12,418 matches
-
Șușară Pictorul bistrițean Vasile Tolan, stabilit de cîțiva ani la Cluj, a deschis nu demult o impresionantă expoziție la București. Deși ca vîrstă biologică el aparține generației optzeci, adică este relativ tînăr și încă departe de momentul bilanțurilor, expoziția de la Galeriile Etaj 3/4 reprezintă, prin dimensiunile sale exterioare și prin tensiunea ei lăuntrică, mai mult și decît o întîlnire obișnuită cu publicul, și decît un bilanț; adică o formă de incitare, o provocare deschisă și o demonstrație. Spațiul de expunere
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
cărui dominație necontestată în uzina pe care o conduce cu mână forte este o expresie a autorității înseși. Încercarea lui I. de a-și umaniza personajul, înzestrându-l cu un sentiment al golului și eșecului, care să îl așeze în galeria personajelor de tipul doctorului Ilea, este neconvingătoare. Bine construite artistic și perfect verosimile din punct de vedere uman sunt personajele Mateescu - cinicul coleg de șantier al lui Dunca, pentru care lașitatea și conformismul intră în firea lucrurilor, justificate fiind de
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare din literatura noastră, prin portrete sugestive și pline de savoare folclorică (Vidra, Laura). O pasiune constantă a arătat B. pentru teatru, considerând că aici se află adevărata lui vocație. Proiectele dramatice îi erau vaste. Încă din liceu
BODNARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
oniric vădește din nou vocația lui S. de făuritor de „lumi posibile”, de „universuri paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se relativ numeroaselor romane apocaliptice, postapocaliptice, catastrofice, postmodern-eshatologice, soteriologice, carnavalesc-grave, cu sugestii de model mundan alternativ etc.
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
urmele de odinioară, cu un umor indulgent față de reminiscențele unei civilizații specifice, S. e ironic și sarcastic cu politicienii și edilii indiferenți față de tradiție, preocupați doar de imitarea Occidentului. Puțin întrebuințată aici, înzestrarea de portretist a autorului se reliefează în galeria de crochiuri din Schițe parlamentare. Sunt de reținut, de asemenea, cele aproape două sute cincizeci de „caracterizări” cuprinse în lucrarea Grafologia..., întrucâtva „mecanice” (G. Călinescu), de o exactitate adeseori greu de controlat, dar mai totdeauna coerente, verosimile. Și în celelalte volume
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui S. este evidențiată și de elaborarea unor lucrări oarecum surprinzătoare. Astfel semnează Monografia orașului Ploiești (1938), de peste nouă sute de pagini format mare, structurată în patru părți, tratând atât istoria localității - care cuprinde și Galeria oamenilor de seamă -, cât și viața socială contemporană, toate ilustrate cu numeroase documente. Carte de bucate (1939) este un fel de tratat de gastronomie, cu abordarea mai multor aspecte complementare: Bucătăria la români, Alimentele și alimentația, Aranjarea menuurilor, Arta serviciului
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
periodice. Devenit protagonistul rememorării propriei vieți în Din copilăria lui Ionel, S. se prezintă pe sine și pe cei din jur cu detașare și imparțialitate jovială, cu umor discret, începând din primii ani, continuând, la școală și internat, cu o galerie a profesorilor. Revelatoare e relația cu mama sa, percepută ca o rudă îndepărtată, despre care vorbește cu un fel de reproș ironic, dezaprobator, cu aluzii la căsniciile ei nereușite, la preocupările ei nelămurite, rămase fără efecte practice și care l-
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Dicț. etnolog, II, 210-211; Victor Stoleru, Remember, București, 2001, 52-57; Centenar Dan Simonescu. Cartea și biblioteca. Contribuții la istoria culturii românești, îngr. și pref. Gheorghe Buluță și Victor Petrescu, Târgoviște, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 253-254; Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români. Portrete, Târgoviște, 2003, 36-38. D. H. M.
