5,930 matches
-
empirice dintre instituțiile statului, partidele politice și populația obișnuită, descrierea articulării intereselor lor, precum și modul în care este afectat procesul decizional în cele patru cazuri luate în considerare și în intervalele de timp selectate. De o importanta majoră este identificarea (empirică) a principalelor mecanisme operaționale de "ancorare", capabile să contribuie la consolidarea acestor democrații. Cu un anumit grad de simplificare, care introduce - sacrificându-le - aspectele "corporative" ale relației dintre grupurile de interese și partide, din perspectiva empirică rămân relevante trei dimensiuni
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
importanta majoră este identificarea (empirică) a principalelor mecanisme operaționale de "ancorare", capabile să contribuie la consolidarea acestor democrații. Cu un anumit grad de simplificare, care introduce - sacrificându-le - aspectele "corporative" ale relației dintre grupurile de interese și partide, din perspectiva empirică rămân relevante trei dimensiuni care caracterizează procesul de consolidare. Figura 5.1 prezintă cele trei dimensiuni analizate pentru patru țări și relațiile dintre interese și partidele poziționate de-a lungul unui parcurs ale cărui extreme sunt reprezentate, pe de o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prin intermediul statului. Cel puțin în cazul grec, dar și în alte situații, niciun lider, indiferent cât de puternic ar fi, nu ar putea profita de posibilitatea consolidării fără contribuția esențială a "ancorelor" care caracterizează consolidarea determinată de stat. Diferitele procese empirice de consolidare, descrise până acum, sunt sintetizate în figura 5.2. Motivul de bază care justifică această tipologie este faptul că un grad limitat de legitimitate, garantat de instituțiile și practicile democratice în faza de început a procesului de consolidare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în mod fundamental caracteristicile principale ale procesului de consolidare (de aici, cele două tipuri diferite în cadrul legitimării inclusive). Înainte de a încheia această secțiune, amintim încă două aspecte care privesc parcursul analitic și elementele de fond care stau la baza modelelor empirice prezentate. În primul rând, deși analiza nu a fost efectuată în termeni de scindări (cleavages), unele probleme-cheie fac trimitere la existența unor fracturi politico-sociale, abordate indirect 50. De pildă, aspectele electorale au fost luate în considerare în ceea ce privește indicatorii empirici ai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
modelelor empirice prezentate. În primul rând, deși analiza nu a fost efectuată în termeni de scindări (cleavages), unele probleme-cheie fac trimitere la existența unor fracturi politico-sociale, abordate indirect 50. De pildă, aspectele electorale au fost luate în considerare în ceea ce privește indicatorii empirici ai procesului. În analiza "legitimării", s-au putut evidenția valori și credințe. Au fost explorate totodată dimensiunea organizatorică a actorilor și dimensiunea "de sus în jos" a procesului 51. În al doilea rând, explicarea procesului se referă în primul rând
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
amenințate) și au încercat să mențină o oarecare continuitate; elitele portugheze au fost mai inovatoare, deoarece acestea au fost mai puțin amenințate, chiar dacă, la sfârșit, cei care au promovat inovarea au pierdut alegerile (în 1995). În orice caz, din analiza empirică derivă rolul central al actorilor, și, în special, al interacțiunilor dintre partide și elitele de partid cu societatea civilă. Acest lucru se aplică și în cazul unei ancorări mai slabe, cum ar fi cazul Spaniei. Combinația dintre un sistem electoral
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestei afirmații poate fi găsită în literatura de specialitate, care nu face distincție între procese și, care, de multe ori, folosește termenul general, de "democratizare", ce include, pe lângă consolidarea în sine, tranziția și instaurarea. Mai mult decât atât, lipsa cercetărilor empirice specifice asupra potențialelor "ancore" din diferite țări nu permit o examinare aprofundată asupra temei, așa cum s-a întâmplat pentru sudul Europei. Acest lucru înseamnă că o analiză empirică corectă a modelelor de consolidare este dificilă și, dacă se efectuează, conduce
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
consolidarea în sine, tranziția și instaurarea. Mai mult decât atât, lipsa cercetărilor empirice specifice asupra potențialelor "ancore" din diferite țări nu permit o examinare aprofundată asupra temei, așa cum s-a întâmplat pentru sudul Europei. Acest lucru înseamnă că o analiză empirică corectă a modelelor de consolidare este dificilă și, dacă se efectuează, conduce la rezultate interesante, dar aproximative. În cele din urmă, mulți cercetători ai temei își pun problema conceptualizării procesului de consolidare, perceput în termeni de calitate democratică. Mai mult
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
