KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...191 192 193 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

cu sens unic? A fost Țîțo comunist, na? ionalist, sau ? i una ? i altă? Erau absurdit?? ile comunismului albanez motivate de marxism sau de experien? ele na? ionale anterioare? A fost Ho ? i Min na? ionalist? Ofer? comunismul vreo explică? ie �n privin? a lui? Care au fost motiva? iile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele na? ionaliste sau cele marxiste? Care au fost motiva? iile sandini? tilor? �n Chină, Revolu? ia Cultural? l?a condamnat pe Confucius, dar multe din g�ndurile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un rol hoț? r�tor �n proclamarea reformei agrare ? i a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (�n special cele din domeniile artei ? i literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care luptă pentru bun? starea a 80 sau 90�% din populă? ie s? fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu? i pl? ceau nici marile oră? e industriale, nici artă modern?. Exist? o vorb? care spune c? acela care arăt? că o ra?? , merge că o ra?? ? i m? c?ie că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
populă? ie s? fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu? i pl? ceau nici marile oră? e industriale, nici artă modern?. Exist? o vorb? care spune c? acela care arăt? că o ra?? , merge că o ra?? ? i m? c?ie că o ra?? este ra??. Se pare �ns? c? lipse? te ceva aici. Era oare Iorga un conservator sau un na? ionalist romantic �nt�rziat care credea �n evolu? ia organic? a societ?? îi? Pentru el, nu există nici o entitate mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
referea la Ia? i că la Municipium Judaeorum. Jean Jaur�s, Briand, Viviani, Cl�menceau ? i Millerand erau prea apropia? i de evrei pentru gustul lui Cuza; �i numea Jidovi? i (lefegiii evreilor). Socialismul era dup? p? rerea lui Cuza o inven? ie evreiasc?. Interpret? rile date de el religiei evreilor s�nt pline de blasfemii ? i minciuni. �i nega pe Heine, pe Borne ? i pe al? i poe? i sau intelectuali evrei cu argumente asem? n?toare celor folosite de dr.�Joseph Goebbels

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
46. Consideră necesar ca un istoric s? fi suferit �n via?? ? i s? aib? tr? s?turi spirituale ? i psihice că s? duc? la �n? elegere fă?? de caracterul uman al istoriei. Istoricul poate reconstitui evenimentul istoric, care, chiar bazat pe documenta? ie, nu poate fi complet �n? eles, numai dac? analizeaz? critic faptele riguros organizate ? i scrie proz? literar?. Pentru Iorga, dac? istoria este ? tiin?? , ea constituie o sintez? a tuturor experien? elor omene? ți �n manifest? rilor lor. Istoricul trebuie deci s? între

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pe cea contemporan? ? i s? studieze arhitectură; c? ci istoria nu este o simpl? �nregistrare faptic? ? i ? tiin? ific? ? i nici nu poate fi doar at�ț. Istoria deschide perspective ? i face sugestii valoroase. Iorga avea o memorie ? i o erudi? ie supraomene? ți ? i era un discipol al lui Michelet, pentru care istoria era �la r�surrection int�grale de la vie�. ?i? a petrecut o mare parte a vie? îi cercet�nd bibliotecile ? i arhivele, cufund�ndu? se �n ț? cerea acestora, iar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
aceast? privin?? 47. Iorga st? p�nea bine limbile europene moderne ? i avea excelente cuno? țin? e de latin? ? i greac?. Singura lui lacun? era necunoa? terea limbilor slave, a maghiarei ? i a limbii turce. Doamna Catinca (a doua lui șo? ie), �ntruc�ț era ardeleanc? , l? a ajutat s? citeasc? documentele maghiare scrise �n aceast? limb? dat�nd din secolul al XIX-lea: majoritatea documentelor anterioare acestei date erau scrise �n latin?. Cumnatul ? i colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l? a ajutat �n privin? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
faze s?? l asigure ? i pe cel al celei de a doua! S?ar p? rea c? sim? ul istoriei pe care �l avea el era mai important pentru Iorga dec�ț ponderea extraordinar? a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiec? ie indispensabil? a imagina? iei creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, �ntotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imagina? ie creatoare. Du? man de moarte al alian? elor imperiale ? i al imperiilor (Rom�nia a fost victima

