14,427 matches
-
de impresiile din perioada copilăriei. În mod evident, conținutul aspirației respective este dat de afară. Dacă un om ambițios își va exercita ambiția într-o direcție sau alta, aceasta depinde exclusiv de influențele exterioare. Doi oameni la fel de ambițioși pot fi dușmani de neîmpăcat fiindcă urmăresc țeluri opuse. Sentimentul datoriei poate să se manifeste în cele mai diverse feluri, direcția aleasă depinzând în întregime de societatea în care trăiește omul. Aspirațiile și înclinațiile înnăscute nu împiedică așadar, educarea omului, ele constituind, dimpotrivă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe unde au umblat. Știindu-și țara râvnită de dușmani lacomi, nu uitau să-și pregătească și armele de luptă: săbii Încovoiate, scuturi ovale și arcuri cu săgeți. La nevoie mai foloseau și măciuci, coase sau topoare. Dorința lor de a-și apără țara și traiul liber Îi făceau temuți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lucrăm ! Ia, facem niște condeie. Ce fel de condeie ? - zise vodă. Eu văd că acestea sunt săgeți, nu condeie. -Pricepem noi la ce fel de condeie v-ați gândit, zise unul din săteni. Dar de condeie de acelea nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
săgeți, nu condeie. -Pricepem noi la ce fel de condeie v-ați gândit, zise unul din săteni. Dar de condeie de acelea nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu Înțeleg dușmanii țării noastre. Ei numai pe acestea le simt. De câte ori le am cercat noi pe spinarea dușmanilor ! Așa de iute zboară, de nici nu le zărești ! Și așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
așa de binem scriem cu ele, că Îndată ce le trimitem la dușmani, le tăiem pofta să mai vie pe la noi ! -Bravo, români ! - zise vodă cu bucurie. Se vede că vă iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oști. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
du-te de-i numără ! Turbat de mânie, sultanul strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tabăra lângă Podul-Înalt. La câteva zile după Anul Nou, era o negură, s-o tai cu cuțitul. Ștefan-Vodă, bizuindu-se pe mintea lui și pe vrednicia ostașilor, a trimis, cu mare fereală, În spatele puhoiului turcesc oameni anume, care să amăgească dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război În Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan-Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ajuns și i-au izbit, bătându i și tăindu-i până ce i-au trecut Siretul, Într-un loc care de-atunci se cheamă Vadul Turcilor. Cuvinte: slobod = liber; norod = popor. MONUMENTUL DE LA PUTNA După mai multe izbânzi În luptele Împotriva dușmanilor Moldovei, Ștefan-Vodă hotărî să zidească o mânăstire mare și frumoasă cum nu se mai pomenise. Într-o dimineață, spune legenda, Împreună cu mai mulți oșteni credincioși ai săi, el pleacă din Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, să aleagă locul mânăstirii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE BĂLCESCU PREDA BUZESCU Preda Buzescu a fost unul dintre cei mai curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau trei ostași credincioși și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere, Unde s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește ! Vin’la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare. Și să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățiască Pe câmpia românească ! Cuvinte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de sălbatic, Încât pământul se zgudui. O volbură de foc se deschise. A fost o lovitură de trăsnet la care turcii nu se așteptau. Cei de pe creasta parapetului se prăvăliră deodată În șanț. Românii izbeau În dreapta și În stânga, răcnind, scrâșnind. Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
una din nopți, auzi un glas, aproape de tot : Cine-i acolo ? Om bun, răspunse moșul. Dacă ești bun, vino aici ! Moș Miron, sprinten ca un flăcăiandru, se Înfundă În noapte. Era o patrulă de cavalerie românească. Căuta pozițiile ocupate de dușmani. Aflară ce aflară de la moș Miron și voiră să-și continue drumul. O mică rugăminte am, nepoțeilor : să vă dau o mână de otavă la cai. Sergentul zâmbi și zise: Nu-i vreme pentru asta, moșule. Dacă ne Întoarcem cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pe munte, a propus militarul. Urcăm, au răspuns cei doi flăcăi. De aici, Însă, ne vom despărți, spuse militarul. Pornim pe trei direcții și ne vom Întâlni În poiană, la Izvorul vitelor. Dacă unul dintre voi va da ochii cu dușmanul, vom da semnalul: trei focuri de armă, trase unul după altul. Cei trei s-au despărțit. În câteva clipe au dispărut În desișul pădurii, fiecare urmându-și drumul dinainte stabilit. Gheorghe Olaru, unul dintre ei, Înainta voinicește, cu pușca la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