doar de instituțiile politice și economice, legitimarea este una bidimensională. Ancorarea care însoțește aceste procese de legitimare inclusivă caracterizează cel mai bine procesul global și indică, indirect, o previzibilă menținere a stabilizării. Vorbind de "ancore", dincolo de carentele menționate (ale cercetărilor empirice în anumite teritorii), trebuie ținut cont de faptul că trecutul autoritar a lăsat în urmă o societate civilă dezarticulată, nu foarte diferențiată. Neo-corporatismul și gatekeeping-ul partidelor (deși înțeles doar în sensul de control sau de dominație a partidelor asupra grupurilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a societății civile, dar nu în sensul descris mai sus. A fost posibilă dezvoltarea unor forme de patronaj, cu elemente de continuitate cu perioada comunistă, manifestate neîntrerupt în mai multe țări din zonă; chiar și aici, însă, absența unor studii empirice nu ne permite să prezentăm detalii. "Ancorele" tradiționale din Sudul Europei sunt legate de partide, cu rol major în consolidare. Vorbim de "consolidarea prin intermediul partidelor". Ancorarea din Europa de Est este diferită. Ea nu se bazează pe organizațiile de partid. Mobilizarea autoritară
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cercetători au pus la îndoială capacitatea de a analiza empiric un proces de criză, subliniind aspectele normative pe care le-ar implica acest demers. Capitolul de față își propune să demonstreze contrariul, în cazul în care ar putea furniza dovezile empirice adecvate concluziei comform căreia aceste două procese sunt identificabile și analizabile. Capitolul 6 În căutare de explicații 1. Întrebările Analiza efectuată în capitolele anterioare s-a concentrat pe "democratizare", studiată prin aspectele ei specifice, și pe unele explicații "intermediare", privitoare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu alte contribuții teoretice. Concret, cu ajutorul lui Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992]60 se pot "reconstrui" primele "instaurări" din lumea occidentală. Acești autori au în vedere, în analiza lor, factori internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aceste țări, precum și în Belgia și Olanda, care au alianțe sociale similare și o slabă reprezentare a marilor proprietari funciari, societatea civilă (care se secularizează) permite fundamentarea unor ideologii egalitare [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. O analiză empirică, punctuală, a principalelor exemple de primă democratizare evidențiază, deci, existența a două modele diferite ale democrației, parțial defazate temporal. Pe de o parte, există regimuri democratice pe care Luebbert [1991] le definește ca fiind liberal-democratice. Acestea sunt regimuri instaurate în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în Iordania sau Kuweit). Mai mult decât atât, sărăcia, înapoierea și inegalitățile economice extreme din țările cu economii dominate de petrol se identifică cu culturi nesecularizate, repunând problema raportului de cauzalitate între doi factori (a se vedea paragraful următor). Datele empirice cu privire la răspândirea democrației în lume indică un obstacol de natură culturală: diferențele etnice. De fapt, din cele 86 de democrații (în 2001), 64 erau mono-etnice, și, în general, probabilitatea ca o țară cu un singur grup etnic dominant să fie
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ordin metodologic pot fi evidențiate. În ceea ce privește metoda, analiza "condițiilor" presupune prezentarea elementelor cele mai probabile în asigurarea legitimării și a ancorării. Aceste condiții se pot schimba în ceea ce privește perioadele istorice, zonele geografice, adică contextul internațional, și specificitatea unor țări. O cercetare empirică privitoare la un număr mare de cazuri poate să ofere o primă evaluare a tabloului general, dar o analiză ulterioară, specifică 68, va trebui să furnizeze explicații suplimentare importante pentru înțelegerea elementelor de bază ale proceselor evocate mai sus69. Spre deosebire de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în capacitatea regimului de a rezolva problemele cu care cetățeanul se confruntă; încrederea reciprocă între actorii unui sistem politic; disponibilitatea de a coopera, fără a exclude posibilitatea de a concura; disponibilitatea față de compromis [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 124-162]. Încercarea empirică cea mai coerentă, îndreptățită să identifice valorile care propun bazele culturale cele mai potrivite pentru un regim democratic - mai exact, pentru o democrație stabilă -, poate fi considerată cea a lui Almond și Verba [1963]. Pentru acești autori, cultura care susține
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
poate porni decât de la definițiile democrației, propuse în primul capitol, și de la dezvoltarea conceptului de calitate. Dacă definiția minimală a democrației a stabilit pragurile sub care se intra într-o tipologie diferită (a se vedea capitolul 1, alin 4.), analiza empirică vizează democrațiile care prezintă, în mod obligatoriu: sufragiu universal (masculin și feminin); alegeri libere, competitive, recurente, corecte; mai mult decât un partid politic; surse diverse, alternative, de informare. Pentru analiza democrațiilor care se situează deasupra pragului minim, va fi necesară
