5,667 matches
-
mai mulți decât patru milioane Romani, la gradul deplinirei"5. Sunt prezenți, de asemenea, în mod constant în prefețele gramaticilor. Iată cuvântul introductiv al unei gramatici ruso-române din 1827: Socot de a mea datorie să spun câteva cuvinte despre această gramatică ruso-română, care poate să fie nu numai folositoare, dar și prea trebuincioasă, pentru că dă putința de însușire a limbii rusești celor opt sute de mii de Români, cari locuesc în Basarabia, care se afla de mai bine de 20 ani sub
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sociale. Dimpotrivă, universul literelor se sprijină de la început pe o supralicitare, căutând să mărească numărul celor angajați în jocul literar. Ce reprezintă exact aceste "milioane de români"? Cititori și cumpărători de cărți, într-o reprezentare abstractă și nerealistă? Utilizatori ai gramaticilor, adică o populație educată care urmează să treacă prin școli și să capete o formație umanistă de bază? Material de studiu, adică masa simplilor vorbitori care au o practică spontană și nereflectată a limbii române? Potențiali creatori, adică totalitatea corpului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pot citi pe dos, ca modalități de determinare pozitivă a unei realități sociale. Ce e "sarsailia" lingvistică altceva decât o practică spontană a vorbirii, orientată de instinct și de ureche, al cărei elogiu Heliade Rădulescu îl făcea în Prefața Gramaticii din 182833? Faptul că a funcționat în regim negativ, ca un dublet odios al genialității, nu arată decât că noua cultură literară se baza pe un suport echivoc: optimismul de a crede că oricine poate face literatură se plătește prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a deschide în prezent o discuție în jurul conceptului de "multitudine" în textele lui Heliade Rădulescu se datorează unui cadru favorabil creat de filosofia politică contemporană. Există o revistă Multitudes fondată în 2000, un eseu al lui Paolo Virno se cheamă Gramatica multitudinii. Pentru o analiză a formelor de viață contemporane (2001), iar Antonio Negri și Michael Hardt au conceput prelungirea influentei lor cărți din 2000, Imperiul, printr-un text intitulat Multitudinea: război și democrație în epoca imperiului (2004). Contextul care a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a unui popor, de o lege a progresului implicată de știință, sau de o lege lingvistică impusă de natura limbii materne. De aceea, preocupările lui Heliade Rădulescu pentru "firea limbii" pe care, pe filieră romantică, le formulează încă din prefața Gramaticii românești din 1828, aveau să fie rapid catalizate ideologic de saint-simonism transformându-se în capacitate de anticipare a evoluțiilor viitoare. Cel care descria uzaje și practici lingvistice la 1828 a devenit normator și legiuitor de limbă la 1840. Și tot
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se pot atribui calități care să facă din el un gen, un autor-funcție, o poziție clar determinată în tabulatura spirituală a culturii române? Poate că în cazul lui Ienăchiță Văcărescu răspunsul ar fi afirmativ. Prim poet al modernității, autor de gramatică și model de bun uzaj al limbii, întemeietor al unei dinastii de scriitori, el are un "gen". Dar pentru mulți alți autori vizați de Heliade Rădulescu acest lucru e imposibil. De pildă, "genul" lui Daniel Scavinschi, autor minor cu operă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amestecate [...]; de asemenea spaniolul algaravia însemnează galimatias din cauză că limba Maurilor nefiind înțeleasă de spanioli le făcea impresiunea unui șirte-mărgărite sau vuiet nedeslușit de glasuri 122. Avem și aici de-a face cu imaginea unei forme infinit variate, neraționalizată de nicio "gramatică", doar că accentuarea se face în sensul negativ al incongruenței: varietatea pe care o presupune "mărgăritarul" e percepută în acest context ca sursă a ilizibilității și confuziei. Ceea ce vreau să subliniez e circulația de care se bucura în epocă această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se depune adesea pentru o carte, o tipăritură, o traducere sau în numele binelui comun; altfel spus, e un termen specializat în producția și vehicularea de valori imateriale. "Dea Domnul' ca să sporească Râvn'a culturi între Rumâni" se spune în prefața Gramaticii românești din 182813. Și îl găsim în prefețele multor scrieri din lunga tradiție a tipăriturilor religioase, cu exact aceeași funcție. Cu râvnă "dumnezeiască" ori "creștinească" se fac cam toate cărțile de cult uzuale, octoihuri, liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apărea sub forma marilor culturi literare, latină, greacă, franceză, germană și rămânea așa până la capătul formării sale. Același lucru se vede și dintr-o programă pentru seminariile teologice aprobată în vremea lui Cuza109: pe filiera de limbă română elevii lucrau gramatică și retorică destinată comunicării bisericești până în clasa a cincea, literatură bisericească în clasa a șasea. În clasa a șaptea, când la greacă și la latină făceau istoria literaturii, la limba română nu mai figurează nimic. Literatura română, în sensul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Aurel Sasu, Minerva, București, 1979. Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte" (1868), în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, pp. 368-406. Heliade Rădulescu, I., Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980. Heliade Rădulescu, I., Literatura. Critica, I, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1860. Heliade Rădulescu, I., Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, pp. 125-128. 11 Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. 12 Cezar Bolliac, "La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească în epoca pașoptistă. 1830-1860, II, Editura Pentru Literatură, București, 1969, pp. 8-9. 5 "Înștiințare despre Gazeta Românească din Eși", în Ion Bianu, Nerva Hodoș, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche, III, 1809-1830, Socec, București, 1912-1936, p. 615. 6 Ștefan Margela, Gramatică russască și rumâniască (1827), în Bianu, Hodoș, Simonescu, Bibliografia românească veche, III, p. 544. 7 Mihail Kogălniceanu, Limba și literatura românească sau valahică (1837), traducere de Vasile Kogălniceanu, Carol Göbl, București, 1895, p. 26. 8 Etalarea cifrelor mari ale populației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
