția de bunuri industriale, iar cele în curs de dezvoltare, în producția de bunuri primare, mai puțin prelucrate. Această diviziune tradițională a muncii pe plan internațional a suferit două mutații importante. Mai întîi, cele două șocuri petroliere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
țărilor exportatoare de petrol (OPEC), iar în continuare, țările Asiei de Sud-Est, așa numiții "tigri" asiatici (Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Taiwan, Hong-Kong) au cunoscut o dezvoltare extrem de spectaculoasă, au pătruns cu produsele lor industriale în mod masiv pe piețele țărilor occidentale dezvoltate, participarea lor tot mai semnificativă la producția și schimburile internaționale mutînd, practic, centrul de greutate al economiei mondiale în zona Asia Pacific. 19.1.3.4. Structura comerțului internațional În structura comerțului mondial, partea produselor primare se diminuează fără încetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producție abundent. Concepte de bază: * crah bursier; * internaționalizarea producției și a schimburilor; * firme multinaționale; * liber schimb; * protecționism; * Organizația Mondială a Comerțului (fostă GATT); * clauza națiunii celei mai favorizate; * protecționism selectiv, protecționism regional și protecționism deghizat; * diviziunea internațională a muncii; * țări dezvoltate și țări emergente; * structura comerțului internațional; * "paradis" fiscal; * piața financiară internațională; * Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; * Grupul celor 7+1; * mondializare sau globalizare economică. Probleme de studiat: * Care este caracteristica cea mai pregnantă a lumii de astăzi? * Ce este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
facilități. România ar trebui să facă la fel, încurajînd investițiile și exporturile. Din păcate, economia noastră rămîne încă ineficientă, incapabilă să producă măcar la nivelul propriului consum. Bursa de la București are o activitate destul de palidă, oricum departe de performanțele piețelor dezvoltate, iar centralismul, birocrația și corupția au devenit de notorietate internațională. Statul este încă un factotum în economia românească, parlamentarii se ocupă intens de propriile venituri, iar guvernanții aprobă noi facilități fiscale pentru întreprinderile de stat (!?), în condițiile în care și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
goana după profituri facile și rapide, singura regulă fiind lipsa oricărei reguli. Lumea e un cazino. Într-un astfel de joc nu pot exista, desigur, numai cîștigători, ci și perdanți și pierderi. Mulți politicieni și oameni obișnuiți din țările slab dezvoltate acuză globalizarea de toate relele pămîntului, punîndu-i în seamă în special crizele financiare generate de plecarea bruscă a capitalurilor la primul semn de slăbiciune politică sau economică. Pentru sindicate, globalizarea distruge joburile și face să crească inegalitățile, datorită hipercompetiției globale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ci antrenează o nevoie și o dorință crescîndă de abordare colectivă a diferitelor probleme. Ajustările sau reformele economice nu mai pot fi abordate doar la nivel național, ci presupun, tot mai mult, negocieri bilaterale între state, în care cele mai dezvoltate trebuie să înțeleagă oportunitatea politică a externalizării proceselor de ajustare, dar și la nivel regional, prin creșterea cooperării economice intraregionale (vezi cazul Uniunii Europene). Pentru țările emergente sau în curs de dezvoltare se impune o viziune nouă asupra economiei internaționale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în materie de bunuri colective, infrastructură și ameliorarea raporturilor de forță cu exteriorul. Globalizarea poate favoriza dezintegrarea regională. O dată cu deschiderea frontierelor, piața optimă, sau piața pertinentă, nu mai este cea din interiorul unui stat, ci chiar piața mondială. Astfel, regiunile dezvoltate sînt cele mai avantajate în noul context internațional. Globalizarea implică declinul relativ și progresiv al funcțiilor economice ale Statului. Ce pierd regiunile din cauza acestui proces? Pot pierde unele servicii publice, moneda națională, norme, reglementări și cîte ceva în materie de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
regiunile din cauza acestui proces? Pot pierde unele servicii publice, moneda națională, norme, reglementări și cîte ceva în materie de securitate. Statul central nu mai apare drept cel mai bun furnizor de bunuri și servicii publice pentru regiunile sale. Cele mai dezvoltate, regiunile contributoare nete caută acum să se substituie statului în producerea și furnizarea de bunuri publice, mult mai bine adaptate nevoilor regionale și chiar mai ieftine. De multe ori, aceste regiuni refuză să mai contribuie la sprijinirea celor mai puțin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
major și cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară, afectând peste un miliard de oameni din întreaga lume, întâlnindu-se la 25% din totalitatea adulților și la 60% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Datele epidemiologice arată că în societățile dezvoltate toată populația „a fost, este sau va fi hipertensivă“. Un studiu publicat în 2005, privind povara globală reprezentată de această afecțiune a arătat că 26,4% din populația adultă prezenta HTA la nivelul anului 2000, iar pentru anul 2025 s-
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mai mari de 75 ani, prevalența HTA să fie de 70,3%. Studii longitudinale de cohortă au confirmat ipoteza că incidența HTA crește cu vârsta (31, 32, 33); Rasa: HTA este mai frecventă la adulții de rasă neagră din țările dezvoltate, prezentând conform unor studii longitudinale de cohortă o incidență dublă comparativ cu populația albă (32, 33, 34). În Atherosclerosis Risk in Communities Study, incidența HTA în grupul de vârstă 45-49 ani a fost de 13,9% și 12,6% la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
I. Diagnosticul clinic se suspicionează la un copil sau un adult tânăr, de obicei de sex masculin cu HTA și aspect caracteristic: dezvoltarea capului, trunchiului și membrelor superioare cu 234 aspect atletic, robust în timp ce șoldurile și membrele inferioare sunt slab dezvoltate. Hipoperfuzia de la nivelul membrelor inferioare determină slăbiciune musculară și oboseală în timpul efectuării exercițiilor fizice la jumătate din subiecți (74). Examenul fizic al pacientului cu suspiciune de coarctație de aortă implică o atenție deosebită din partea clinicianului, cu necesitatea măsurării TA și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]