6,437 matches
-
Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg oltenesc din apropierea Craiovei, pe fundalul întunecat al evenimentelor sângeroase generate de cel de-al doilea război mondial, culminând cu declanșarea și înăbușirea rebeliunii legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat, în acest context, proza
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
O. Goga, care murise în 1938, înainte să vadă dezastrul la care va ajunge țara. Dar, treptat, datorită degradării contextului istoric, modelul lui Goga (și cel al lui Blaga însuși) începe să fie perceput de viitorii „cerchiști” ca insuficient. Pe fundalul alunecării spre dreapta ideologică, în condițiile în care etnicul devine din nou un argument forte, iar sămănătorismul proliferează sub noi și culpabile forme, câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte repere. Din cercul studențesc
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Euphorion. Noi să propunem restaurarea goetheană. Poezia Cercului e pe această linie. Iar delimitările noastre între genuri și între valori au același sens.” „Cerchiștii” nu își fundează, prin urmare, programul modernist pe sincronizarea cu veacul lor (căci, mai ales pe fundalul războiului, tocmai de spiritul acestui veac vor ei să se despartă), și nici pe restaurarea unui clasicism doctrinar, exclusiv și exclusivist, ci pe recunoașterea și restaurarea unor modele axiologice, topite într-o sinteză personală. Acest modernism sui-generis, îndreptat cu fața
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
Du-te dor... (1936) și Tainele munților (1940), în sensul că abia aici idilizează satul, încercând să-i evidențieze puritatea și superioritatea moral-socială. Primul este povestea, cu peripeții, a unei căsătorii, înecată într-o detaliată prezentare etno-psiho-sociologică a satului, pe fundalul, mereu evocat, al unei naturi paradisiace. În Tainele..., acțiunea (redusă la o călătorie în munți în scop inițiatic) este întârziată până la stagnare de „pictura” amănunțită a peisajului și de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă forțată, artificială, narațiunile (mai
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
Astfel încât abia odată cu apariția Junimii se va înregistra și funcționarea celui dintâi c.l. din cultura română. Extrem de elocventă atât pentru criteriile societare ale Junimii - esențiale în demersul grupării și, la vremea lor, de o mare noutate -, cât și pentru fundalul istoric pe care ea se constituie și începe să se manifeste este, din acest punct de vedere, observația prin care G. Călinescu deschide, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, capitolul dedicat grupării tutelate de Titu Maiorescu: „Până la întemeierea
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
acesta, cu cât amploarea este mai mare, cu atât efectul de prezumat este mai important. Rezultatele și ipotezele din rândurile de mai sus susțin teza deficitului de modernizare al județelor secuiești, comparativ cu celelalte regiuni ale Transilvaniei. Aceasta constituie un fundal suficient pentru șansele școlare semnificativ mai mici ale celor din această regiune, o premisă pentru perpetuarea acestei stări indezirabile, în același timp, cât și un semnal de alarmă pentru diversele instanțe implicate în elaborarea de planuri de dezvoltare. Este destul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care trebuia să răspundă atunci societatea românească. C. Schifirneț plasează concepția socială și politică maioresciană la intersecția curentelor de idei din secolul al XIX-lea, privind-o ca pe o sinteză a raționalismului și empirismului, a liberalismului și conservatorismului, pe fundalul noilor orientări evoluționiste și pozitiviste. Maiorescu este înfățișat ca un gânditor cu o concepție în esență evoluționistă, cu presupoziții și atitudini conservatoare, dar cu deschidere spre ideile de schimbare și progres. Poziția evoluționistă și moderat conservatoare se regăsește în teoria
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
renunța la mișcarea centrifugă. Dar „convertirea” e parțială și de scurtă durată. Epicul, la început supravegheat impersonal, captat logic, evolutiv, include o dramă morală - un tată își asumă vina morții fiului său, condamnat și executat pentru trădare -, desfășurată sinuos pe fundalul unor scene de pe front și din spatele frontului, care sunt surprinse în flashuri lucide, nervoase. Ficțiunea se frânge însă la un moment dat, fiind înlocuită de marginalii inabil mascate, de trimiteri jurnalistice la actualitatea politică etc. Ultimul roman semnificativ, Revolte, reasamblează
