7,173 matches
-
celor care urmăresc cu mai mult interes politica externă a României; se înțelege că cei care se ocupă direct de această politică diplomații trebuie să-i acorde o atenție deosebită. În esență, dl. Traian Băsescu, în stilu-i binecunoscut, acuza toți diplomații României de după '89, în frunte cu miniștrii de Externe, că ani în șir n-au privit decât spre Bruxelles și au neglijat sau au acordat prea puțină atenție altor zone ale lumii în care România are sau ar putea să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
știu să ia drumul țărilor din Africa și Asia" afirma domnia sa -, iar mulți politicieni români manifestă un adevărat "dispreț pentru orice altceva decât Bruxelles și pentru hoteluri de cinci stele". Se subînțelege că această perioadă tragică din istoria postdecembristă a diplomației românești ia sfârșit odată cu vizitele pe care Traian Băsescu le face în țări din Africa și Asia, la loc de frunte aflându-se chiar vizita în Libia de unde a dat această declarație. Nu rezultă din declarația sa cel puțin din
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
am constatat ca toți deputații, din diferite țări, care se opuneau intervenției nu luau în seamă argumentele americane și afirmau deschis că adevăratul motiv este petrolul și interesele marilor corporații americane. În ceea ce privește poziția noastră, a românilor, noi am urmat calea diplomației românești tradiționale: n-am spus nici da, nici nu sau am spus și da și nu, și evoluția ulterioară a evenimentelor a aratăt că am procedat corect. De aceea, eu cred că atâta timp cât acest necăjit stat irakian nu va fi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Consiliul de Securitate al ONU, pentru a aplica sancțiuni severe Iranului, în primul rând economice. Conflictul nu are șanse să diminueze cât timp președintele Iranului este unul ca Mahmud Ahmadinedjad, personaj pitoresc și agresiv care folosește formule brutale, neobișnuite în diplomație, cum ar fi "ștergerea Israelului de pe hartă". Chestiunea cea mai gravă, însă, este presupusa dorință a Iranului de a fabrica arme nucleare. Iranienii neagă vehement, spunând că vor doar să obțină energie nucleară în scopuri pașnice, dar nu prea îi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lor ca reprezentanți ai Casei Imperiale, pe ce se întemeiază drepturile Marii Ducese la tron etc. Sunt oameni moderni, cultivați, locuiesc când la Moscova, când la Paris sau Londra, dar ca limbă străină spuneau că preferă franceza, vechea limbă a diplomației și a nobilimii ruse, englezei, care-i mai bună pentru negustori. Am fost de acord cu ei. V. "Relația Bielorusiei cu Rusia îmi amintește de frumoasa zicere a lui Creangă: "du-te'ncolo, vino'ncoace, șezi binișor, nu-mi da
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de mult probleme cu această organizație, a rămas membră, dar fără drept de vot. Fără îndoială că autoritățile de acolo nu aveau motive să iubească unul dintre autorii acestui Raport. Nu mi s-a spus așa ceva în față, dar în diplomație puține lucruri se spun direct (cu excepția declarațiilor de război). Aveam destulă experiență ca să înțeleg acest lucru, și aceeași experiență, ca și felul blând de a fi al oamenilor de acolo, ne-au făcut să depășim foarte repede acest "handicap" inițial
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe minus (deficit), dar în turism lucrurile stau invers: numai ei vin la noi, românii nu calcă deloc pe acolo. Se află, cel puțin la Minsk, încă din timpul URSS mulți moldoveni cu care am avut relații foarte strânse. În diplomație, prieteniile sunt rare, dar nu imposibile și, desigur, nici interzise. Cele mai bune relații le-am avut cu liderii partidelor de opoziție și cu ziariștii celor câteva ziare independente. Partide în opoziție sunt destule, dar sunt mici și divizate. Multe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
toate aceste adevăruri există într-un context mult schimbat în care, de exemplu, România se află sub scutul NATO și al UE. Asta înseamnă, pur și simplu, că România nu mai are motive serioase să se teamă de Rusia. În diplomație, adică în relațiile dintre state sentimentele au, de cele mai multe ori, un rol minor; același rol îl au și valorile moralei comune. Preponderente sunt interesele care impun pragmatismul ca notă dominantă a relațiilor dintre state. Așa încât, până la schimbarea sensibilă a sentimentelor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să dispară de pe hartă (mă refer la Iran și la unele grupuri palestiniene). Prin urmare, el nu poate îndeplini condiția fundamentală pentru a fi primit în NATO. Pe de altă parte, cunoscând influența în lume a evreilor și ingeniozitatea lor diplomația biblică premerge cu mult oricărei națiuni NATO -, nu m-ar mira să auzim că cele două părți au căzut de acord asupra unei formule care să împace exigențele NATO cu cerințele Israelului. Cum ar arăta o asemenea formulă, numai Iehova
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să nu fac niciun fel de aprecieri, analize, pronosticuri și altele asemenea privind complicatele raporturi dintre forțele care se agită în politica românească a momentului. Mi-am ținut promisiunea. Am rămas mereu pe terenul politicii externe, al relațiilor internaționale, al diplomației. Sunt destui oameni de presă, sau care se cred astfel, nemaivorbind de politicieni, care se ocupă de politica internă; ba chiar sunt prea mulți. Totuși, uneori când vreau să spun ceva despre politica externă a României, despre poziția ei în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de mare majoritate proeuropeană, cu un acord aproape unanim al clasei politice pentru aderare, să înceapă o luptă politică atât de murdară nu numai între putere și opoziție, dar și între cei de la putere? Ca om care a lucrat în diplomație și care are, încă, relații apropiate cu lumea diplomatică, simt imediat diferența dintre o declarație sinceră și una doar de circumstanță, politicoasă. Aproape toate declarațiile liniștitoare, cu zâmbetul pe buze, date de oamenii politici importanți din Europa și de aiurea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acoperire, și astăzi ne-am trezit cu părți semnificative din economia noastră controlate de capitalul rusesc; mă gândesc, de exemplu, la Lukoil, la ALRO Slatina ș.a. Ca om cu o anumită experiență în politică, îndeosebi în cea externă și în diplomație, știu foarte bine că la nivelul relațiilor între țări nu sentimentele trebuie să primeze, ci interesele. Nu spun că nu contează, până la un punct, și relațiile între indivizi și sentimentele, precum și moștenirea istorică, dar în marea diplomație precumpănesc interesele majore
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
externă și în diplomație, știu foarte bine că la nivelul relațiilor între țări nu sentimentele trebuie să primeze, ci interesele. Nu spun că nu contează, până la un punct, și relațiile între indivizi și sentimentele, precum și moștenirea istorică, dar în marea diplomație precumpănesc interesele majore ale actorilor principali, care sunt statele și națiunile. Asemenea rațiuni ne conduc inevitabil la concluzia că România trebuie să procedeze la o anumită revizuire a relațiilor sale cu Rusia, în sensul așezării lor pe baze pragmatice și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acesteia practic s-a blocat. Redeschiderea pieței rusești și prețurile moderate la petrol și gaze îl fac pe Voronin să meargă și pe jos până la Moscova și să semneze orice. Ce poate și trebuie să facă România? 3 mai 2007 Diplomația Auzim, deseori, truismul că spionajul și prostituția s-ar număra printre cele mai vechi îndeletniciri ale omenirii. În fapt, nici diplomația nu este mai tânără pentru simplul motiv că și ea ca și primele două ține de relațiile perene dintre
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și pe jos până la Moscova și să semneze orice. Ce poate și trebuie să facă România? 3 mai 2007 Diplomația Auzim, deseori, truismul că spionajul și prostituția s-ar număra printre cele mai vechi îndeletniciri ale omenirii. În fapt, nici diplomația nu este mai tânără pentru simplul motiv că și ea ca și primele două ține de relațiile perene dintre oameni și comunitățile umane. Primele contacte, fie ele pașnice sau violente, între ginți, triburi sau alte forme de asociere a oamenilor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
comunitățile umane. Primele contacte, fie ele pașnice sau violente, între ginți, triburi sau alte forme de asociere a oamenilor contacte a căror vechime se pierde în negura veacurilor au dat naștere și primelor elemente ale profesiei numite, mult mai târziu, diplomație. Fie că relațiile erau pașnice, fie că erau violente, ele trebuiau reglementate într-un fel sau altul. Chiar și cele mai sălbatice războaie se sfârșeau până la urmă, fie prin victoria uneia dintre părți, fie printr-o pace care restabilea echilibrul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un protocol tot mai stufos și printr-o solemnitate tot mai impresionantă menite să dea greutatea cuvenită celor stabilite. Au apărut instrumente de garantare a respectării înțelegerilor cum ar fi jurămintele, ostaticii, gajurile de orice fel etc. Într-un cuvânt, diplomația, ca multe alte îndeletniciri ale omului, a devenit o profesie de sine stătătoare tot mai importantă și mai complicată. Dar nu despre istoria diplomației vreau să scriu eu astăzi ar fi imposibil și hilar să încerc așa ceva într-un articol
