5,600 matches
-
primește energia utilă. Energia mecanică poate proveni din forța musculară sau de la un motor de antrenare. După numărul de fluide, pompele pot fi cu un fluid (cel transportat) sau cu două fluide (cel motor și cel transportat). Pompele cu un fluid primesc energia necesară de la un corp solid (ex.: piston), iar cele cu două fluide de la fluidul motor (ex.: vâna de aer, vâna de apă). După starea de agregare a fluidului transportat pompele se împart în pompe hidraulice (pentru lichide), respectiv
Pompă () [Corola-website/Science/307812_a_309141]
-
de antrenare. După numărul de fluide, pompele pot fi cu un fluid (cel transportat) sau cu două fluide (cel motor și cel transportat). Pompele cu un fluid primesc energia necesară de la un corp solid (ex.: piston), iar cele cu două fluide de la fluidul motor (ex.: vâna de aer, vâna de apă). După starea de agregare a fluidului transportat pompele se împart în pompe hidraulice (pentru lichide), respectiv pompe(pentru gaze). După tipul de realizare a pompării, pompele pot fi desmodrome (cu
Pompă () [Corola-website/Science/307812_a_309141]
-
două fluide (cel motor și cel transportat). Pompele cu un fluid primesc energia necesară de la un corp solid (ex.: piston), iar cele cu două fluide de la fluidul motor (ex.: vâna de aer, vâna de apă). După starea de agregare a fluidului transportat pompele se împart în pompe hidraulice (pentru lichide), respectiv pompe(pentru gaze). După tipul de realizare a pompării, pompele pot fi desmodrome (cu mecanism), sau cu lanț cinematic cu desmodromie variabilă (ex. pompa cu abur cu piston cu acțiune
Pompă () [Corola-website/Science/307812_a_309141]
-
tipul de realizare a pompării, pompele pot fi desmodrome (cu mecanism), sau cu lanț cinematic cu desmodromie variabilă (ex. pompa cu abur cu piston cu acțiune directă). După numărul de curse active pe rotație, pompele pot fi cu simplu efect (fluidul este pompat de o singură față a pistonului, iar cursa activă este într-un singur sens) sau cu dublu efect (fluidul este pompat de ambele fețe a pistonului, iar cursele din ambele sensuri sunt active) Pompele hidraulice deplasează un lichid
Pompă () [Corola-website/Science/307812_a_309141]
-
abur cu piston cu acțiune directă). După numărul de curse active pe rotație, pompele pot fi cu simplu efect (fluidul este pompat de o singură față a pistonului, iar cursa activă este într-un singur sens) sau cu dublu efect (fluidul este pompat de ambele fețe a pistonului, iar cursele din ambele sensuri sunt active) Pompele hidraulice deplasează un lichid de la presiunea inferioară din aval (de exemplu un nivel hidraulic inferior), la presiunea superioară din amonte (de exemplu un nivel hidraulic
Pompă () [Corola-website/Science/307812_a_309141]
-
iertare-n cuvânt” (Înnoptare) Puțini poeți se situează ca Valentin Marica în orizontul credinței, până la a ajunge la O altă răstignire: „Printr-o frunză/ spune ziua că e timp/ și se va face cruce.../ Începe cuvântul să meargă/ descărcat de fluidul din stele/ Linia dreaptă a razei e doar străfulgerare/ magma sângerie/ în tăcerea unei jertfe/ Vasul frunții spart în sudalmă/ împrăștie la porți/ păcatul ultimului cuvânt”. Într-un fel, Valentin Marica reabilitează poezia religioasă, în notele ei fundamentale, nu în
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
timpul "t", Δ fiind operatorul laplacian, iar "c" o mărime scalară pozitivă numită viteză de propagare sau celeritatea undei. D'Alembert poate fi considerat creatorul hidrodinamicii. A demonstrat paradoxul care îi poartă numele („"Paradoxul lui D'Alembert"”): în cazul unui "fluid ideal" (mediu omogen și continuu, fără viscozitate, deci fără a opune rezistență la deformare), soluțiile ecuațiilor de mișcare indică faptul că acest fluid nu exercită nicio forță de rezistență asupra unui corp solid aflat în mișcare în interiorul fluidului (de exemplu
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
considerat creatorul hidrodinamicii. A demonstrat paradoxul care îi poartă numele („"Paradoxul lui D'Alembert"”): în cazul unui "fluid ideal" (mediu omogen și continuu, fără viscozitate, deci fără a opune rezistență la deformare), soluțiile ecuațiilor de mișcare indică faptul că acest fluid nu exercită nicio forță de rezistență asupra unui corp solid aflat în mișcare în interiorul fluidului (de exemplu, apa unui râu nu ar exercit nicio forță asupra pilelor unui pod). Dar acest rezultat este contrar celor observate experimental sau în natură
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
cazul unui "fluid ideal" (mediu omogen și continuu, fără viscozitate, deci fără a opune rezistență la deformare), soluțiile ecuațiilor de mișcare indică faptul că acest fluid nu exercită nicio forță de rezistență asupra unui corp solid aflat în mișcare în interiorul fluidului (de exemplu, apa unui râu nu ar exercit nicio forță asupra pilelor unui pod). Dar acest rezultat este contrar celor observate experimental sau în natură. Abia după apariția teoriei "fluidelor reale" a fost rezolvat acest paradox, soluțiile ecuațiilor Navier-Stokes facilitând