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
era mai important pentru Iorga dec�ț ponderea extraordinar? a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiec? ie indispensabil? a imagina? iei creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, �ntotdeauna plin de idei noi, nu era lipsit de imagina? ie creatoare. Du? man de moarte al alian? elor imperiale ? i al imperiilor (Rom�nia a fost victima a cel pu? în patru din acestea �n timpul vie? îi lui), Iorga le respingea ? i pe baza teoriilor lui istorice. Convins de faptul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
baza unei documenta? îi adunate o via?? �ntreag? din Rom�nia ? i din afara ei. El a fost primul care a scos la iveal? trecutul pe jum? țațe uitat al poporului rom�n ? i l? a reconstituit din documente uitate, o compila? ie mai extins? dec�ț oricare alta realizat? de vreun alt istoric rom�n, pe care detractorii s? i o priveau cu invidie. Chiar ? i prietenii (că ? eicaru) o considerau �un sertar cu fi? e puse �n dezordine care a fost r? sturnat�50

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cronologiei experien? ei omenirii. Astfel de permanen? e trebuie c? utate. Istoricul trebuie s? caute punctul �n care se intersecteaz? paralelele dintre aceste cauze ? i efecte (din care apare evenimentul istoric). Pentru Iorga, capacitatea de a g? și aceste puncte de itersec? ie constituie diferen? a dintre un func? ionar (sau un cronicar), pe de o parte, ? i un istoric, pe de alt? parte. El a �ncercat �ntotdeauna s? descopere rela? iile dintre experien? ele umane ? i institu? iile care au izvor�ț din aceste experien? e.

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
istoricului s? trag? concluzii asupra na? iunii. Astfel de reconstituiri bazate pe manifest? ri culturale permanente ? i organice umplu golurile documentare ? i explic? astfel continuitatea poporului rom�n �n Dacia: un studiu asupra vie? îi populare este �ntotdeauna cea mai bun? solu? ie la care poate recurge istoricul atunci c�nd nu dispune de documente. Opera istoric? a lui Iorga a urmat trei cercuri concentrice: istoria rom�nilor de? inea zona central?; cercul urm? tor era constituit de istoria vecinilor Rom�niei; cercul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sale s? fie limpezi. Mesajul ? i structura operei sale erau str? lucite ? i ra? ionale. Admiratorii lui Iorga i? au atras cu deferen?? aten? ia asupra multelor sale gre? eli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfac? ie macabr?. Iorga era extrem de iritat de lipsă sim? ului propor? iilor a celor care scoteau �n eviden?? asemenea gre? eli m? runte. �ntreba adesea: �De ce nu predau oamenii ?? tia mai degrab? matematică sau fizică? � Remarcă mai ț�rziu cu resemnare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lipsă sim? ului propor? iilor a celor care scoteau �n eviden?? asemenea gre? eli m? runte. �ntreba adesea: �De ce nu predau oamenii ?? tia mai degrab? matematică sau fizică? � Remarcă mai ț�rziu cu resemnare: ��ntr? o bun? zi, o institu? ie cultural? de savan? i serio? i ? i valoro? i ? i de cercet? rori riguro? i va organiza ceea ce am adunat eu ? i vor face ceva mai accesibil ? i mai str? lucit dec�ț am fost eu �n stare s? fac. F? c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
despre toate procesele istorice din Rom�nia de dup? 1800, deoarece era convins c? influen? ele str? ine d? unaser? modelelor ? i proceselor organice. Iorga a condamnat �Regulamentul Organic� al lui Nicolae Pavlovici � ? arul Nicolae�I �, consider�ndu? l o institu? ie str? în? odioas? 55. Numai Nicolae B? lcescu � ? i el na? ionalist romantic � a sc? pat de blamarea, aproape f? r? excep? ie, de c? tre Iorga a liderilor de la 184856. Iorga sus? inea c? Br? tienii au st�njenit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
organice. Iorga a condamnat �Regulamentul Organic� al lui Nicolae Pavlovici � ? arul Nicolae�I �, consider�ndu? l o institu? ie str? în? odioas? 55. Numai Nicolae B? lcescu � ? i el na? ionalist romantic � a sc? pat de blamarea, aproape f? r? excep? ie, de c? tre Iorga a liderilor de la 184856. Iorga sus? inea c? Br? tienii au st�njenit evolu? ia organic? a Rom�niei, fiind indiferen? i fă?? de ?? ranul rom�n. El nu era de acord cu unele ? tiin? e moderne