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrațiile care prezintă, în mod obligatoriu: sufragiu universal (masculin și feminin); alegeri libere, competitive, recurente, corecte; mai mult decât un partid politic; surse diverse, alternative, de informare. Pentru analiza democrațiilor care se situează deasupra pragului minim, va fi necesară observarea empirică a ceea ce s-a realizat sau rămâne de realizat pentru îndeplinirea a două obiective de bază ale democrației ideale: libertatea și egalitatea. Așadar, sarcina este aceea de a stabili elementele care caracterizează o democrație ideală, luând în considerare aspectele empirice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
empirică a ceea ce s-a realizat sau rămâne de realizat pentru îndeplinirea a două obiective de bază ale democrației ideale: libertatea și egalitatea. Așadar, sarcina este aceea de a stabili elementele care caracterizează o democrație ideală, luând în considerare aspectele empirice amintite în definiția de mai sus. În acest sens, o analiză a democrației "bune" trebuie să excludă regimurile "hibride" (Diamond, 2002), în care pragurile minime nu sunt depășite deoarece lipsește garantarea minimă a drepturilor civile, precum și "democrațiile defectuoase", conform expresiei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acel serviciu sau produs). Acest concept de calitate se axează pur și simplu pe rezultat. Prin urmare, cele trei sensuri diferite ale calității sunt formulate în raport cu procedurile, conținutul și rezultatul. Potrivit noțiunii de calitate adoptate, se are în vedere analiza empirică ce urmează a fi efectuată. Cu ajustări impuse de complexitatea "obiectului" analizat - democrația - trebuie să se țină cont de sensul noțiunii în elaborarea definițiilor și a modelor de calitate democratică. Pornind de la aceste premize, capitolul propune în continuare, să prezinte
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
evalueze eficacitatea decizională și responsabilitatea politică a personalului ales în raport cu cererile înaintate de către societatea civilă (calitate privind procedura). Evident, ne putem găsi în fața unor "grade" diferite de calitate și nu doar în fața unor "forme" diferite. În ambele cazuri, doar cercetarea empirică poate stabili formele și gradele predominante. Pe baza acestei definiții, o democrație "bună" prezintă cel puțin cinci elemente de variație care trebuie plasate în centrul analizei empirice. Primele două sunt cele procedurale, în măsura în care ele se referă, cu precădere, la reguli
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
calitate și nu doar în fața unor "forme" diferite. În ambele cazuri, doar cercetarea empirică poate stabili formele și gradele predominante. Pe baza acestei definiții, o democrație "bună" prezintă cel puțin cinci elemente de variație care trebuie plasate în centrul analizei empirice. Primele două sunt cele procedurale, în măsura în care ele se referă, cu precădere, la reguli și, doar, în mod indirect, la conținut, deși acesta rămâne foarte important. Acestea sunt: 1) respectarea legii (rule of law); 2) responsabilitatea (accountability)75; 3) receptivitate (responsiveness
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reprezentării femeilor, participarea electorală, satisfacția față de democrație, corupția și altele, incluse în dimensiunile menționate. Această analiză este mai aproape de modul în care Beetham (în special în 1999) se concentrează pe o combinație de abordări calitative și cantitative într-o analiză empirică a fenomenului. Este o diferență care apare din start, în definiția propusă pentru democrația "bună", precum și în prezentarea și justificarea caracteristicilor. Sistemul democratic al cărui calități se analizează aici privește, în principal, instituțiile și mecanismele de reprezentare. După cum se va
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dimensiune se poate manifesta în forme și grade diferite, ceea ce presupune elaborarea indicatori, pentru a detecta în ce fel și în ce grad fiecare dimensiune apare în diferite țări, dar și pentru a detecta modele de "bună" democrație. Aceste observații empirice ar trebui să fie proiectate pentru a monitoriza eventuala creștere a calității democratice (cel puțin pe termen mediu). 3. Dimensiunile procedurale Raționamentul prezentat până acum ne obligă să ne îndreptăm atenția către elementele constitutive ale calității democratice și către condițiile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cel puțin pe termen mediu). 3. Dimensiunile procedurale Raționamentul prezentat până acum ne obligă să ne îndreptăm atenția către elementele constitutive ale calității democratice și către condițiile de bază ale manifestării acestora, precum și către numeroase chestiuni legate de controlul lor empiric. Se poate trece, prin urmare, la analiza primului grup de elemente, cele procedurale, restul urmând a fi examinate în următoarele paragrafe. Cele două dimensiuni procedurale pot fi împărțite în două grupe: prima include output-ul decizional și aplicarea sa referitoare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]