5,938 matches
-
un sat în comuna General Berthelot din județul Hunedoara, Transilvania, România. În timpul monarhiei austro-ungare avea numele Felsöfarkadin. Până în secolul al XX-lea au existat două sate, Fărcădinu de Jos (actualmente General Berthelot) și Fărcădinu de Sus. Primul a fost atestat documentar cu numele de "Zabadfalu" (echivalentul maghiar pentru Villa Libera-Ohaba), cănd jumătate de sat este întărită de voivodul Transilvaniei împreună cu cele trei sate Silvaș lui Daneș "Dionisius", Lațcu "Ladislaus" și Mihail, fiul lui Ioan "Iwan" de Ziluaș și fratele lui devălmaș
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
a râului Galbenă se folosea și denumirea de "Valea Făcădinului", există probabilitatea că satul să-și fi luat sau să-și fi schimbat numele după cel al râului pe care se află. Satul Fărcădin (fostul Fărcădin de Sus) este atestat documentar prin vânzarea din 1402. Informații din 1411 și 1418 specifică că departajarea familiilor cneziale din cele două Fărcădinuri învecinate a fost foarte dificilă. La 1465 nobilul Ștefan Pîrkălab împreună cu Ștefan și Daneș din Fărcădinu de Sus, sunt precizați că vecini
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
funcționează și o moara de apă. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, a selectat în anii 60 o casă din Șerel care a fost translatată și a devenit piesă de patrimoniu a muzeului. Satul Șerel [Șierul] este atestat documentar din noiembrie 1435 ca sat liber în districtul Hațeg (libera villa Syerel nominata... in eodem Districtu Haczak). În primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe drumul european E60, la o distanță de 5 km față de orașul Sighișoara și este străbătuta de răul Târnava Mare. Satul Albești este atestat documentar în anul 1231 sub numele de "Albă Ecclesia". În timpul Revoluției din 1848 au avut loc bătălii importante în comuna; aici a murit și poetul maghiar Sándor Petőfi. Fântână Ispán se află la marginea drumului național în apropierea satului Albești, unde
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
Daneș (în dialectul săsesc "Dunesdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1343 cu numele de "Danus". Numele a suferit schimbări în timp, apărând în diferite documente după cum urmează: În octombrie 1661 satul este pustiit, iar tătarii răpesc țăranii de pe câmp, astfel că în 1663 se mai recenzau numai 3
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
Brâncovenești (mai demult "Ieciu, Delavrancea", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
Ideciu de Jos și Ideciu de Sus. Cel mai apropiat oraș este Reghin. Deleni se învecinează cu Ideciu de Jos, Ideciu de Sus, Idicel Sat, Idicel Pădure, Fundoaia, Larga, Păuloaia, Cașva, Adrian și Jabenița. Pentru prima dată a fost atestat documentar în anul 1319, mai exact într-un act de partaj al fiilor Dionisie (14 decembrie 1319). De-a lungul anilor satul s-a numit Potoc (1850), iar după Unirea Transilvaniei cu România i-a fost atribuit numele de Deleni. Statisticile
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
Râciu (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Râciu este atestat documentar în anul 1305 sub denumirea de "". În anul 1481 din documentele oficiale se găsesc proprietarii terenului arabil, familia Somkereki. În anul 1482, din ordinul lui (tradus rom. Matei Corvinul) pământurile din zonä intră în posesia lui , familia Somkereki păstrând terenurile
Râciu, Mureș () [Corola-website/Science/300592_a_301921]
-
Livezeni (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Livezeni este atestat documentar în anul 1505. La recensământul din 2002 au fost înregistrați 1.219 de locuitori, dintre care 881 maghiari (72,7%), 285 rromi (23,4%), 52 români (4,3%) și un german. La recensământul din 2014 au fost înregistrați 3.050
Livezeni, Mureș () [Corola-website/Science/300585_a_301914]
-
Suseni, mai demult "Fălfalău, Fălfălău" (în dialectul săsesc "Pränsdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Suseni este atestat documentar în anul 1319. Până în secolul al XVI-lea populația majoritară o constituiau sașii, ulterior românii și maghiarii (mulți din ei la origine secui din zona Aita Mare), devenind populația dominantă. Pentru un timp a existat și o colonie de armeni
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
despre localitate regăsită într-o altă listă de dijme papale, despre plata a două pe anul întâi din Arhidiaconatul de Solnoc-Dăbâca, când preotul Ilie din Pytula, deci cu altă grafie, a plătit 40 de banali vechi. Satul Petelea este atestat documentar în anul 1332. Localitate situată pe râul Mureș, pe drumun național DN 15 Târgu Mureș - Reghin. Petelea este așezat pe terasa stângă a văii Mureșului, la 25 km nord-est de Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Saschiz, mai demult "Saschizd, Chizd" (în dialectul săsesc "Keist, Kaest", în , în maghiară "Szászkézd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308-1310. Localitatea Saschiz (cunoscută în limba română și sub denumirile alternative "Saschizd", "Chizd") a fost populată de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când a devenit o localitate populată preponderent de sași, sub denumirea de "Kaissdit" (cunoscută
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
Band (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Band este atestat documentar în anul 1332 și pe teritoriul său se află documente dar și obiective unice nu numai in România ci și în Europa. Datorită potențialului natural și uman, localitatea Band a organizat două târguri anuale și, din 1859, târguri săptămânale. Astfel
