6,525 matches
-
de scrisori! Prietenii mă vor pricepe! Nu le pot scrie decît pe rînd, încet. Ieri am primit noua carte a lui Liviu Stoiciu, de la el, desigur. Superbă! Mă bucur pentru el. Emil Hurezeanu îmi reamintește că îi sînt drag. Toți ieșenii (Liviu Antonesei, Nichita Danilov, Lucian Vasiliu) sînt aici pe masă. Și Chioaru, și Madi Marin (poeta Mariana Marin n. red.) și Nicolae Sava și alții. Mulțumesc pentru AMFITRION! Mi-au plăcut! Madi ți-a trimis cartea mai mult pentru că dorise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
nu faci bine amînînd să dai examen la filologie. Știi de ce?! Pentru că ai intra sigur și apoi nici nu e dificil. În anul în care am dat eu, nici măcar nu umblasem prin manualele cerute, am dat la insistențele prietenilor mei ieșeni care considerau că voi intra sigur fiindcă aș fi foarte citit. Anul acesta, de exemplu, la f.f. erau 3 pe loc, ceea ce era excelent! Trebuia să dai, zic eu! Pe mine nu m-a mulțumit niciodată condiția autodidactului. Nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care nu vreau nimic, zile în care nu aștept nimic. Mă crezi că n-am trimis mai nimănui cartea la București, cu cîteva foarte mici excepții?! Mă voi duce după Anul nou. Am trimis, în schimb, mai multe cărți prietenilor ieșeni. Am procurat în aceste zile mai multe exemplare. Sînt tot sărac, mai ales că banii nu mi-au venit! Vreau să plec de aici, m-am săturat de imbecili și filistini. Zilele trecute am fost chemat la P. Neamț de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o iau mai încet, dar mai lucid, cu detașare, nu crispat. Am impresia că numai poezia mă preocupă, deși "neintegrarea" mea în "circuitul diplomelor" mă deranjează tare mult, orice s-ar zice. N-ai sesizat și la "Dialog" (revista studențească ieșeană n. red.) eclipsa bruscă de pe chipul (și vorbele) lui Sorin Pîrvu (universitar, coordonator, un timp, al publicației năbădăioase n. red.) în momentul cînd a aflat că-s profesor suplinitor, doar! Hm! Ce să fac și eu! [...] Poeții se ocupă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fost. Amabil. Dar nu știu niciodată ce gîndește cu adevărat. Și poate că nici n-are importanță să știu așa ceva. Nu știu în ce măsură aș putea veni acum la Iași, să citesc la JUNIMEA (cenaclul de la Casa "Pogor" sediul muzeelor literare ieșene, coordonat de criticul literar Daniel Dimitriu n. red.). Mă voi mai gîndi. Nu mai țin minte nici în ce zi se țin ședințele. Voi discuta și cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Chiar și cu Daniel (Corbu n. red.). [...] În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
toți! Madi e un prieten aparte, cred că și viețile noastre cam nenorocite ne apropie! Și nu știu de ce am simțit că singurătatea ei actuală avea nevoie de mine, lucru împărtășit și de ea. Îți trimisese cartea. Pentru alți cinci ieșeni le-a trimis prin mine! Sper că Liviu (Antonesei n. red.) a primit pachetul în acest sens!? M-am mai văzut și vorbit, mai mult sau mai puțin, cu Ion Horea, Iaru (nemulțumit, se pare, de cum ai scris despre el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
loc premiera la T.T. (Teatrul Tineretului din Piatra Neamț n. red.) a "Muștelor", în regia lui Ulici (Laurențiu n. red.)! Poate veniți și voi! Am să te anunț eu mai clar! Și Madi vrea să vină! Dacă apar prin vreo revistă ieșeană, ia-mi vreun număr și mie! La "Cronica" nu-s abonat, celelalte toate-mi vin anapoda! Dar cîte nu se-ntîmplă în socialism! Numai bine! Aștept vorbele tale, nu puține! Și te-mbrățișez cu toată prietenia! Aurel Dumitrașcu Borca, 2 febr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Te îmbrățișez cu toată prietenia! Aurel Borca, 27 mai 1982 Dragul meu Lucian, Cîteva rînduri. Ți-am mai scris zilele mai din urmă. Acum vreau doar să-ți spun că va trece pe la Pogor (Casa "Vasile Pogor", sediul muzeelor literare ieșene, unde Lucian Vasilu a lucrat, în varii ipostaze, în perioada 1981-2014, timp de 33 de ani! n. red.) un băiat blond și poet, de aici, Radu Florescu, recent debutat în AMFITEATRU. Zicea că ar vrea să te cunoască. Are vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
29 aug. 1982 Bună, dragul meu Lucian! Un gînd de la tine e întotdeauna o bucurie! Cred că după vara aceasta îți datorez și mai mult! Spun asta pentru că trăiesc cu sentimentul că am reușit numai din cauza ta (admiterea la Filologia ieșeană n. red.). Sigur, mi-era oarecum indiferent dacă intru, deși m-a deranjat mereu faptul că nu urmasem încă nici o facultate. Și încă trăiesc în gîndul că diploma aceea are pentru mine o unică semnificație: atunci cînd înjur un idiot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
iluziile. Numai că asta pot face și șnapanii. Îți doresc numai bine, dragul meu! În curînd iar îți voi duce dorul! Rămînem! Salutări lui Luca (Pițu n. red.)! Și lui Georg (Wellman, lector, atunci, la catedra de germană a Universității ieșene n. red.)! Al tău, pentru cît o vom mai duce, Aurel P.S. Salutări și domnilor Parascan și Rusu (Constantin Parascan și Constantin-Liviu Rusu, colegii de la Muzeul Literaturii, Iași n. red.)! Aurel Borca, 25 oct. '82 Dragul meu, bună seara! