5,812 matches
-
o ierarhie a rasismului, dictată, de obicei, de culoarea pielii (negrii fiind subiecții rasismului extrem, urmați de hispanici, asiatici și italieni). Alte ierarhii ar fi cele ale genului (cu femeile inferioare bărbaților), ale preferinței sexuale (cu homosexualii ca obiect al disprețului heterosexualilor) și așa mai departe, astfel încît negrii și lesbienele, de exemplu, suferă o oprimare mai accentuată decît, să spunem, bărbații hispanici. Scena în discuție descrie toate formele de rasism în termenii unei echivalențe lingvistice aplicată diferențelor culturale și urii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pare că producătorii săi consideră că publicul este mai degrabă amuzat de narațiuni, de povestiri despre personaje familiare și ușor de recunoscut, de subiecte, convenții și mesaje și de genuri familiare. Această sărăcie estetică a mediului este probabil răspunzătoare pentru disprețul venit din partea teoreticienilor "culturii înalte" și desemnarea sa ca un "pustiu cultural" de către cei care au alte gusturi și valori estetice. Dacă în cea mai mare parte a istoriei televiziunii cheia succesului a reprezentat-o povestirea, narațiunea, în varianta postmodernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o formă și o structură, acestea sînt pentru el un univers și o realitate în ele însele. Orizontul hiperreal al ciberspațiului, care este accesat prin intermediul calculatorului, este mai real decît experiența comună. Case se referă la propriul său trup cu dispreț, ca fiind "țărînă" sau "închisoare de carne". Experiența trupească, inclusiv cea sexuală, apare ca fiind relativ lipsă de interes și de importanță pentru el; orgasmul îl descrie ca pe o "străfulgerare albastră într-un spațiu în afara timpului, o imensitate ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lipsă de viață și "mute" (mut) semnifică tăcere. Termenul stabilește astfel o antinomie între tehnologia moartă și oamenii vii, fără a prelua patosul cu care Nietzsche susținea superioritatea vieții umane față de lucrurile "moarte". În final, Case își descrie, plin de dispreț, trupul său ca pe "o bucată de carne" și nu există, în tot romanul, nici un cuvînt de laudă închinat trupului sau naturii. Scena cyberpunkului pare astfel să fie un mediu postholocaust în care natura a pierit: animalele sînt rare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își exprimă opiniile și pozițiile (1983c: 131-2). El nu expune o politică culturală în scrierile apărute după 1980, deși în cele anterioare promova diferite tipuri de opoziție culturală 35 . Dimpotrivă, Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Să dea Domnul ca atâtea suferințe, atâtea lacrimi și sângele atâtor victime să aducă din nou rodnicie casei voastre, pentru renașterea neamului lui Abraham în secolele creștine! Capitolul IX «Să piară banii tăi împreună cu tine» — 74. Propunerea lui Simon Magul. Disprețul lui Petru față de bani — 75. Bucuria sfântului Paul că nu a fost pentru nimeni o povară — 76. Condamnarea cămătăriei de-a lungul creștinismului — 77. Aparențe și realități ale burgheziei bisericești — 78. Trebuie să renunțăm la orice pretext de adversitate împotriva
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sărăcia evanghelică — 81. Cum să ne comportăm față de cei „incerți» — 82. Sfinții — 83. Ne interesează sufletele sau o funcție anume? — 84. De ce să nu ne încredem în Providență? — 85. Vocații neglijate din lipsă de mijloace... 74 - Propunerea lui Simon Magul. Disprețul lui Petru față de bani « Dar când a văzut Simon că prin impunerea mâinilor Apostolilor le este dat Duhul, le-a oferit bani, spunând: „Dați-mi și mie puterea aceasta, ca peste oricine îmi pun mâinile, să-l primească pe Duhul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a spus: „Să piară banii tăi împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu se poate cumpăra cu bani!“» (Fap 8,18-20). În cuvintele dojenitoare ale lui Petru întâlnim o oroare față de propunerea lui Simon Magul, dar și de dispreț față de bani. Era răspunsul școlii Învățătorului divin! Isus nu a atins niciodată vreo monedă. Când i s-a cerut să plătească tributul, [Isus] L-a trimis pe Petru să pescuiască și I-a spus să-i deschidă gura primului pește
