6,873 matches
-
unul colo, între fânețe și poeni. Dracul pune la cale totul. Lumea veche e plină de el Răpire de fată tânără dintr-un sat pe deapsa cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clopotul mănăstirii Putna; atunci au răspândit o minciună mare, ca să sune frumos și pân departe arama mestecată cu argint. Au împrăștiat în lume zvon cumcă... 1472 Basarab cel Bătrân Laiotă, omul lui Ștefan, crescut la Unguri fiul lui Dan II = domnise puțin în 1453 Stătuse în Sighișoara cu Țepeluș spus Basarab c. Tânăr în 1473 gânduri de încuscrire între Corvin și Cazimir Tătarii pradă părțile Chievului. Gem fiul cel mai mic a lui Mahomet în acest timp e guvernator al Traciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Caraiman Știri dela Crâm și dela Mangop Racova Moloșag în Ianuarie 1475 76 Gherman și Oană Ivașcu și Maxim 7,5 mâncare 5 7,50 4 2 30,00 Frederic III fiul lui Ernest duce de Austria ales în 1440 domnește până la 1449 Matiaș 1458-1490 războiu contra lui Podiebrad rege Boemiei Moraviei Sileziei 1469 (Olmutz) Austria 1485 Garda neagră Decretum majus De când a murit Corvin, nu mai este dreptate! Războiul Troiei e mai mult stihuri și tropi Bătălia dela Termopile un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 21 urmărire la 23 în preajma Dâmboviței la 24 intrare în Buc. Radu fuge la Giurgiu. Oastea stă în Buc., trei zile. Ștefan ia pe Domnițe. în scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475 soli la toți craii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiul și succesorul lui Amurat II 1420 1444 + 1481 1450 Urcă pe tron la 1451 Cucerește Constantinopolul 1453 împărat grec Const. Dracoser Bătut de Ion Huniade la Belgrad 1456 Cucerește Grecia și Sârbia (1459) Răstoarnă imperiul grec la Trapezunt unde domneau Comnenii 1461 La Lesbos 1462 Valahia și Bosnia 1463 Cormania 1464 Negroponte 1470 Bate pe șahul Persiei în Capadokia 1472 Ia dela Genovezi Caffa 1475 Supune Georgia, Arcadia, Moldova Albania și insulile Adriatice. În 1478 impuse Venețienilor un tratat umilitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am lăsat și niște scrisori documentare (???? 13-14) După masă, Profirița s-a întâlnit, fiind eu de față, cu Natalia Negru. O întâlnire interesantă care i-a plăcut. Eu am participat puțin la convorbirea lor. Trimis d-lui Anton Treischin, strada Domnească R. Sărat, un manuscript al său din viața basarabeană românească, scris însă de cineva care nu știe limba. A. T. probabil e rus. La Academie, în secția literară, discuție (zădarnică!) asupra unei publicații buletin îndreptar care să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Spița lui Constantin Vodă, zis Cantemir, după Sever Zotta (Despre neamul Cantemireștilor): Constantin Voevod născut la 8 Nov. 1612 în Silișteni. Domn al Moldovei, în Iunie (10 sau 25) 1685. Mort în 13 Martie 1693. Înmormântat întâi la Sf. Nicolai domnesc din Iași, apoi la M-rea Mirea (Putna). Prima căsătorie cu o nepoată a lui Grigore Ghica Vodă din Țara Românească (1660-1664). A doua căsătorie cu Ruxanda Gane (1665). A treia cu Ana Bantăș. c. 1668 moartă 1677, îngropată probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale lunii (dechemvrie), iar tu, Boreas, te vei război puțin cu Zefirus în ultimile 5 zile, cum și în primele șase din luna lui ianuarie, lăsând destulă ploaie și zăpadă peste aceste locuri." "În prima jumătate (a lui ianuarie) va domni Zefirus, cu o vreme mai caldă și mai liniștită, iar în a doua tu, cu îngheț mai tare, cu vânturi nepotolite, în multe zile cu ninsori mari și mult viscolite. Vei spulbera zăpada punând-o în adăposturi, în loc s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nepoților mei, Ion și Luca Partea I ÎNTRU MULȚI ANI SĂ DOMNEȘTI, MĂRIA-TA ! La 1 aprilie 1457, Petru Aron dă din Suceava un document, care avea caracterul unei înțelegeri între el și nobilii poloni de la hotarul Moldovei. Mai multe întâmplări au dus la încheierea acestei scrisori. Mai întâi, un moldovean, pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări, la locul ce să chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți: iaste-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas: În mulți ani de la Dumnezeu să domnești.» Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ureche s-a inspirat din realitățile din jurul său, în anul 1457, nefiind nevoie de „aclamarea” sau „recunoașterea” lui Ștefan de către o mare adunare a țării. Nu era nevoie deoarece Ștefan fusese asociat la domnie de către tatăl său, avea dreptul să domnească, fiind os de domn, și, pe deasupra, își înfrânsese adversarul care se refugiase la Camenița, la stăpânii Pocuției și Podoliei, Mujilo (Neózilo) și Bartoș Buceațchi (Bartosz Buczacki). C. Rezachevici crede că până în 1457 nu a fost vorba de o asemenea practică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să facă act de supunere. N-ar fi fost prudent, crede C. Rezachevici, să facă apel la consimțământul marilor boieri, deoarece Petru Aron se purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici, așadar șapte inși. Era firesc ca domnul să vrea ca boierii să