6,786 matches
-
te-ai ridicat singur, într-o băltoacă stătută, cu apă puturoasă, unde se bălăcește o gloată amorfă care de-abia așteaptă să te tragă și pe tine? Așa se petrece când devii major? De asta plângea mama cu sughițuri în dormitor? De asta (îmi amintesc eu subit) o fi spus tata că de-abia așteaptă să mă vadă majoră? Voi ajunge să mă urăsc nu numai pe mine, voi ajunge să-mi urăsc și vârsta pe care o am... Și toate
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ani de zile, nici nu-și mai amintea de când, și incidentul de mai devreme o tulburase peste poate, rău prevestitor. Când închise ușa simți încă o dată mirosul ade menitor de cafea și se enervă și mai tare. Se întoarse în dormitor și se așeză la măsuța de toaletă inspirând adânc și privindu-se în oglindă. în felul acesta se calma în totdeauna, de foarte mulți ani. Se privea în oglindă, masându-și ușor tâmplele. își admira tenul neted și catifelat, își
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
monstrul cu nenumărați ochi de gheață care o pândea de după ușă. îi mulțumi, recunoscătoare, când îl auzi oferindu-se să vină s-o ajute, la gândul că nu mai trebuie să și tulbure soțul cu întâmplarea asta nefericită. Fugi în dormitor să se îmbrace. Familia Neacșu locuia aproape de ei, la câteva stații de autobuz, așa că domnul Neacșu pu tea ajunge oricând, cu mașina, în următoarele minute. își trase pe ea repede o pereche de jeanși și un tricou negru gros, își
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mitraliau în geamuri în ziua când se dusese la olimpiadă. într-un târziu își spusese că, totuși, trebuie să iasă de sub duș, nu putea rămâne acolo toată noaptea. își pusese cămașa de noap te din mătase aurie și intrase în dormitor pe vârfuri. Domnul Ionescu o aștepta pe jumătate adormit, cu privirea aceea. Clara se vârâse în pat lângă el și închisese ochii, așteptând să treacă totul cât mai repede. Când domnul Ionescu o sărutase pe obraz, mulțumit, îl sărutase și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privire îndepărtată pe care Clara o cunoștea atât de bine. Scuză-mă dacă te-am speriat! Știu că ești singură, dar mă gândeam că poate ai ieșit cu prietenii în oraș... Clara dăduse din cap și o urmase tăcută spre dormitor. Doamna Martin era îmbrăcată sport și ținuta asta o întinerea vizibil. Deschisese șifonierul și începuse să cerceteze interiorul cu privirea încruntată. — Spune-mi sincer, Clara, îți dorești ceva? întrebase, pe ne așteptate. Clara tresărise, surprinsă. — Nu prea știu ce îmi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
lipsească teribil criticile tale, mamă! Doamna Martin își mușcase buzele și se întorsese spre du lap, începând să strângă cu dexteritate umerașele cu haine și să le așeze într-un geamantan care părea să o aștepte pe pa tul din dormitor. Clara o privea concentrată, urmărind cum se golea dulapul. — E uluitor câte lucruri pot să iasă dintr-un șifonier și să intre într-un geamantan! Ce ușor se poate transfera un obiect..., murmurase ea, mai mult pentru sine. Doamna Martin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
concentrată, urmărind cum se golea dulapul. — E uluitor câte lucruri pot să iasă dintr-un șifonier și să intre într-un geamantan! Ce ușor se poate transfera un obiect..., murmurase ea, mai mult pentru sine. Doamna Martin se oprise în mijlocul dormitorului, cu un ultim umeraș în mână. — Ai spus ceva, draga mea? — Mă întrebam dacă îl iubești, rostise Clara cu voce tare, pironind o cu privirea. Mă întrebam dacă merită cineva să-l iu bești cu o iubire care schimbă cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
până la capăt. își luă cafeaua cu el în bucătărie, participă la o conversație casnică și practică despre ce urma să se întâmple în acea seară. îl conduse la ușă când el plecă la serviciu, ca de obicei. Se întoarse în dormitor, se așeză pe taburet în fața oglin zii și se studie îndelung, cercetător. Apoi își trase pe ea niște haine la nimereală și ieși, ducându-se direct la hotel. își dorea să înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