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Un Eu al Răului: mala mens. Acesta este un Eu neliniștit, frământat de patimi, un Eu frustrat care nu-și mai poate găsi liniștea și Împlinirea decât proiectând propriile sale frustrări asupra celorlalți. Asemenea exemple ne sunt oferite de nesfârșita galerie de personaje literare: lady Macbeth, Yago, Polonius, Raskolnikow, Dimitri Karamazow etc. Toate aceste personaje personifică Răul, atât În intenție, cât și În act. Din punct de vedere psihologic și moral este destul de greu de făcut distincția, În cazul Eului pervertit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
carențe afective și educaționale, complexe de inferioritateă, pe care caută să le convertească compensator În idealuri mărețe, de factură mesianică, fiind convinși de această misiune nobilă pe care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propriile posibilități, de oportunitatea plasării În timp și spațiu a acțiunilor sale, de scopul pe care Își propune să-l atingă, de mijloacele de realizare, de neprevăzutul care poate interveni, de obstacolele pe care le are de Înfruntat etc. În galeria persoanelor predispuse către insucces, care nu știu sau nu pot să-și organizeze propria viață Într-o direcție pozitivă, fiind destinați izolării, insucceselor, suferinței, ca o neîmplinire de sine, am identificat următoarele tipuri: aă Spiritele negative, sau nihiliste, se caracterizează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
numele celor 62 de portrete pe care le include tabloul 4. Lafont menționează că „pictura a fost Încheiată În Europa În 1852 și expusă la Viena În 1855. Mărimea sa o apropie de picturile comandate de guvernul francez pentru noua Galerie d’Histoire de France la palatul Versailles În anii 1840”. Succesul ei se datorează reproducerii din 1855, Într-o revistă pariziană, L’Illustration, preocupată să redea imaginea frontierelor Europei cu Orientul, În care Alecsandri publicase de altfel unul din textele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
dări de seamă critice și informații complecte asupra cărților și revistelor apărute de-a lungul săptămânii”. Se prevedea, la anumite intervale, și realizarea unei pagini-documentar, despre o personalitate culturală de prim rang, astfel încât, în zece-cincisprezece numere să se ofere întreaga galerie a elitei culturale românești; s-a izbutit numai prezentarea lui George Enescu - „cea mai autentică glorie a României de azi” -, Gheorghe Marinescu, Nicolae Iorga și Nicolae Paulescu. Preocuparea de a antrena publicul în stabilirea și conștientizarea unei ierarhii a intelectualității
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
și Povestiri din război. Tălmăcirea ei preferată va fi, după propria-i mărturisire, cea realizată în 1981 la romanul Cartea nunții de G. Călinescu. Din proza contemporană românească alege romanul Intrusul de Marin Preda și, împreună cu Helga Reiter, tălmăcește romanul Galeria cu viță sălbatică de Constantin Țoiu. De menționat sunt și piesele de teatru traduse pentru a fi jucate (nu destinate tiparului): Omul cu mârțoaga de G. Ciprian (1964), Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu (1966), Neîncredere în foișor
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
Ausgewiesene, Timișoara, 1974; Ilie Cârciu, Das übermütige Fischlein, București, 1975; Franz Liebhard. Ein Schriftstellerleben, îngr. Nikolaus Berwanger, Timișoara, 1979; G. Călinescu, Honigmond, Timișoara, 1981; Historische Novellen aus der rumänischen Literatur, îngr. și postfață Lucian Hanu, București, 1981; Constantin Țoiu, Die Galerie mit wildem Wein, București, 1987 (în colaborare cu Helga Reiter); Mircea Vaida-Voievod, Lucian Blaga. Ein rumänischer Dichter und die deutsche Literatur, Zürich-New York, 1992; Hans Diplich, Viața călugăriței Patricia Zimmermann, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Beatrice Stanciu). Repere bibliografice: A
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
rubrici de știri locale, de articole politice și de polemici, acesta semnează în fiecare număr și articolul de fond. Literatura din S. este cu totul mediocră. Colaborator obișnuit al gazetei, N. Derera iscălește schițe umoristice și un reușit ciclu intitulat Galeria Buzăului, unde include portrete ale unor personalități politice ale orașului. Poeziile aparțin, în cea mai mare parte, unor autori ocazionali. N. Derera publică însemnări despre Mihail Kogălniceanu și tot el este traducătorul unui lung studiu despre determinism al lui Georges-François
SENTINELA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
