4,819 matches
-
faza anterioară elenizării, divinitățile aflate În legătură cu moartea aveau o Înfățișare Înspăimântătoare și „animalică”. Un astfel de caracter este cunoscut În tradiția etruscă din epoca istorică În mitul monstrului Oltaxe "Olta", ivit din pământ pe teritoriul volsiniilor și ucis de un fulger invocat de Porsenaxe "Porsena" (Plinius, Naturalis historia, XI, 140); aceeași trăsătură monstruoasă și animalică ar fi supraviețuit În infernalele larvaexe "larvae" și În subpământenii dei indigetes - pisciculi din tradiția romană. Nu există Îndoială că, În acest strat mai vechi al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ficatului victimei. Născută nu fără influențe mesopotamiene (datând, poate, din marea fază de orientalizare dintre secolele al VIII-lea și al VII-lea Î.Hr.) din trunchiul panitalic al doctrinei augurale, arta auspiciului, În ramurile sale principale, a examinării ficatului, fulgerului și tunetului, reprezintă o specializare politico-religioasă a culturii sacerdotale naționale care s-a dezvoltat În interiorul marilor familii; puternica Închidere oligarhică a societății etrusce, Începând din secolul al V-lea Î.Hr., a favorizat dezvoltarea auspiciului ca doctrină ezoterică În stare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oamenilor și trimițându-și propriile „indicii”, pot interacționa Între ele, exact la fel cum zeitățile se pot uni Între ele (cf. Tiniaxe "Tinia" calusna) sau pot „coabita” În aceeași sedes, conform cu ceea ce ne Învață cealaltă specialitate etruscă, fulguratoria, arta interpretării fulgerelor, și auspiciul. Într-adevăr, după fulguratoria (Plinius, Naturalis historia, II, 138; Seneca, Naturales quaestiones, II, 4), Jupiter (sau Tinia) are trei manubiae, adică trei puteri diferite de a arunca fulgere, după cum le aruncă singur sau cu „sfatul” unor dei consentesxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conform cu ceea ce ne Învață cealaltă specialitate etruscă, fulguratoria, arta interpretării fulgerelor, și auspiciul. Într-adevăr, după fulguratoria (Plinius, Naturalis historia, II, 138; Seneca, Naturales quaestiones, II, 4), Jupiter (sau Tinia) are trei manubiae, adică trei puteri diferite de a arunca fulgere, după cum le aruncă singur sau cu „sfatul” unor dei consentesxe "dei consentes" sau al unor dei involuti; Întocmai, pe versantul hepatoscopic, primele trei „lăcașuri” favorabile ale benzii periferice a „ficatului de la Piacenza”, corespunzând sectorului nord-oriental al templum-ului ceresc, Îl arată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și, În orice caz, cu o raționalitate diferită de cea a gândirii grecești din epoca clasică și elenistică. Mentalitatea etruscă este descrisă În imagini de Seneca Într-un foarte cunoscut pasaj din Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etruscă este descrisă În imagini de Seneca Într-un foarte cunoscut pasaj din Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar voința divină este prin natura ei tainică, inexplicabilă, ascunsă ochilor obișnuiți, și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Naturales quaestiones (II, 32, 2): „noi socotim că fulgerele se formează fiindcă s-au ciocnit norii, ei (etruscii) Însă cred că norii se ciocnesc ca să se formeze fulgere. Căci, de vreme ce raportează totul la divinitate, ei sunt de părere nu că fulgerele vestesc ceva fiindcă s-au produs, ci că se produc ca să vestească ceva”1. Așadar voința divină este prin natura ei tainică, inexplicabilă, ascunsă ochilor obișnuiți, și se manifestă În semne complexe, de nedescifrat În lipsa codurilor pe care le au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conform riturilor adoratorilor lor originari; le revin respectiv duumvirilor, apoi decemvirilor sau quindecemvirilor (XV-viri sacris faciundus). - „Regula etruscă” (etrusca disciplina); limba cultului este (În parte) etrusca; din ea fac parte mai ales divinația folosind măruntaiele victimelor sacrificate (haruspicina) și interpretarea fulgerelor (Festus, s.v. „peregrina sacra”). Aceste culte (religiones la plural), atât de diferite prin originea și conținutul lor, au putut fi reunite deja În epoca clasică sub conceptul comun de „religie” (religio la singular), care În polemica cu creștinismul devine un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acoperi/descoperi capul; a se Îmbrăca/dezbrăca („haina nouă”); (c) a urca (pe Capitoliu); a merge Împrejur ( În jurul câmpurilor, orașului, pompa); a dansa; (d) a se pleca, a Îngenunchea, a se prosterna. 