5,138 matches
-
pe măsura eleganței invitaților din lumea cea mai bună, cu grija ca absolut nimic să nu fie ostentativ, exceptînd mînăstirea, ci numai de cel mai ales bun gust, cum este și firesc la o astfel de ceremonie unde totul e distins și elegant, mai ales cînd asculți furat de gînduri rarefiate și cu inima strînsă elegantele acorduri ale orchestrei de muzică clasică dar pînă la un punct, cînd e vorba de finețe nu trebuie exagerat, astfel Încît cvartetul a fost repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
minune, o minune cel puțin similară dacă nu chiar și mai evidentă decît aceea tot de ordin meteorologic ce urma să se producă În timpul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea, tinerii căsătoriți ducîndu-se În pridvor. Aici au stat În distinsă nemișcare la tradiționala ședință foto, mireasa purtînd pe cap o tiară tradițională Swarowski, se pare din Buzău, din cristale cu irizări bleu-turcoaz, slujba desfășurîndu-se la fel. În vremea asta măicuțele de la Horezu „șușoteau pe la colțuri” (din cînd În cînd ghilimelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-n cele din urmă a astupării anale, a timidității, a obiceiurilor nesănătoase, și instaurarea unei noi și vijelioase ordini intestinale pe bază de laxative și reacție tinerească Împotriva stupidelor reguli de comportament, freamăt diareic, vuiet de același ordin, un vînt distins, greu și prelung, cu o frecvență situată-n jurul a 500 de hertzi tras În dreapta și ajungînd prin balans În stînga, la care se va adăuga unul scurt și decis, central, țiuind pe la vreo 10 000 de hertzi, dublă flatulență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din zilele noastre. În zilele noastre de la-nceputul anului, cînd am asistat cu emoție și la dărîmarea cu dinamită și-apoi cu rachete sol-sol a unei statuete a lui Budha, În vîrstă de 1500 de ani. Hotărîrea calibanilor (Furtuna), oameni distinși care știu ce e frumos și ce nu În artă și statui, este remarcabilă prin exprimarea fără ezitări a gustului propriu. Care este postmodern. În timp ce statuia era veche. Nici regizorul n-a ezitat. A luat intriga lui Will, a Îmbunătățit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
soi de Newton cu alte gusturi culinare), maestru În diferite științe cabalistice cum ar fi psihiatria. Filmul sugerează să-l simpatizăm. Și-l simpatizează toți, de la copii pînă la bunicuțe mare amatoare de Mozart, de Recviem, muzică admirată și de distinsul antropofag. Însă spre deosebire de Mozart, Picasso pictează. Meserie lipsită de importanță În filmul adaptat după un ostropel al unei scriitoare sentimentale al cărei nume l-am uitat. Te poți Întreba ce rost au avut cartea și filmul, dar durerea provocată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i la bătrînețe, Îți cade dragă etimologia. Pantalonu’. Ziarul Partidului Vostru oferă o mostră de păstrare a limbii și obiceiurilor aferente ei, descriind „vizita președintelui ION ILIESCU În județul Buzău”. „La coborîrea din elicopter, președintele a fost Întîmpinat de.” (...) „Apoi distinsul oaspete s-a adresat sutelor de.” (...) „La Încheierea vizitei, Înaltul oaspete s-a Îndreptat spre.” E de parcă distinsul oaspete nici n-ar fi fost. Așa cum declamă și prof. Țucra-n Azi: „Problema Frontului este a fi sau a nu fi” (se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și obiceiurilor aferente ei, descriind „vizita președintelui ION ILIESCU În județul Buzău”. „La coborîrea din elicopter, președintele a fost Întîmpinat de.” (...) „Apoi distinsul oaspete s-a adresat sutelor de.” (...) „La Încheierea vizitei, Înaltul oaspete s-a Îndreptat spre.” E de parcă distinsul oaspete nici n-ar fi fost. Așa cum declamă și prof. Țucra-n Azi: „Problema Frontului este a fi sau a nu fi” (se repetă). Reiese că Frontu e Hamlet, Ofelia, Rodica Beclean, stafia-i clar cui aparține, groparul se cunoaște. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
care duceau mîncare cunoștințelor din Belgia , tensiunea prin care trecusem ne provocase o foame crîncenă, o foame de Crăciun, și un miros predominant de usturoi a invadat compartimentul. Unde exista și un al optulea pasager, chiar În stînga mea, o distinsă doamnă germană Îmbrăcată-n negru, În vîrstă, care a rezistat nu știu de ce numai pînă la apariția unui castravecior, după care s-a ridicat brusc, ne-a urat bun venit sau drum bun sau altceva, nu s-a Înțeles, noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