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
de rezistență asupra unui corp solid aflat în mișcare în interiorul fluidului (de exemplu, apa unui râu nu ar exercit nicio forță asupra pilelor unui pod). Dar acest rezultat este contrar celor observate experimental sau în natură. Abia după apariția teoriei "fluidelor reale" a fost rezolvat acest paradox, soluțiile ecuațiilor Navier-Stokes facilitând înțelegerea fenomenelor de viscozitate și de turbulență, care provoacă apariția forțelor de rezistență. D'Alembert a fost atras de filosofie încă din timpul studiilor sale de la „Colegiul celor patru națiuni
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
în care susține punctul de vedere al lui Becher, fără a face apel la studii experimentale și mai ales fără a ține seama de observațiile predecesorilor săi, Roger Bacon, Leonardo da Vinci și Robert Boyle. Teoria flogisticului susținea existența unui fluid imaginar, numit "flogistic", care se afla în substanțele inflamabile și care se "pierdea" prin ardere. Și alți chimiști renumiți au crezut în existența acestui fluid: Joseph Priestley, Henry Cavendish, Carl Wilhelm Scheele. Verificările experimentale au dovedit contrariul. La cântărirea retortelor
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
predecesorilor săi, Roger Bacon, Leonardo da Vinci și Robert Boyle. Teoria flogisticului susținea existența unui fluid imaginar, numit "flogistic", care se afla în substanțele inflamabile și care se "pierdea" prin ardere. Și alți chimiști renumiți au crezut în existența acestui fluid: Joseph Priestley, Henry Cavendish, Carl Wilhelm Scheele. Verificările experimentale au dovedit contrariul. La cântărirea retortelor cu metalul supus calcinării, s-a observat că substanța rezultată are masa mai mare. Atunci s-a emis ipoteza că masa flogisticului ar fi "negativă
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
poștale ilustrate și ne-ilustrate, calendare - Hărți rutiere, hărți ale lumii și globuri terestre - Hârtie de scris, plicuri, carnete, caiete, agende, etc. - Creioane, stilouri, pixuri, carioca, cerneluri, corectoare de cerneală, gume, ascuțitoare etc. - Indigouri, panglici pentru mașini de scris, tușiere, fluide corectoare etc. - Perforatoare, aparate de tăiat hârtie, foarfeci, cleiuri și adezivi de birou, capsatoare și capse, agrafe de birou, pioneze, etc. - Materiale de desenat și pictat, cum ar fi pânză, hârtie, carton, culori, creioane colorate, acuarele și pensule Inclusiv: Albume
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
pași importanți în îmbunătățirea aproximării numerice a integralelor, realizând metoda cunoscută în prezent ca "aproximările Euler". Euler a demonstrat, simultan cu matematicianul scoțian Colin Maclaurin (dar independent de acesta), formula "Euler-Maclaurin". De asemenea, el a introdus constanta Euler-Mascheroni : În mecanica fluidelor, Euler a formulat sistemul de ecuații care descrie mișcarea unui fluid; împreună cu ecuația de continuitate, acest sistem este cunoscut în prezent sub numele de „ecuațiile lui Euler pentru fluidele ideale”. Au fost publicate pentru prima oară în „"Mémoires de l
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
în prezent ca "aproximările Euler". Euler a demonstrat, simultan cu matematicianul scoțian Colin Maclaurin (dar independent de acesta), formula "Euler-Maclaurin". De asemenea, el a introdus constanta Euler-Mascheroni : În mecanica fluidelor, Euler a formulat sistemul de ecuații care descrie mișcarea unui fluid; împreună cu ecuația de continuitate, acest sistem este cunoscut în prezent sub numele de „ecuațiile lui Euler pentru fluidele ideale”. Au fost publicate pentru prima oară în „"Mémoires de l'Académie royale des sciences et des belles lettres de Berlin"” (1757
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
formula "Euler-Maclaurin". De asemenea, el a introdus constanta Euler-Mascheroni : În mecanica fluidelor, Euler a formulat sistemul de ecuații care descrie mișcarea unui fluid; împreună cu ecuația de continuitate, acest sistem este cunoscut în prezent sub numele de „ecuațiile lui Euler pentru fluidele ideale”. Au fost publicate pentru prima oară în „"Mémoires de l'Académie royale des sciences et des belles lettres de Berlin"” (1757). Ele sunt aplicate și în prezent, permițând calculul (în ipoteza simplificatoare a fluidelor ideale) a numeroase mișcări, cum
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
de „ecuațiile lui Euler pentru fluidele ideale”. Au fost publicate pentru prima oară în „"Mémoires de l'Académie royale des sciences et des belles lettres de Berlin"” (1757). Ele sunt aplicate și în prezent, permițând calculul (în ipoteza simplificatoare a fluidelor ideale) a numeroase mișcări, cum ar fi circulația sanguină, aerodinamică aplicată la avioane și automobile, hidraulică, oceanografie, meteorologie etc. De asemenea, Euler a contribuit la dezvoltarea „teoriei Euler-Bernoulli”, un model utilizat în domeniul rezistenței materialelor. În afară de implementarea cu succes a