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi credeam urechile! M-am tras
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rău de concernul Lockhead". Ai avut o vară grea?! (ravagiile securitistice n. red.) O să-mi spui tu într-o zi. Mie nu mi-e teamă de scrisori. Numai de imbecili mi-e teamă. Dar ce nu se poate depăși prin dispreț?! Am plecat de la școala unde mîrîia acel filistin directoraș. Sînt la școala din centru, profesor de... sport. E O.K. Timp liber, mișcare! Plus că pot pleca oricînd, puștii nerămînînd cu materia în urmă... Inspectoarea generală de pe județ, cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nou, pașnic, renunțând la visurile nebunești ale lui Petru I. N-a fost, însă, să fie așa! Urmașul lui Elțin, Vladimir Putin, a reîntors treptat roata istoriei și a readus Rusia acolo unde se afla înainte de Mihail Gorbaciov. Politică autoritară, dispreț față de libertățile cetățenești, o nouă politică de înarmare masivă, ostilitate față de Statele Unite și aliații săi, toate acestea fac din Rusia anului 2007 o amenințare pentru pacea lumii. Amenințarea este cu atât mai mare, cu cât Putin are sprijinul efectiv al
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
Bâstroe ce amenință flora, fauna și navigația normală în zona Deltei Dunării, iar exploatarea ilegală a hidrocarburilor din platoul continental al Insulei Șerpilor aduce grave prejudicii țării noastre. Nu e un secret pentru nimeni că rușii și ucrainienii privesc cu dispreț și ostilitate mândria noastră de urmași ai Romei. Pentru Voronin, omul de la Chișinău al Moscovei, în Basarabia nu se vorbește românește ci „moldovenește”, adică o limbă slavă, pe un teritoriu slav, prelungire a marii Rusii. Așa cum, la punctul 3 al
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
mătase. Ei Împletesc platoșe și țes stofă fină, ei aduc din țări Îndepărtate pietre prețioase și armăsari mândri, piei și sare! Ce-ar fi viața noastră fără toate acestea? și care le e plata? Nimic altceva decât lovituri, umilințe și dispreț. și, ca să știți o dată pentru totdeauna: n-am să Îngădui asemenea josnicii În orașul meu! Nimeni să nu Îndrăznească a face nedreptate altuia! Trebuie să Înțelegeți În sfârșit că fiecare ființă a fost creată de Dumnezeu și că nimeni nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vecinilor lui de la Nord. Dar pe Otto nu-l putuse prinde, căci fugise prin niște galerii subterane. Deși scotociseră tot palatul, oamenii lui Conrad nu putuseră afla decât niște călugări speriați, cărora tânărul duce le dăduse drumul, privindu-i cu dispreț. De atunci starețul Otto Își petrecea timpul fie la Curtea Imperială, fie În ascunzătoarea pe care nimeni nu i-o dibuise, uneltind fără Încetare și Încercând, prin toate mijloacele, să le facă rău prinților din Breisgau și să-și recapete
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vrednic să se unească cu fiica lui. Nu-l judec pentru asta. știu că Dumnezeu a lăsat nobili și negustori și prostime de rând, și sângele lor nu are voie să se amestece. Monahul ridică mâna cu un gest de dispreț care vădea dezaprobarea lui pentru aceste cuvinte: — În fața lui Dumnezeu suntem toți nevrednici și ticăloși și n-ar trebui să ne fălim cu nașterea noastră, care e cu totul Întâmplătoare. Vor veni poate timpuri când oamenii vor Înțelege acest lucru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui, până ce s-a retras de pe câmpul de luptă și au reușit să scoată ursoaica plină de răni sângerânde. Nu, el nu vroia altă ursoaică, el o voia pe Marinica. Devenea tot mai taciturn, mai tăcut, mai introvertit. Privea cu dispreț suveran tot ce mișca în jurul său. Trăia din amintirea unei iubiri moarte. Se refugiase în trecut și iubea o amintire. Nu dorea nimic. Iar ceea ce dorea nu i se putea oferi: dragoste. Rămas fără parteneră în chilia lui betonată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Păsările și animalele mai mici și mai mari fuseseră scarificate ori pieriseră, pur și simplu, de foame. Peste sat se așternuse liniștea sinistră premergătoare unei catastrofe iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Ce se întâmpla cu Haiduc? Erau aceste urlete nocturne un soi de rămas bun? Erau "cântecul lui de lebădă" și poate un "Memento mori"? Erau o trecere în revistă a propriei sale existențe și un adio luat cu ură și dispreț față de specia umană? Față de Homo Sapiens? Nu-mi pot da seama. Ceea ce știu cu siguranță e faptul că dezlănțuirea de urlete înfiorătoare îi deranjau și pe vecini, care se întrebau dacă nu cumva câinele a turbat dar mai ales o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