partea mea de nemurire, O alta nu doresc... o alta nu. CELSUS (apart) O, șarpe! (zgomot afară) PAGIU Principele cel iagiz Prins în război... a vă vorbi el cere. {EminescuOpVIII 38} [SCENA II ] [DECEBAL, IAROMIR ] IAROMIR (intră ) D[ECEBAL] Deși dușman, îți zic: Bine-ai venit! Eu dușmanii mei nu-i urăsc... îi bat, Dară învinși - eu îi iubesc, principe! Nu crede că dorințe oarbe-n mine Dorinți de glorie-mi prescriu * pasul: O țintă am... și l-a ei împlinire
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
doresc... o alta nu. CELSUS (apart) O, șarpe! (zgomot afară) PAGIU Principele cel iagiz Prins în război... a vă vorbi el cere. {EminescuOpVIII 38} [SCENA II ] [DECEBAL, IAROMIR ] IAROMIR (intră ) D[ECEBAL] Deși dușman, îți zic: Bine-ai venit! Eu dușmanii mei nu-i urăsc... îi bat, Dară învinși - eu îi iubesc, principe! Nu crede că dorințe oarbe-n mine Dorinți de glorie-mi prescriu * pasul: O țintă am... și l-a ei împlinire Pe-amici îi chem... pe inamici izbesc
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tău... Căci pentru a mă prinde În luptă dreaptă ai fi trebuit Război ca să declari romanilor. Eu sânt amicul... sânt supusul lor. Războiul tău chiar este o revoltă, Tu însuși la Traian ai genuncheat, Tu i-ai jurat amicilor amic, Dușmanilor dușman să fii: Unde ți-e jurământul, Decebal? D[ECEBAL] Nu-ntoarce sufletu-mi cu susu-u, jos Și nu stârni mânia mea ascunsă. Nu sânt supusul lor... nu voi s-o fiu! Dac-am jurat, ce-ți pasă c-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Căci pentru a mă prinde În luptă dreaptă ai fi trebuit Război ca să declari romanilor. Eu sânt amicul... sânt supusul lor. Războiul tău chiar este o revoltă, Tu însuși la Traian ai genuncheat, Tu i-ai jurat amicilor amic, Dușmanilor dușman să fii: Unde ți-e jurământul, Decebal? D[ECEBAL] Nu-ntoarce sufletu-mi cu susu-u, jos Și nu stârni mânia mea ascunsă. Nu sânt supusul lor... nu voi s-o fiu! Dac-am jurat, ce-ți pasă c-am jurat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
D[ECEBAL] Nu-ntoarce sufletu-mi cu susu-u, jos Și nu stârni mânia mea ascunsă. Nu sânt supusul lor... nu voi s-o fiu! Dac-am jurat, ce-ți pasă c-am jurat? I[AROMIR] Ascultă. Eu nu sânt răzbunător, Dușman nu-ți sânt eu te iubesc... mă crede. Eu voi uita de vrei să-ndrepți și tu, Senatului [eu] pîn-acuma nu m-am plâns... O știu... nu-ți pasă... de m-oi plânge chiar. Gândește numai la un singur lucru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bate inima-mi în orice clipă? Nu sânt în orice clipă un alt om?... În orice clipă e un altul rege, Ș-acel bătrân a cărui umbră albă O văd colo-n metal... să fiu chiar eu?... Să fie Decebal, dușmanul Romei?... Să fie același care-a fost și ieri?... {EminescuOpVIII 50} Ce sîntem noi, ce este astă viață, Pe ce se-nșiră ziua d-ieri cu azi, Cum ne cunoaștem [de] aceiași? Ce leagă fapt de fapt și zi de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu m-ascultă spre-a mă-ncorona! O suflet obosit, sărmane suflet, Pustiul Africei în vânt ș-aleargă A unui popol mort de suflete Lungi caravane... Asia-mbătată De visuri vechi, d-icoane de imperii, În fiece copil îmi naște-un dușman Și marea strigă, Nordul m-amenință Mișcând din codri roiuri de popoare Și-n acest vuiet, în astă turbare A vechiului pământ... când zeii mor, Când evu *-apune cu a lui gândiri, Când se-nroșește cerul de-nserare, Când ziua
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ține. Nu-i vorba, ani de zile lucrez ca un paingăn Și pânza mea ajunge la craiul și la papa, De n-a muri degrabă tot trebuie să cadă... La Roma-n cartea neagră trecut e al său nume Ca dușman și protivnic al legii apusene: Se știe că el singur mulțimea oarb-o ține În turma legii grece celei răsăritene. Și Ludovic, pe care a[stă]zi toată popimea De lege apuseană îl trece pintre sfinți, Acest sfânt îl urăște, căci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ziduri de poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu sânt nu poți să mături Cu ea dușmanii țării, prădalnicele neamuri: Nu sar toți pentru unul și unul pentru toți. Și roiurile-s bune, prisaca înflorită, Dar ce folos când toate nu au un prisăcar? DRAGUL Bogdane, iată cheia... din scrin adu-mi coroana Și-un văl înuntru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]