A. Philippide, care remarcă această „poezie de meditație gravă, fără emfază, solemnă cu măsură și cu un accent de sinceră convingere în ce spune”. Semnificativă este la Ș. sorgintea livrescă, versul fiind închinat destinului prometeic, vârstelor omenirii, înălțării omului, unei galerii de figuri mitice, precum Zarathustra, Buddha, Osiris, Prometeu, Oedip, Ulise, Venus, Minerva, Pan, Apollo ș.a., într-o perindare lirică amplă, ce filtrează imnic teme și motive din cultura universală și din folclorul românesc. Artele poetice pe care le-a scris
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
de farmacista, iar în 1949 ajunge în Brazilia, la Rio de Janeiro, unde rămâne treisprezece ani. Lucrează tot că farmacista, apoi, fiind vorbitoare a șapte limbi, ca interpret la conferințe internaționale și la Camera Deputaților. O scurtă perioadă conduce o galerie de artă împreună cu Rafael Barraza Monterrosa și face parte din cercul literar „Peña Diplomática Ruy Barbosa”. În capitala Braziliei participa, de asemenea, la activitățile Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, întemeiat de Ștefan Baciu, și semnează cronică plastică și muzicală din „Înșir
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Ambiționează „s-o așeze” pe Amelica în lumea de sus (aristocrația) în care el nu a reușit să intre, cu toată istețimea și râvna lui. Sfârșit de veac în București este un roman solid, de un realism minuțios, cu o galerie de personaje memorabilă. Șerban Cioculescu îl pune în rând cu romanele lui Liviu Rebreanu, socotindu-l „monumental”. Cu Ion Sântu S. abandonează - datorită împrejurărilor istorice în care și-a elaborat cartea - proiectul inițial, dezvoltând narațiunea în sensul unui bildungsroman, în
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
de ani cercetător într-un institut din capitală, protejat al profesorului, doctorand etc., Vancu este pe cale să își rateze șansele încercând să afle resorturile devenirii individuale. El sondează dincolo de suprafață, descoperindu-se nu numai pe sine, ci și o numeroasă galerie de caractere. Roman realist, Victorie clandestină aglomerează în final multe scene cu încărcătură simbolică. Capacitatea celor doi Norșa, tatăl și fiul, de a învinge cu orice preț este primul înțeles al sintagmei-titlu. După Mircea Zaciu, cei care „triumfă clandestin” pot
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri, brutali, rigizi, încăpățânați sau dominanți din anturaj; evitarea unor lecturi, spectacole, anturaje capabile să declanșeze hiperproducția imaginației; un regim de viață regulat, egal și autocontrolat afectiv, fără emoții artificiale și o „galerie de spectatori”; evitarea utilizării substanțelor sau a medicamentelor cu efect euforizant (alcool, cafea, droguri etc.). c) Psihoigiena paranoicilor Psihoigiena paranoiei trebuie începută încă din copilărie sau de la vârsta adolescenței. Astfel, trebuie combătute încăpățânarea, orgoliul, ambițiile absurde, spiritul dominant. De o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot realiza colaje, la clasa a XI-a pe tema romanului tradițional sau romanului modern, se poate realiza un colaj care să aibă în vedere trăsăturile moderniste ale romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu sau caracterizarea personajelor dintr-unul din aceste romane. Turul galeriei poate fi urmarea realizării acestor colaje și postere, moment în care elevii își expun și justifică activitatea, în fața celorlalți colegi. Toți elevii au astfel posibilitatea de a face observații, de a evalua și a se autoevalua prin compararea propriilor lucrări
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și metodă, Jocul (și psihologic) ca primat relațional, înțelegerea intelectual/afectivă, jocul creativ prin folosirea materialelor și tehnicilor de lucru în Artă Plastică, vizite în Spații/Galerii care prezintă diverse manifestări artistice, vizionarea de “slideshow-uri” contemporane, analiză și participare, implicare în diverse direcții artistice - de pildă, expoziții realizate, toate conduc către o mai bună cooperare și rezidă în aplicabilitatea Vizuală. Astfel, suntem martori unui rezultat al căutărilor
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din Artă - toate aceste „configurații” sunt diversificate, reprezentate și oarecum”definite” prin contactul vizual/dialog/ colarea percepției. Filtrând focare precum informații ce țin de „cantitativ și calitativ”, binomul Mental-Senzorial prezintă calitativ-ul, înglobat de un mănunchi cu mult
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]