pistoale-mitralieră să pedepsească pentru păcatele și fărădelegile lor "oile" Tale. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:50) În loc de bunătate, dragoste și fericire, ne-ai arătat indiferență, dispreț și ură. Ai transformat viața noastră într-o permanentă frică, nesiguranță și teroare. De ce ne faci rău, Doamne? De ce ne prigonești? Cu ce Ți-am greșit? Uneori, când mă uit în jurul meu și văd câtă durere și nedreptate sunt în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
trebuit să imortalizăm vizita printr-o fotografie. Ni se oferă un simpatic pui de leu, voinicel, pe care Îl iau În brațe. Dar nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu Îl privește curios și cu dispreț, Înfigând deodată lăbuța În capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii În jurul nostru, crezând că e vorba de o agresiune. Mai speriat e paznicul. Mulți părinți, cu copii de mână, care nu au văzut urechile lui Ursulică
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În Vâlcin. Ceea ce sa și făcut. În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie de șoareci nemaiîntâlnită. Puținele locuințe erau năpădite, pisicile Îi priveau cu dispreț; alimentele le țineam atârnate de grinzi. Toamna au emigrat șoarecii spre satele de pe malurile Dunării, au plecat și germanii, iar eu am rămas și În Februarie Martie 1919 când trecând prin multe peripeții, am reușit să ajung pe Dunărea Încărcată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-cu capul în nori), lipsit de misticismul și trăirismul legionar, realist, vesel, puțin șmecher, corect, în privința sincerității și nesincerității-normal, îi plăcea viața fără a fi viciat, regreta f. mult că a fost legionar, iar față de legionari avea o atitudine de dispreț și batjocură. În Pitești a bătut după directivele lui Țurcanu, din 25 decembrie 1949 până în 8 iunie 1950, cu întreruperi, la camera 4-spital (până la mijlocul lui februarie 1950), dar și în camera 2-parter. Interesant este că Țurcanu susține că Pușcașu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
apoi, la fiecare mărturisire socotită insuficientă, alte urlete. La început, chiar dacă victima spune adevărul [ ], oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu insulte și cu zbierete de contradicție. Bietul prizonier este înconjurat de oameni care-l privesc cu ură și dispreț, urlă și-l scuipă în față, amenințându-l cu pumnii. La sfârșitul zilei, este dus într-o celulă și lăsat acolo cu puțină hrană și promisiunea că a doua zi va fi și mai rău. În celulă este supravegheat de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu știu ce disciplină. Florea Ceaușescu era un om simplu care-și cunoștea, grație unui natural simț popular, limi‑ tele. Însă, ceea ce observase colegul meu atunci avea să se manifeste din ce în ce mai pregnant nu doar la Ceaușescu, ci, mai ales, la soția acestuia : disprețul față de poporul peste care stăpâneau. A.M.P. : Sunt convinsă că ne disprețuiau foarte mult. Pentru că, de fapt, asta era una din caracteristicile regimului. Și aveau de ce să ne disprețuiască. Cine prindea anii ’80 ca adult se izbea de trăsĂturile care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
oamenilor cinstiți, după ce vor ieși din închisoare. Societatea își va îndrepta privirile, îndeosebi, către copiii abandonați moralmente, căci ei sunt cei care fac să crească numărul criminalilor și al tâlharilor, prin regimul la care sunt împinși în închisori și prin disprețul ce le arată societatea după ce ies din închisori. Inițiativa de înființare a acestei societăți de filantropie a luat-o domnul Scarlat Ferichide, președintele Curții de Casație București și domnul Rădulescu, subdirectorul închisorilor, având și sprijinul unor persoane din cler.” Unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]