caporalii trimit zilnic la moarte pe cine vor. Execuțiile sînt de asemenea televizate, sporind pînă la limite extreme audiența. Bun, și există eroina negativă, caporal Zdena (proastă, needucată, rea), și eroina pozitivă, Pannonique (pe numărul ei matricol CKZ 114), frumoasă, distinsă, inteligentă, studentă la paleontologie, cu chipul nobil, o voce rară cu timbru pur, zîna deținuților. Zdena o tot bate pe CKZ, pe urmă n-o mai bate. Îi dă pe furiș tablete de ciocolată ca să nu slăbească și să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să nu vă fie teamă, mi s-a mai întîmplat asta. Am, aș putea spune, perioade de amnezie parțială. Din fericire, destul de scurte... - La patru și treizeci? întrebă bătrânul cu oarecare interes. - Exact. La patru și treizeci. O voce clară distinsă: o auzeam pentru întîia oară, și încă la telefon, unde adesea vocile sânt desfigurate, năclăite în materie. Cineva care exista în mod plenar, și știa asta, mi-am dat imediat seama. Își scoase portmoneul și răsfoi câteva hârtiuțe. Alese una
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se lansaseră primele discuri: "In curte la Dionis" și celelalte pe care le-am ascultat astă-sea-ră. Zic mitologie, pentru că circulau fel de fel de zvonuri pe seama ei - că era protejată de cutare ministru, că era marea pasiune a unui foarte distins ambasador, și rechemarea lui neașteptată n-a făcut decât să confirme acest zvon, că era invitată să cânte la Palat... - E adevărat că a fost la Palat, îl întrerupse Hrisanti, dar trebuie să cunoști întreaga poveste. Cladova se oprise brusc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să nu te uiți niciodată înapoi. Că dacă te mai uiți o dată înapoi, ne pierdem. Ne pierdem pentru totdeauna... Înaintau amândoi tăcuți, îndreptîndu-se spre rotonda cu oglinzi. - Acum îmi aduc foarte bine aminte, începu deodată Adrian. Avea o voce clară, distinsă, curtenitoare... - Așa ne plimbam amândoi, îl întrerupse Leana, așa călcam, tot ca acum, pe covoare groase, într-un hotel ca acesta, și ne țineam strânși unul într-altul și-ți spuneam: "Adrian, ce importanță pot avea toate acestea? E destul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
consacrată lucrului, plecă să se plimbe pe marginea lacului. La întoarcere, se opri la Cafe Albert. Îndată ce-l zări, chelnerul comandă cafeaua și sticla cu apă minerală. Îi aduse ziarele, dar nu avu timp să le parcurgă. Un bărbat înalt, distins (parcă ar fi coborât dintr-un tablou de Whistler, își spuse), încă destul de tânăr, deși stilul vetust al costumului îi adăuga cel puțin cinci, șase ani, se opri în dreptul lui și-i ceru voie să se așeze la masă. - E
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu l-ar fi înțeles, repetă propoziția în germană și italiană. Veronica își trecu de mai multe ori mâna pe obraz și începu să-i vorbească. La început, își dădu seama că vorbește într-un dialect din India centrală, apoi distinse fraze întregi rostite în sanskrită. Plecîndu-se mult spre ea, îi șopti. Shanti! Shanti! apoi recită câteva formule canonice de benedicțiune. Fata îi zâmbi, fericită, și înălță palma spre el, parcă ar fi vrut să-i arate ceva. Rămase acolo, lipit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fetei, apoi mai văzură niște auseli cu cap rubiniu care vînau insecte și-i lăsau să se apropie mult de ei, după care zburau brusc și delicat În cedri. Mai văzură și niște waxwings, atît de calmi și blînzi și distinși, cum zburau cu eleganță, arătÎndu-și minunatele modele de pe aripi și de pe cozi, și Piticot spuse: — SÎnt cele mai frumoase, Nickie. Pur și simplu nu se poate să mai fie păsĂri atît de frumoase. — SÎnt la fel de frumoase ca fața ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vinuri trebuie să pășim cu grijă prin... istorie și apoi prin... podgorii. Și? -Trebuie să aflăm mai întâi când și cum a început omul să cultive vița de vie. Ei? Aici ne vine în ajutor cartea „Podgorii ieșene”, scrisă de distinsul arheolog și profesor Vasile Chirica și de Silviu Văcaru. Și câte lucruri interesante nu spun ei acolo! Dacă-i pe-așa, atunci dă-mi răgaz să citesc și eu această carte, fiindcă atunci om putea vorbi aceeași limbă. Altfel eu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Privind anul edificării sinagogii, sunt mai multe păreri pe care le-am spus noi în cartea “Ești ieșean, vere?” Ce te faci, însă, cu cel care nu a citit această carte? Atunci, povestește. Apoi în cartea “Iașii vechilor zidiri” a distinșilor autori Dan Bădărău și Ioan Caproșu, într-o notă de subsol, citim: “Havley, op. cit. 36, ne dă următoarea descriere a templului: <Construită din zid între 1657-1682... pe un loc al mănăstirii Aron Vodă, vechea sinagogă din Iași pare în toate