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
și herpes neonatal atunci când afectează nou născutul. Există două tipuri de virus herpes simplex, tipul 1 (HSV-1) și tipul 2 (HSV-2). HSV-1 cauzează mai des infecții orale, în timp ce HSV-2 cauzează mai mult infecții genitale. Sunt transmise prin contact direct cu fluidele corporale sau a unei leziuni a unui individ infectat. Transmisia poate apărea chiar dacă nu există simptome. Herpesul genital este clasificat drept infecție cu transmitere sexuală. Acesta poate transmisă unui copil în timpul nașterii. După infectare, virușii sunt transportați de-a lungul
Virus herpes simplex () [Corola-website/Science/302362_a_303691]
-
o densitate de 8 ori mai mică decât cea a apei, care este doar o pătrime din valoarea așteptată de fizica clasică . Mecanica cuantică este necesară pentru a explica această proprietate și, astfel, ambele tipuri de heliu lichid sunt numite "fluide cuantice", ceea ce înseamnă că afișam proprietățile atomice pe o scară macroscopica. Acest lucru poate fi un efect al punctului de fierbere foarte apropiat de zero absolut, prevenind mișcarea aleatorie moleculară (energia termică) de la mascarea proprietăților atomice. Heliul lichid la temperaturi
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
o proporție de atomi de heliu într-o "stare de bază", care sunt superfluid și curge cu viscozitatea egală exact cu zero, precum și o parte din atomii de heliu într-o stare excitata, care se comportă mai mult ca un fluid obișnuit În "efectul fântână", o cameră este construită și conectată la un rezervor de heliu ÎI printr-un disc sinterizat, prin care heliul superfluid se scurge cu ușurință, dar prin care heliul non-superfluid nu poate trece. Dacă interiorul containerului este
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
SkyOS, și MorphOS. Blender are o varietate de funcții similare ca scop și complexitate ca alte programe 3D ca Softimage<nowiki>|</nowiki>XSI, Cinema 4D, 3ds Max, Lightwave și Maya. Aceste funcții includ unelte pentru simulări avansate ca "rigid body", "fluid", "cloth" și "softbody dynamics", unelte puternice pentru animarea caracterelor, materiale bazate pe "node"-uri și scripturi Python. La origine, programul a fost dezvoltat ca o aplicație in-house de către studioul olandez de animație NeoGeo (a nu se confunda cu consola de
Blender () [Corola-website/Science/302050_a_303379]
-
rezolvată odată cu wikificarea proiectului Blender Documentation. Îmbunătățirile recente includ un nou sistem de reîmprospătare a animației; un sistem de modifiere bazat pe stack-uri; un sistem de particule upgradat (care poate fi folosit și pentru a simula părul sau blana); dinamica fluidelor; "soft body" (corpuri "moi") dinamice; suport pentru shadere GLSL în motorul de jocuri; mapare UV avansată; un sistem de randat regândit, permițând faze separate de randat și ""render to texture""; editarea și crearea materialelor cu ajutorul "node"-urilor. O parte din
Blender () [Corola-website/Science/302050_a_303379]
-
fi gândit mai de grabă la o soluție în care să aplice principiul din hidrostatică, cunoscut drept principiul lui Arhimede, pe care l-a descris în tratatul său "Despre corpurile plutitoare". Acest principiu stipulează că: "un corp scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus de către fluid, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp". Folosind acest principiu, a putut să compare densitatea coroanei de aur cu cea a aurului solid, punând în balanță
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
în care să aplice principiul din hidrostatică, cunoscut drept principiul lui Arhimede, pe care l-a descris în tratatul său "Despre corpurile plutitoare". Acest principiu stipulează că: "un corp scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus de către fluid, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp". Folosind acest principiu, a putut să compare densitatea coroanei de aur cu cea a aurului solid, punând în balanță coroana cu eșantionul de referință din aur și
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
principiul lui Arhimede, pe care l-a descris în tratatul său "Despre corpurile plutitoare". Acest principiu stipulează că: "un corp scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus de către fluid, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dislocuit de acel corp". Folosind acest principiu, a putut să compare densitatea coroanei de aur cu cea a aurului solid, punând în balanță coroana cu eșantionul de referință din aur și scufundând apoi balanța în apă. Dacă coroana are o
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]