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
problemele de stat, �ntruc�ț nu a f? cut niciodat? distinc? ie �ntre stat ? i na? iune sau �mprejur? rile istorice �n care s? a n? scut această. Este adev? raț c? a scris c�teva istorii economice, bazate pe o documenta? ie vast? ? i pe mii de fapte geografice ? i beneficiind de o interpretare paternalist?. O �n? elegere pertinent? a schimb? rilor tehnologice ? i economice era exact ceea ce l? ar fi ajutat pe Iorga �n postura lui de politician. Sim? ul atotconving? toarei influen

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
solidarit?? îi na? ionale�60. Este posibil (a? a cum sus? inea el) că Iorga s? fi fost motivat de dorin? a de a nu �deveni dezertor ? i tr? d?tor�, dar nu era f? cut pentru politic?. Oricine �i examineaz? cu aten? ie via? a nu poate s? nu aib? un sentiment de u? urare atunci c�nd Iorga p? r? se? te scenă politic? (la care el �nsu? i s? a referit �n repetate r�nduri ca fiind un �Super? Fanar�)61 ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca? ie; Iorga nu acceptă s? judece evenimentele �f? r? team? sau p? rtinire�. Niciodat? indiferent fă?? de subiectele de care se ocupă, rolul s? u de jurnalist le? a pus adesea �n umbr? pe cele de istoric ? i de intelectual de renume internă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
politician. Afirmă? iile lui categorice, patosul contrazicerilor sale, tun�ndu?? i incomparabilele anateme, toate acestea aveau r? sunet. Iorga a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a c? ror absen?? este stranie pentru un istoric. �?i scria articolele cu o emo? ie at�ț de spontan? , �nc�ț ? i ast? zi s�nt citite că ni? te strig? te de durere. Indiferent dac? avea sau nu dreptate. Sinceritatea ? i lipsa total? de artificialitate a lui Iorga confer? jurnalisticii sale un ton uman. Sute din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i multe din c? r? ile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistică să politic? era o leg? tur? �ntre istoric ? i politician. Ziarele ? i jurnalistică din Europa r? s?ritean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a aproape un secol face ca �nceputurile jurnalisticii s? par? nesofisticate, ne putem totu? i �ntreba dac? ziarele est? europene (sau balcanice) de la r? scrucea veacului difereau chiar at�ț de mult

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
opiniile sale asupra acelora? i subiecte, exprimate prin viu grăi fă?? de familie sau fă?? de asocia? îi s? i. Mai ț�rziu, Iorga a vrut s? se adreseze unor categorii mai largi din Rom�nia. A publicat o edi? ie popular? a �Neamului rom�nesc� destinat? ?? rănilor. ?i �ntruc�ț consideră c? literatura este foarte important? , a publicat �Neamul rom�nesc literar�. �Neamul rom�nesc� nu prea era o publică? ie lini? țiț?. ?i cum putea s? fie dac? A.�C.�Cuza respingea �ntr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unor categorii mai largi din Rom�nia. A publicat o edi? ie popular? a �Neamului rom�nesc� destinat? ?? rănilor. ?i �ntruc�ț consideră c? literatura este foarte important? , a publicat �Neamul rom�nesc literar�. �Neamul rom�nesc� nu prea era o publică? ie lini? țiț?. ?i cum putea s? fie dac? A.�C.�Cuza respingea �ntr? un articol, apel�nd la toate epitetele lui, preten? ia evreilor c? s�nt Am Kodesh (�Poporul sf�nt� sau �Poporul c? r? îi�), numindu? i �n schimb Am Kodosh

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cu calm �n nici o problem?; el sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street a Bucure? tilor). Presă rom�neasc? (�n timpul �perioadei constitu? ionale� a domniei lui Carol I) se bucură de mult? libertate, �n special pentru c? 90

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sus? inea c? �un polemist convins este un soldat; un polemist corupt este un acolit; iar un polemist diletant este un pervers�67. Cu toate acestea, �Neamul rom�nesc� p? rea s? fie rezervat �n compară? ie cu presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street a Bucure? tilor). Presă rom�neasc? (�n timpul �perioadei constitu? ionale� a domniei lui Carol I) se bucură de mult? libertate, �n special pentru c? 90�% din populă? ie nu ? tia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]