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
unei conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
mentalități nepotrivite. Problema este că, într-o cultură tânără cum este cea română, astfel de sinteze creează clișee foarte puternice, de care cu greu reușim să ne debarasăm. Istoriile literare, mai ales cele care, pe urmele lui G. Călinescu, ignoră fundalul cultural și selectează exclusiv textele care au potențial expresiv, construiesc imagini nerelevante ale fenomenului cultural medieval românesc, atribuindu-i mai ales o continuitate care nu îi este specifică. Operele nu s-au înșiruit atât de firesc, nu s-au influențat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
epocă", fiind, nici mai mult, nici mai puțin decât "primul nostru lexicograf"19. Privite în absolut, lucrurile așa arată, dar reamplasate în cadrul lor firesc, puse în dialog cu natura operei, cu mentalitățile, ideologiile epocii și, nu în ultimul rând, cu fundalul istoric, ele nu mai au cum să pară astfel. Sigur că nu poate fi contestat faptul, corect remarcat și analizat de autorul amintit, că autorul Divanului a introdus în limba română unele noțiuni, termeni specifici ai limbajului filosofic, retoric, logic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe care le găsim la popoarele Mesopotamiei (cf. Epopeea lui Ghilgameș) sau chiar în Geneză. Mitologia greacă, cu zeii și eroii ei, constituie fundalul pe care se desfășoară epopeile homerice. Din acest trunchi primordial al imaginarului se hrănesc majoritatea povestirilor și a romanelor actuale de fantasy. Toate acestea pot părea destul de îndepărtate de SF, dar, după cum subliniază P. Smith (1996), știința idolatrizată devine, la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Xavier Mauméjean sau Claude Ecken. Însă evoluția SF-ului a urmat, în afară de pistele deschise de New Wave, și alte căi, înainte ca în Statele Unite să apară mișcarea "cyberpunk", corespunzătoare celei de-a treia revoluții industriale, cea a informației, folosită ca fundal dinamizant al romanelor. 5. Mișcarea cyberpunk În 1948, Norman Wiener numește "cibernetică" una din ramurile științei sistemelor autoregulatoare. Apoi, cercetarea vizează legăturile dintre lumea viețuitoarelor și cea a mașinii. Se inventează noțiunea de "cyberorganism", care devine, în 1960, "cyborg". Acest
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
magia și supranaturalul sunt prezente explicit, cu vrăjitoarele, farmecele, preoții și cavalerii lor cu tot. Totuși, SF-ul are încă un viitor strălucit. Poate, așa cum face Frank Herbert în saga Dune, să inventeze universuri inimaginabile pentru intrigi shakespeariene pe un fundal cosmic, cu situații tragice și în prezența unei științe diferite. Dar poate totodată, ca la mulți autori de steampunk, să se bazeze pe straturile sociale și temporale ca și, la modul original, pe anacronismele purtătoare de sens. Poate, în sfârșit
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Într-o anumită măsură, speculative fiction este un termen precursor New Wave-ului. Steampunk: tip de narațiuni care suprapun intrigi și evenimente care n-ar trebui să poată exista decât grație tehnologiei din secolul XX, dar care sunt proiectate pe un fundal de secol XIX, cel al mașinii cu aburi. Acest lucru dă naștere unor amestecuri bizare de tonuri și unor paradoxuri. Tehnoștiințe: este actualmente imposibil de distins la modul radical între știință și tehnică, într-atât de dependente sunt experiențele științifice
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tiparul situației de maltratare a copilului, vorbim despre „contextul socioeconomic care favorizează apariția situațiilor de abuz și neglijare a copilului”(Lynch, 1995). în cazul războaielor, al evenimentelor violente din istorie, cu o durată mai îndelungată sau mai scurtă, contextul sau fundalul socioeconomic și politic în care se desfășoară este determinant. Deoarece în violența naturii nu există o intenție răuvoitoare, adeseori se uită manifestările violente ale naturii. Dar acum, violența catastrofelor naturale este favorizată adesea de contextul creat de ignoranța ființei umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avut nevoie de sporirea producției de alimente, pentru a acoperi costurile externe în creștere, nu mai avea capacitate pentru aceasta” (Linden, 1986, p. 362). între 1981, când România avea o datorie de 10,5 miliarde de dolari, și 1984, pe fundalul unei deteriorări drastice a existenței cotidiene, o pătrime din datoriile