2. A observa: zborul păsărilor; culoarea, locul, direcția fulgerului; viscerele, forma, culoarea, desenul lor. 3. A dărui/oferi („a sacrifica”): a lua (din locul A) - a oferi - a depune, așeza, a vărsa, a arde (În locul B). 4. A tăia: a ucide, a Împărți, a pregăti. 5. A arde: incendere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dacă nu rațiunea, atunci religia este cea care trebuie să Îl determine pe om să Își Îndeplinească datoria 2. Frica de un judecător puternic trebuie să Îi pedepsească pe cei neștiutori: așa se legitimează din punct de vedere filozofic interpretarea fulgerelor și cercetarea organelor (Seneca, Naturales quaestiones, 2, 42, 3). Alte mărturii lasă, dimpotrivă, să se Înțeleagă faptul că raportul dintre religie și morală s-a realizat numai pe puncte individuale și a rămas mai degrabă particular și secundar, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcție - cea militară - este guvernată de o singură divinitate care, În India, poartă numele de Indraxe "Indra". Poeții vedici Îl reprezintă blond, cu barbă, foarte robust, mâncăcios și băutor, iute la mânie. Armaxe "Arma" preferată este măciuca (vajra-), care reprezintă fulgerul. Se luptă dintr-un car de război tras de cai. Și lumea iraniană l-a cunoscut pe Indraxe "Indra", desigur identic cu omologul său vedic, Însă reforma zoroastriană l-a plasat În rândul demonilor (da¶va) și a rămas pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
date concordante, divinitatea indo-europeană a celei de-a doua funcții prinde contur: un zeu războinic, puternic și cu un aspect impunător, Înarmat la nivel uman, cu cea mai veche dintre arme, măciuca, dar reprezentat la nivel divin ca stăpân al fulgerului; este evident că, atunci când calul a fost domesticit și Înhămat, acestui zeu i-a fost atribuită și folosirea carului de război. 4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚIITC "4. ZEII CELEI DE A TREIA FUNCȚII" În fruntea celei de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este clar că, În cele mai bun caz este vorba despre relicve culturale, deoarece slavii cunoșteau și cinsteau divinități personale. Să le analizăm acum pe cele mai importante. Perunúxe "Perunu^", pe care Procopius Îl definea ca pe „cel care face fulgere”, pare să fi fost cel mai important dintre zeii slavilor, având În vedere faptul că traducătorul textului grecesc Viața lui Grigore Taumaturgul, redă grecescul Zeu cu Perune (vocativ). Cercetătorii au multe dubii În privința etimologiei acestui teonim. Comparația Întreprinsă de Jakobson
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Să pornim pentru ambele teonime de la un termen indo-european *perkw¿nos, derivat În -node la numele stejarului; dacă ne gândim la funcția specifică a acestui sufix (cf. Meid, 1957), ar trebui să Însemne „domn al stejarului (perkwu-)”. Cele trei concepte „fulger”, „stejar”, „zeu suprem” se găsesc asociate și În reprezentarea lui Zeusxe "Zeus" de la Dodona (trebuie Însă ținut cont de faptul că un frigian Zeus Bagàios, interpretabil ca „Zeus al stejarului”, nu a existat niciodată). Pe lângă această analogie tipologică, trebuie luat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Merg la război, fug la război, ca să-i ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus, vulgo Perkunas”, spune un cronicar); Însă fulgerul, chiar În religia vedică, este arma tipică a zeului războiului, Indraxe "Indra". Este reprezentat cu un ciocan sau cu secure. În acest caz, concordă cu zeul germanic al celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus, vulgo Perkunas”, spune un cronicar); Însă fulgerul, chiar În religia vedică, este arma tipică a zeului războiului, Indraxe "Indra". Este reprezentat cu un ciocan sau cu secure. În acest caz, concordă cu zeul germanic al celei de-a doua funcții, Thorxe "Thor", și oarecum cu Indra, Înarmat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fel de speculum principis irlandez, redactat În jurul anului 700 -, care consideră că Întreaga bunăstare publică și privată depinde de așa-numita autenticitate a suveranului, adică de faptul că acesta știa să-și exercite demn și eficient funcția: Datorită autenticității suveranului fulgerele și molimele sunt ținute departe de oameni. Datorită autenticității suveranului, acesta garantează pacea, liniștea, bucuria și bunăstarea. Datorită autenticității suveranului ne bucurăm de belșugul roadelor pădurii. Datorită autenticității suveranului se păstrează produsele din lapte ale vitelor. Datorită autenticității suveranului avem