479. 31 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 276. 32 I. Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, în Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ fost' stăpâne, nu te lasă să judici sănătos', ia un' copil' care nici de cum' să nu cunoască slovele, și îmvață'l să cunoască numai glasnicile și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
11 Heinich, L'élite artiste, pp. 75sqq (de asemenea, capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12 Numeroase observații despre temele vocației în literatura română se găsesc pe parcursul studiului lui Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, passim. 13 Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 71. 14 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 123. 15 Curierul românesc, XVII (1845), pp. 69-70. 16 Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]", p. 7. 17 Franc Miklošič, Lexicon Palaeoslovenico-graeco-latinum, Guilelmus Braumüller, Vindonnae, 1865, pp. 810-811. 18 G.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12 Numeroase observații despre temele vocației în literatura română se găsesc pe parcursul studiului lui Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română, passim. 13 Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 71. 14 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 123. 15 Curierul românesc, XVII (1845), pp. 69-70. 16 Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]", p. 7. 17 Franc Miklošič, Lexicon Palaeoslovenico-graeco-latinum, Guilelmus Braumüller, Vindonnae, 1865, pp. 810-811. 18 G.W. Pigman III, "Versions of Imitation in the Renaissance
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
et le sacré, Grasset, Paris, 1972, p. 217 (capitolul " Du désir mimétique au double monstrueux"). 32 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere Alexandru Baciu, Univers, București, 1972, pp. 23-24 (capitolul "Dorința triunghiulară"). 33 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 124. 34 Pascale Casanova (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011, pp. 10-31. 35 Marcel Mauss, "La Nation" (1920), în Œuvres, 3, Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rostească D. Onciul, vicepreședinte al Academiei, în ședința ordinară din 13 iunie 1919 a Academiei. Și tot el, ca președinte de ședință avea să prezinte apoi ca dar din partea lui Jarnik următoarele lucrări: „Glose la partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din Archiv fur das studiu der neueren Sprachen
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reîntors în Moldova, să fie numit „dascăl de slavonie" la școala domnească din Iași, întemeiată în 1714 de Nicolae Mavrocordat. La această școală, între anii 1755 - 1767 a predat el scrierea și citirea în limba slavonă și în limba română, gramatica slavonă, caligrafia și cântarea bisericească. Preluând informații de la Nicolae Iorga, N.N. Maftei și C. Gh. Radu evidențiază că sub îngrijirea lui s-au tradus și tipărit: un Antoghian, un Apostol (1756), un Catavasier (1778), un Ceaslov (1763, a doua ediție
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
tablou al școlilor publice în Moldova anului 1847. Potrivit lui erau prevăzute a funcționa școli începătoare în Capitală (Iași) la Sfinții Trei Ierarhi, în Târgușor, Păcurari, Sărărie și Tătărași, unde se învățau sfintele rugăciuni, citirea și scrierea românească, memorizația, catehismul, din gramatică etimologia, aritmetica, preliminariile geografiei și întâile cunoștințe. ...La fiecare din școlile arătate urma să fie câte un profesor și câte un adjunct, primul cu o leafă de 2400 lei pe an, iar al doilea cu câte 1000 lei. Din catalogul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bârlad, Botoșani, Dorohoi, Fălticeni, Roman, Piatra, Bacău, Târgu Ocna, Focșani, Tecuci, Vaslui și Târgul Frumos. Spre deosebire de școlile din Capitală, unde cursurile durau 2 ani, în ținuturi ele durau 3 ani și pe lângă obiectele arătate, acestea se completau cu istoria biblică, gramatica română, aritmetica, geografia și istoria patriei. La fiecare școală urma să fie câte un profesor și doi adjuncți, din care unul cu leafa de 1000 lei, iar altul de 800 lei. Erau prevăzute cheltuieli și pentru școlile începătoare pentru fete
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Creangă pentru clasa a I-a; 2. Cartea de citire - de asociația de învățători, volumul I, pentru clasa a II-a; 3. Idem volumul II pentru clasa a III-a; 4. Idem volumul III pentru clasa a IV-a; 5. Gramatica română partea etimologie și sintactică. Vă comunicăm această dispozițiune, cu învățare de a îngriji neîntârziat și introducerea acestor cărți în școala ce o dirijați. Depozitul oficial pentru județul Iași e la Librăria Domitru Donici, pentru județul Vaslui la D.M. Hrisocoleu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne reamintește Gilles Deleuze 613 o "limbă fără gramatică, care trăiește din cuvinte furate, mobilizate, emigrate, devenite nomade". Caracterul de limbă grefată pe o altă limbă, lucrând-o din interior, îi determină caracterul totodată ludic și pasional. Idișul este, într-adevăr, spre deosebire de europenii din Vest la care totul își
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
înainte Junimismul și pasiunea moderației propune cititorului de astăzi revizitarea unui moment intelectual esențial pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această asociere de spirite. O asemenea examinare este cu atât mai necesară cu cât decenii dea rândul proiectul politic junimist, ca parte a proiectului conservator
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]