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a respectării înțelegerilor cum ar fi jurămintele, ostaticii, gajurile de orice fel etc. Într-un cuvânt, diplomația, ca multe alte îndeletniciri ale omului, a devenit o profesie de sine stătătoare tot mai importantă și mai complicată. Dar nu despre istoria diplomației vreau să scriu eu astăzi ar fi imposibil și hilar să încerc așa ceva într-un articol de gazetă. Vreau doar, pentru ilustrarea celor spuse mai sus, să vă recomand o carte; oricum se poartă recenzarea, în ziare și reviste, a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
un articol de gazetă. Vreau doar, pentru ilustrarea celor spuse mai sus, să vă recomand o carte; oricum se poartă recenzarea, în ziare și reviste, a cărților din varii domenii. Cartea pe care o am în vedere se numește chiar Diplomația și este scrisă de unul dintre cei mai celebri diplomați și specialiști în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului XX: fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger. Este acum un om aflat la o vârstă înaintată, dar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
înaintată, dar mai este consultat, din când în când, de administrația americană în probleme sensibile ale lumii de azi. Cartea nu este ușor de citit. Mai întâi, pentru că are 760 de pagini, format mare; apoi, nu este o istorie a diplomației, de la începuturi și până în prezent, într-un limbaj atrăgător cu orice preț, de tip povestire. Este totuși și o povestire plină de evenimente, dar dublată de analize, considerații și judecăți politice și diplomatice ale unui om care nu numai că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de evenimente, dar dublată de analize, considerații și judecăți politice și diplomatice ale unui om care nu numai că a asistat la aceste evenimente, dar pe multe dintre ele le-a provocat, le-a dirijat, le-a dat sens. Analiza diplomației făcută de Kissinger are și un fir istoric. El începe din secolul al XVII-lea, odată cu celebra raison d'etat a lui Richelieu, se apleacă atent asupra realpolitik-ului lui Bismarck, dar cea mai mare parte o ocupă diplomația secolului XX
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sens. Analiza diplomației făcută de Kissinger are și un fir istoric. El începe din secolul al XVII-lea, odată cu celebra raison d'etat a lui Richelieu, se apleacă atent asupra realpolitik-ului lui Bismarck, dar cea mai mare parte o ocupă diplomația secolului XX. Se subînțelege că autorul, fost ministru de Externe al SUA și consilier pe probleme de politică externă a mai multor președinți americani, dă atenție prioritară diplomației americane începând cu epoca în care aceasta devine semnificativă pe plan mondial
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
atent asupra realpolitik-ului lui Bismarck, dar cea mai mare parte o ocupă diplomația secolului XX. Se subînțelege că autorul, fost ministru de Externe al SUA și consilier pe probleme de politică externă a mai multor președinți americani, dă atenție prioritară diplomației americane începând cu epoca în care aceasta devine semnificativă pe plan mondial, adică odată cu Primul Război Mondial. De atunci încoace nu-i scapă nimic, nu ignoră niciun eveniment important al lumii, și nici eforturile diplomatice aferente acestora. Tratatul de la Versailles
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
bineînțeles, Războiul din Vietnam; să nu uităm, de asemenea, tratativele obositoare și fără de sfârșit dintre cele două blocuri NATO și Tratatul de la Varșovia privind limitarea armamentelor, de la cele nucleare până la cele convenționale. Kissinger a fost unul dintre actorii principali ai diplomației legate, în special, de Războiul din Vietnam, care a traumatizat, pur și simplu, America și care a lăsat urme atât de adânci în sufletul și conștiința acestui popor; decenii întregi literatura, arta, filmul, disputele politice americane au fost marcate, conștient
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
aparținând generației mature va afla cu stupoare cât de aproape a fost omenirea, de câteva ori, de catastrofa finală; amintesc doar Criza Rachetelor din 1962. Dar cititorul atent va mai afla ceva, și anume cât de dificilă este meseria numită diplomație și cât de importantă este ea în momente istorice cruciale. Fără îndoială, în istorie și în relațiile dintre țări contează, în primul rând, puterea economică, mărimea țării și forța militară, dar diplomația poate deseori atenua sau corecta raporturile de forță
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]