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acoperă pe *Thunaraz (nordicul antic, Thór; În saxona veche, Thunar etc.), iar această identificare se bazează pe faptul că, la fel ca Hercule, care este reprezentat cu o măciucă, și *Thunaraz este figurat cu un ciocan care simbolizează, de fapt, fulgerul. Este fără Îndoială un zeu al războiului, asemenea lui Indraxe "Indra" În India, Înarmat și el cu o măciucă, tot un simbol al fulgerului. Este așadar normal ca acest zeu să fie preamărit de germani Înainte de a porni la luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este reprezentat cu o măciucă, și *Thunaraz este figurat cu un ciocan care simbolizează, de fapt, fulgerul. Este fără Îndoială un zeu al războiului, asemenea lui Indraxe "Indra" În India, Înarmat și el cu o măciucă, tot un simbol al fulgerului. Este așadar normal ca acest zeu să fie preamărit de germani Înainte de a porni la luptă: „Își amintesc că și Hercule era Între ei și, pe când se pregăteau să pornească la luptă, Îi cântau lui mai Întâi, dintre toți vitejii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Hercule În crângul sacru”, Tacitus, Annales, II, 12). Însă identificarea bazată doar pe analogia generică a armei este prea extrinsecă pentru a fi acceptată, astfel Încât prevalează cea cu Jupiter care nu posedă o măciucă, ci, Întocmai ca Thunaraz, un fulger; mai mult, „ziua lui Jupiter” (joi) devine În lumea germanică „ziua lui Thunaraz” (În engleză, Thursday; În germană, Donnerstag etc.). Tacitus le atribuie divinităților studiate până acum nume roman, dar intenționează În mod clar să se refere la cele indigene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
clare, totuși adevăratul zeu al războiului este Thorrxe "Thorr", „Tunetul”. Acesta era reprezentat ca un personaj Înalt și robust, cu o barbă roșie care Îi ajungea la piept; Își strânge mereu arma În mână, un ciocan (numit Mjøllnir), care simbolizează fulgerul. Omologul său vedic În zona celei de-a doua funcții - cea războinică - este Indraxe "Indra", de asemenea conceput cu o armă În mână - măciuca -, simbolizând tot fulgerul și stând la originea unei serii de epitete tipice pentru acest zeu: vajirin-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
piept; Își strânge mereu arma În mână, un ciocan (numit Mjøllnir), care simbolizează fulgerul. Omologul său vedic În zona celei de-a doua funcții - cea războinică - este Indraxe "Indra", de asemenea conceput cu o armă În mână - măciuca -, simbolizând tot fulgerul și stând la originea unei serii de epitete tipice pentru acest zeu: vajirin-, „Înarmat cu măciucă”, vajrahasta-, „care are măciuca În mână”, vajradakÌiña-, „care are măciuca În mâna dreaptă”, vajrab³hu-, „care are măciuca pe braț”, vajrabh•t-, „purtător de măciucă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu aur, poporul venerează statuile a trei zei: cel mai puternic dintre ei, Thorrxe "Thorr", Își are tronul În centrul sălii, iar alături de el stau Wodan și Friccus. Funcția lor este următoarea: „Thorr - spun aceștia - domină cerul și stăpânește tunetul, fulgerul, vânturile și ploaia, vremea senină și secerișul. Celălalt, Wodan, care Înseamnă mânie, stăpânește peste război și oferă omului forță Împotriva dușmanilor. Celxe "Cel" de-al treilea este Friccus, cel care oferă oamenilor pace și plăcere”. Acesta are Încă o statuie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Numai în timpul monarhiei a existat o cultură arheologică mai mult sau mai puțin omogenă în întreg teritoriul Israelului biblic. Cucerirea pare să fi fost un fenomen gradual și progresiv care s-a extins pe o lungă perioadă de timp. „Campania fulger” a lui Iosue este, după cum am afirmat mai sus, mai degrabă o reconstruire literară. Însă, în fine, relatarea biblică are „un fundament în realitate” pentru că Israel ar fi ocupat țara Canaanului după o serie de cuceriri militare. 2. Sedentarizarea progresivă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
spune destul de puțin. În ansamblu, totuși, Cartea Judecătorilor descrie o situație dificilă și complexă, destul de asemănătoare cu ceea ce ne spun studiile recente despre așezarea evreilor în Israel. Procesul a fost lung și progresiv. Nu toate triburile au participat la „războiul fulger” în urma căruia țara ar fi fost cucerită în întregime și definitiv. Alături de această considerație mai degrabă generică, critica internă a povestirilor ar putea individualiza unele elemente mai sigure. Efortul depus ar fi însă prea mare, iar rezultatul este rar satisfăcător
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]