i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fel ca Petru II, fratele său, a trebuit să pribegească până în anul 1449, când, după moartea fraților săi, Iliaș și Ștefan, se urcă în scaunul Moldovei. Locurile în care a pribegit Bogdan al II-lea au fost Țara Românească, unde domnea Vlad Dracul, căsătorit cu o nepoată a lui Bogdan, și Transilvania. Cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care încerca să refacă unitatea de luptă a românilor pentru a stăvili înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o parte din neamul lui își aveau moșii în Țara de Jos, în apropiere de Borzești și în jurul Nicoreștilor. Sprijinul pe care Ștefan îl găsește la boierii din Sudul Moldovei, în momentul în care venea să cucerească scaunul în care domnise și tatăl său, ar fi o dovadă în confirmarea acestor presupuneri. Apoi, ridicarea unei biserici la Borzești și dăruirea acesteia cu un Tetraevanghel, fără ca aici să fi avut loc o faptă de seamă, a fost pusă, de asemenea, în legătură cu intenția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate propunerile venite din aceeași parte de a împărți Moldova. În cadrul acestei politici, domnia lui Alexandru cel Bun se remarcă printr-o intensă activitate de organizare internă și de dezvoltare economică a Moldovei. Răstimpul de 32 de ani, cât a domnit Alexandru cel Bun reprezintă o epocă de pace și prosperitate. Dar luptele dintre urmașii acestuia slăbesc țara și îngăduie polonilor și lui Iancu de Hunedoara să intervină în treburile interne. În căutarea unui sprijinitor, pretendenții la scaunul Moldovei ajung să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și boierii pribegi. Era o dovadă că domnul nu le purta dușmănie pentru opțiunea lor în 1457. Și boierii au înțeles acest sens al atitudinii lui Ștefan. Duma Brae[vici] îl părăsește pe Petru Aron și îl vedem în Sfatul Domnesc încă din anul 1459. Lui Duma îi urmează Costea Dan[ovici], care apare în Sfatul Domnesc în 1460, și tot acum, Stanciul, alt pribeag, revenea în Moldova, împreună cu Mârza, fiul său. Peste puțin timp venea și Cozma Șandrovici, încât, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
multă vreme. După alungarea lui Laiotă, Ștefan s-a intitulat: „domn a toată țara Moldovlahiei”, formulă pe care o întâlnim pentru prima dată în diplomatica medievală a Moldovei, formulă ce va reveni abia peste un secol, cu voievozi care vor domni pe rând în Moldova și Muntenia. S-a afirmat în istoriografia noastră că unitatea de luptă românească împotriva turcilor nu s-a putut realiza în secolul al XV-lea, pentru că, uneori, s-au aflat pe scaunul țării domni care n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Binecinstitorul domn, Io, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7... luna... și a domnit ani ...”. Peste sarcofag a fost pusă o bucată de brocart venețian, pe marginea căruia se află următoarea inscripție: „Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, a împodobit și acoperit cu acoperământul acesta mormântul tatălui său, Io
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pusă o bucată de brocart venețian, pe marginea căruia se află următoarea inscripție: „Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, a împodobit și acoperit cu acoperământul acesta mormântul tatălui său, Io Ștefan voievod, cel care a domnit în Țara Moldovei 47 de ani și trei luni, care s-a strămutat la veșnicul lăcaș în anul 1712, luna iulie, 2 zile, în zi de marți, la al patrulea ceas din zi.” Și lespedea de marmură, și acoperământul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi existat “un sistem precis și riguros de succesiune la tron, dacă am fi recunoscut de pildă, dreptul la primogenitură, din tată în fiu”. La noi, posibilitatea de a ajunge pe tron, o aveau toți cei care erau „os domnesc”, copiii legitimi, dar și nelegitimi, chiar verii și nepoții acestora. Pretendenții au găsit sprijin la vecinii Moldovei, Ungaria și Polonia, iar din secolul al XVI-lea și în Imperiul Otoman. Regii unguri și poloni au susținut domni, care să le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
suzeranitatea, domni care se obligau să acorde sprijin militar și material suzeranului lor. După moartea lui Alexandru cel Bun, în 1432, i-a urmat la tron fiul său Iliaș, fiul cel mare, pe care îl asociase la tron. Iliaș a domnit doar 21 de luni, împotriva lui ridicându-se fratele său Ștefan, care venea cu ajutor de la Aldea, domnul Țării Românești. Înfrânt la Loloni, în 3 noiembrie 1433, Iliaș s-a refugiat în Polonia, unde avea susținători, fiind căsătorit cu Marinca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vara anului 1435. Deși Iliaș a fost înfrânt la Dărmănești, apoi la Podagra, și în cele din urmă la Piperești, Ștefan și-a dat seama că nu va scăpa de fratele său și a căzut la înțelegere cu acesta să domnească împreună. Această asociere la domnie a fost considerată ca un moment de criză feudală, Moldova fiind împărțită în două, Iliaș domnind peste partea de nord a țării, cu scaunul la Suceava, iar Ștefan peste partea de sud a Moldovei. “Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]