grăbim către ei, au strigat tare Zicând: stați, acolo, fraților, că suntem și noi prinși de apă! Deci, cei doi, pe care îi vedeam cum poartă Luceferi în mâna lor, erau Pamfil Duran și Manuil Fragă, care fiind învolburați din dormitoare de zvonul restriștii noastre, dar socotind ei cam că ar fi ceva probleme simple, acolo, așa cum se mai întâmplă, s-au sculat din pat și-au tras cizmele de cauciuc pe picioarele goale și numai în salopetă și o pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sărise în cale, umezindu-și buzele cu limba și recuperându-și mereu falca, supraponderală chiar și pentru capul său enorm de hidrocefal. Ăștia fac, aici, în pustiul de dărâmături, frecvente lucrări de debarasare și cunosc locurile, ca și pe propriile dormitoare de la Școala de reeducare! se necăji Mircea, fiindcă, evident, Babița-Pelicanul îi ieșise intenționat înainte, proțăpindu-se, gata de gâlceavă. Tot nu avem alt portar! clămpăni el din falca nepotrivită, pentru însăși alcătuirea sa facială. Agasat, Mircea se pregăti să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ei de revoluționar. Acum, iarna, grijile ei administrative erau dedicate integral numai aprovizionării complexului de la Sans-Souci, unde chivernisea de toate cele. Vara se preocupa, însă, în special cu așternerea brazdelor de pelin verde-cenușiu pe dușumele și cu schimbarea săptămânală în dormitoarele servitorilor, a covoarelor de pelin adunat de pe Bărăgan, menite să preîntâmpine înmulțirea nesuferită a purecilor. Gonea cu aceleași vânjoase lovituri de mătură pe argații despuiați de căldură care, noaptea, prin găurile făcute în gardul de sârmă ghimpată, băgau clandestin parașute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îl ajută să urce pe scara de marmură colorată, conducându-l, ca un obișnuit al casei, direct într-un apartament familial, cu draperii identice celor din birourile demnitarilor vremurilor noi, cu un pat dublu, ascuns sub un baldachin desuet, imitând dormitoarele califilor din filmele cu Șeherazade. În mijlocul camerei, se lăfăia un frigider încăpător, cu cordonul scos din priză. Dispăru imediat, fără a prelungi momentul despărțirii, așa cum, neinspirat și nepractic, fac moldovenii, atunci când își conduc musafirii: îi petrec până la poartă, manifestându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
hotelului la care se afla în bivuac. Se destinsese în așa o măsură, încât abia desluși ciocănitul în ușă al cuiva din personalul hotelului. Permeso! făcu el, ca la Palermo, fără a fi sigur că acel ciocănit, în tăblia ușii dormitorului, nu fusese doar o părere. Din cauza talazurilor de râsete ce izvorau din televizor, probabil că persoana care bătuse ușor la ușa camerei lui Vladimir nu percepu permisiunea de a intra. Lui nu îi era indiferent să știe cine îi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea, cu umor. -...cum se crapă? Ce se crapă, adică? arătă el că nu înțelege o iotă. Cum se crapă de ziuă, prostuțule! pufni ea într-un râs răsunător, care îndepărtă stânjeneala ce adăstase între ei, de la venirea-i în dormitor, de cum intrase pe ușa înaltă și spusese: bună seara, domnule. Într-un acces de temeritate care i se declanșă astfel, Vladimir își recuperă nota personală de a glumi cu fetele de liceu. Zise: Dacă ți-aș sfâșia cu sălbăticie desu-urile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tot, chiar fierbinte (lucru care făcea nu numai să-i dădea fiori de plăcere, ci îi conferea iluzia că începuse o eră de prosperitate de netăgăduit, milenară și ireversibilă în România), Vladimir avu surpriza să constate că ea dispăruse din dormitorul său. Avu un incipient simptom de regrete nu pentru aventura ce se consumase, ci pentru că Melanie se eclipsa, odată cu tot izvorul delicioaselor voluptăți, cu care el nu mai avusese de a face nicicând. Suspina, gândindu-se că i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
De fapt, mă invitase pe mine, pe Leac și pe Sorin, Însă noi am cerut voie să ne aducem și prietenii. - Cu atât mai bine, a spus Tibi, binevoitorul nostru prieten. E loc destul. Loc era, Într-adevăr: vreo șapte-opt dormitoare, două băi, anexă În curte, probabil fosta casă a slugilor, cu două camere și ea, cu baie, cu tot dichisul. Un fost conac, ce mai! Bucătăria era uriașă, livingul la fel, cu șemineu și panoplie, colecție de flori de mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