externe au fost plătite, rămânând o datorie de 7,5 miliarde de dolari. în Raportul Tismăneanu se consemnează: „Extrema severitate a crizei economice din România socialistă a fost rezultatul deciziilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de Ceaușescu, dar și de înaintașii lui și care adesea a înlocuit confortul absent în viața de zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și cantitatea muncii depuse, valoarea muncii se degradează, iar salariul își pierde o parte din aspectul motivațional. Revoltele din Valea Jiului (august 1977), cu participarea a peste 35.000 de mineri, și Brașov, în anii 1980, au avut loc pe acest fundal. Ceaușescu a știut să le înăbușe, manipulând și mințind greviștii prin promisiuni onorate doar parțial și generând un sentiment de rușine și neputință în rândul oamenilor participanți și a simpatizanților (Friedman, 2007). Viața populației era controlată cotidian nu doar la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a cere ajutor atunci când te afli într-o situație care-ți depășește posibilitățile de a face față. Fie ca femeile-victime se văd puternice și capabile să gireze situația de violență în care se află, fie că reziliența scăzută, pe fundalul neîncrederii, le diminuează abilitatea de a cere ajutor. Pe un alt site, www.fin.ro, în data de 12 aprilie 2010, aflăm că într-o cercetare întreprinsă în perioada ianuarie 2004-septembrie 2007, s-au înregistrat peste 33.000 de cazuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
modalitățile eficiente de a preveni abuzul sexual. Ca în toate situațiile amintite anterior, modalitățile cele mai adecvate prin care se poate realiza prevenirea țin de educație. Este importantă în primul rând: educația sexuală a copilului. Această educație trebuie furnizată pe fundalul preocupării pentru confortul și siguranța copilului. Nimic nu protejează mai bine copilul decât sentimentul că este iubit și protejat de către părinții săi, că este valoros. în cadrul educației sexuale copilul trebuie sprijinit spre a cunoaște diferența între atingerile plăcute/neplăcute, denumirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aceștia se hrănesc cu fast-food-uri, mai ales dacă provin din familii care le dau bani. în ultimul timp, s-a înregistrat o sporire alarmantă a obezității în rândurile copiilor din România. Explicația este consumul exagerat de chipsuri și fast-food, pe fundalul neglijării lor de către părinți. Un alt aspect al neglijării nevoilor specifice vârstei copiilor este neglijarea nevoii de somn a copilului și a orelor potrivite de somn; nu se simt iubiți și valoroși; sunt lăsați să se descurce singuri cu nevoile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copilului, în raport cu normele specifice vârstei. întârzierea în dezvoltare a copiilor se însoțea și de o ștergere a caracterelor de gen astfel încât, la prima vedere, era greu de recunoscut apartenența la gen a unui anumit copil. Acest retard apare pe fundalul abuzului emoțional permanent, a neglijării nevoilor copiilor și adesea a abuzului fizic sau sexual. Imunitatea scăzută și talia mai joasă erau alte caracteristici specifice copiilor crescând în instituții. Existau în unele instituții de protecție a copilului, practici de rutină destinate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a înțelege și rezona emoțional, precum și a-ți regla propriile emoții și pe ale celorlalți.”( Science et Avenir, 2010, nr. 766, p. 56) este educarea controlului emoțional. Cele mai bune decizii, soluții la probleme, pot fi găsite pe un fundal de calm emoțional. Educarea controlului emoțional, sau altfel spus autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, se realizează în dependența de contextul existențial. într-un mediu încărcat de violență, vor fi prea puțini factori care să orienteze copilul spre dezvoltarea autocontrolului, căci creierul emoțional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așa cum prezintă profesorul australian G. Andrews și colaboratorii săi (2007), terapia PTSD comportă mai multe etape: Stabilirea crizei și implicarea în tratament se referă la necesitatea ca înaintea confruntării cu simptomele propriu-zise ale PTSD, să fie eliminate sau deplasate în fundal, o serie de dificultăți agresive de ordin familial, profesional, financiar cu care se poate confrunta pacientul și care încarcă suplimentar terenul. Mai apoi, se pune problema construirii unei relații terapeutice durabile, bazate pe încredere reciprocă și comunicare fluidă. Psihoeducația este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]