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
expresia pasiunilor umane”. Uite ce spune Gelu Bostan, vere: “Vinul ațâță și muzica aprinde sentimentele omului”. Abia acum mi-am dat seama că noi citeam aceste fragmente de chintesență spirituală din cartea “Vinul în știință și în... imnuri Bahice” a distinșilor autori Avram D. Tudose și Mihai Burduja, pe care ieșeanul o așezase așa... ca din întâmplare... sub ochii noștri. Am luat-o cu mine, vere, fiindcă este o carte care te cheamă s-o citești mai ales când elementele de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aceeași boală . De fapt, tot zbuciumul nostru de până astăzi nu are altă pricină decât nostalgia după vremurile acelea care au trecut, dar s-au adunat ca niște frunze formând adevărate zăpoare de-a lungul istoriei... Și un om ca distinsul domn profesor universitar Ioan Caproșu a strâns în tomuri tot ce a putut găsi, iar noi încercăm să le mai ușurăm povara timpului aducându-le în fața semenilor noștri... Adevăr grăit-ai, vere, dar cam lung. Și unde mai pui că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la care - he-hei, cât o fi trecut de atunci - am petrecut luni în șir pentru a dezghioca pagină cu pagină neprețuita culegere de „Documente privitoare la istoria orașului Iași” de la 1408 la 1800, scoasă la lumină de munca neprecupețită a distinsului profesor universitar doctor Ioan Caproșu... Într-un târziu, glasul ieșeanului m-a trezit din visare... -Să știi că n-am fost plătiți să păzim intersecția asta. -Asta zic și eu. Așa că... -„No hai ș-om mere, că leagă careva calul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
e unul oarecare. În el trăiesc toți inventatorii din Țara lui Verde Împărat, din toate timpurile. E, deci, Inventatorul tuturor timpurilor. Acum, însă, zace prăbușit într-un scaun din fața planșetei și plânge. Mă uit la el: e un tip înalt, distins, cu părul blond ca grâul copt, are ochii de un albastru adânc, care seamănă cu niște lacuri acum, pentru că sunt plini de lacrimi. Poartă ochelari. Îi ține atârnați de gât. Este Inventator pentru că născocește adică inventează tot felul de chestii
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea foarte mult timp în atelier. Am fost bună
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și introspecția, mijloc de cunoaștere a propriilor trăiri, dar și a celuilalt - D., X - doamna T. se distinge prin aceste întoarceri înăuntru, relevînduse vibrația interioară, finețea observației și dramatismul trăirii lucide. În notele de subsol, autorul îi conturează portretul: Inteligentă, distinsă și cu o profundă cultură, ea își pune pe picioare o afacere proprie, deschizând un magazin cochet și discret de mobilă stil, în care piesele rare, de reală valoare, îi satisfac nevoia de frumos, dovedindu-i sensibilitatea pentru arta adevărată
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Fred: Pentru Ladima însă, "Emy", așa cum o numește în scrisori, este o copilă ce întruchipează puritatea și frumusețea ideale: sau: " George Demetru Ladima se autoprezintă prin scrisorile lui ori e surprins în diverse viziuni. Fred Vasilescu este un om serios, distins, timid, un tip: Îl consideră singurul căruia ar putea să i se confeseze simțindu-l "în stare de o mare prietenie..." Răspunde mașinațiunilor lui Nae Gheorghidiu și Tănase Vasilescu Lumânăraru cu demnitate și nu acceptă compromisurile. Pentru Emilia el este
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
ei astăzi nu mai sunt. Ștefan Hotnog, Eugen Ștefan Boușcă căruia i-ați făcut portretul, Ioan Antonica, Vasile Condurache, soții Petrovici și mulți alții. Ce vă amintiți despre aceștia? L.D:Ștefan Hotnog îmi plăcea foarte mult, era o persoană distinsa, avea o educatie și o cultură deosebită. În atelier păstra o colecție de ceramică, reprezentând multe zone din România. Lucrările lui în acuarela aveau o cromatică gravă. Îmi amintesc că își petrecea foarte mult timp în atelier. Am fost bună
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]