simpatizând cu emigrația proletară română, cu căpșunarii din Spania, cu fierar-betoniștii din Israel, cu cei care-i ștergeau la fund pe octogenarii nemți, cu cei care culegeau portocale În Grecia. Cu cei care se omorau cu zile, trăind mizerabil, În dormitoare comune pe plantații, Închiriind câte două-trei familii un apartament, bucuroși că măcar hrana e ieftină, că mănâncă ulei de măsline și caracatiță. * Se Întâmpla ca Leac să-l aibă pe taică-su În Spania, iar Cristina, un frate pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În grădina Clarei a venit să confirme mitul afro-americanului lubric: a Încercat toată seara să se lipească de câte o fată, nu știu dacă i-a ieșit, n-am stat cu ochii pe el chiar tot timpul. Și nici În dormitorul Clarei nu l-am surprins, cum s-a Întâmplat cu Leac, pe care l-am găsit Încălecând-o pe studenta la Drept sau Psihologie pe care mi-o prezentase, poate vă mai aduceți aminte, Într-o discotecă, la ștrand. Oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-mi prepare ceva de băut, n-a mai venit. Am stat acolo, vrăjit de lumina moale a răsăritului, răcorit de aerul dimineții. M-am Întors În cele din urmă Înăuntru, nu era În prima cameră, am găsit-o În dormitor, dormind cu poalele În cap și cu tanga la vedere, Între niște buci imaculate. Nu știam ce să fac, eram poticnit, am tot admirat-o vreme de câteva minute. Dar știam că trebuie să fac ceva: i-am dat chiloții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
scăpase de corvoada unor astfel de clienți, se mutase cu fetele la Șiria, ocupând căsuța din curte pe care, Împreună cu Andreea, o amenajase ca pe un cuib familial. Căsuța fusese revendicată și de Sorin, el Își dorea un atelier lângă dormitor, Însă se mulțumise cu o cameră În conac. Acolo a pictat, ocupând un colț generos, pe terasă, până toamna târziu, când a profitat de faptul că alături de vila noastră s-a pus În vânzare o casă ceva mai modestă; s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
falanster, Îmi pierise tot cheful, nu-i mai găseam nici un farmec și aveam nevoie să nu-mi văd o vreme prietenii. Vila risca să se umple cu oaspeții lui Sorin, era momentul taberei de creație, nu mă vedeam bine Împărțind dormitorul cu cineva ca să fac loc artiștilor. Mutat provizoriu la Arad, m-am ocupat de problemele de vedere care mă supărau de ceva vreme, am mers la doctor, mi-am luat ochelari. Dar În general mă străduiam să nu fac nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
minute mai târziu trece fericit pragul locuinței sale, aflată la primul etaj al unui bloc cu două nivele construit într-o zonă ferită de zgomotul mașinilor. Un apartament mobilat simplu, dar cu mult bun gust, format din două camere mari, dormitorul și camera de zi, orientate spre sud, baia și o minusculă bucătărie, cu fereastra dând către un mic scuar, marcat de câțiva copaci răzleți. Locuise aici doi ani cu chirie până când proprietarul, un om de afaceri egiptean, dăduse faliment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
față, ca și cum ar încerca cu acest gest să șteargă orice urmă a imaginilor terifiante. Respiră adânc și regulat de câteva ori apoi își croiește cu un pieptene de os o cărare dreaptă în părul lins, îmbibat cu apă. Trece în dormitor, deschide dulapul și aruncă o privire nehotărâtă cămășilor, frumos împăturite, curate și bine călcate. Un miros puternic de levănțică înțeapă în mod plăcut nările lui Marius. Optează pentru un costum gris închis, cămașă albă, la care asortează o cravată bleumarin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
își duce mâinile la abdomenul cuprins de o umezeală plăcută. Nici nu știi cât mi-ai lipsit. Și tu mie. Te doresc. Dorul mărturisit simplu face ca glasul să se piardă înecat într-o emoție adolescentină. Și eu. Sus, în dormitor, brusc sfioasă, se așează pe marginea patului, cu picioarele strânse și cu mâinile în poală, fără să înceteze să-l fixeze intens pe Marius, oprit lângă fereastră, cu spatele la ea. Timp de doi ani cât fusese plecat, se rugase cu lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cherestea? Marius continuă să privească rând pe rând, trunchiurile copacilor ce mărginesc proprietatea. Ce mă reține atât de mult lângă fereastra asta, privându-mă de ceea ce vreau să fac cu adevărat?". Se întoarce și redescoperă dintr-o dată amănuntele neschimbate ale dormitorului, inclusiv patul acoperit cu pledul moale și pernele pufoase, cu broderii din dantelă, care făceau din el o încăpere plăcută și confortabilă. Face câțiva pași nehotărâți către Smaranda. Să-i spună că o iubește nu are sens. Ar fi prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]