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
în care Mureșul iese din Defileul Deda - Toplița. Până în anul 1920 satul a fost numit Huduc, nume împrumutat de la pârâul Huduc, parau care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții de ziduri, țigle române și elemente ceramice pentru paviment în formă
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
s-au așezat: sașii la Cotnari, iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău și prin apropiere. Informația pare să fie adevărată pentru că data coincide cu declanșarea prozelitismului husit în Moldova și aici a existat populație de religie catolică. Este atestat documentar în anul 1420, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Catolicii din Valea Seacă numeau satul lor Bogdanfalava. Denumirea satului se pare că ar proveni de la un proprietar pe nume Bogdan. Satul, probabil, înainte de Ștefan cel Mare, ori în timpul lui, prin
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Paisie, „[...] care întărește slugilor Stănilă, Șteful, Neagoe, Badea, Stanislav și Stan stăpânirea moșiei Zărneasca”. În timpurile ce au urmat, datorită persecuțiilor, o parte din locuitorii Transilvaniei a trecut Carpații și s-au așezat pe aceste meleaguri. Satul Pinu este atestat documentar în anul 1582, printr-un hrisov semnat de Mihnea turcitul. În comuna Brăești se mai păstrează și astăzi denumirile așezării grupate a familiilor: Croitorii, Popoiegii, Podoșii, Ciuculanii, Vasilcarii, și Zigarii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brăești făcea parte
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de lege, precum bulbucii de munte (trollius europaeus) etc. Satul Damiș a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1264, sub denumirea "Damusuemezew". La 1587-1589 este menționat ca "Damos", la 1622 "Damos Lok", la 1828 și 1851 ca "Dámos", iar la 1913 ca "Erdödámos". Alături de numeroase alte sate din zonă, la 1610 făcea parte
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
Bratca (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Localitatea Bratca este atestata documentar în anul 1435. La început se numea Brața. Din vechi documente aflăm că pe la anul 1470 iobagii români apartinatori de domeniul Sinteu, aflat sub stăpânirea familiei Bánffi de Losonc, au defrișat câteva hectare de pădure și au înființat un sat
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
zonă primejdioasa, expusă incursiunilor, jafurilor turcești sau ale oștilor imperiale ori transilvănene în lupta fie cu turcii, fie între ele. Primele atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează: Satul Lunca atestat documentar în anul 1588; Satul Briheni atestat documentar în anul 1588; Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528; Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
ale oștilor imperiale ori transilvănene în lupta fie cu turcii, fie între ele. Primele atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează: Satul Lunca atestat documentar în anul 1588; Satul Briheni atestat documentar în anul 1588; Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528; Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
fie cu turcii, fie între ele. Primele atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează: Satul Lunca atestat documentar în anul 1588; Satul Briheni atestat documentar în anul 1588; Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528; Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe. Censul se plătea în bani și era
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
atestări documentare despre satele comunei Lunca apar după cum urmează: Satul Lunca atestat documentar în anul 1588; Satul Briheni atestat documentar în anul 1588; Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528; Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe. Censul se plătea în bani și era de 17 dinari pe cap de familie
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
după cum urmează: Satul Lunca atestat documentar în anul 1588; Satul Briheni atestat documentar în anul 1588; Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528; Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503; Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592; Satul Susțiu atestat documentar în anul 1588. Tradiții, obiceiuri, meșteșuguri Sarcinile feudale ale supușilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme și slujbe. Censul se plătea în bani și era de 17 dinari pe cap de familie, satele care lucrau la topitoriile de fier
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găsește la o distanță de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd și încă
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
ofensiva munților spre est îl dovedește configurația formelor de relief. Prelungirile montane înaintează până pe malul stâng al Crișului, formând un fel de baraj natural înalt. Pe malul drept relieful prezintă lunci înguste și joase continuând cu dealuri domoale. Este atestata documentar in anul 1406 cu numele de Bánlak. A fost pe rând proprietatea familiilor Dragffi (1552), a lui Stefan Bocskai (1604), Mihai Imreffi si Elisabeta Zólyomi (1614), posesiune a lui Gavrilas Movila (1623). Istoricul Liviu Borcea avansa ideea ca numele de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]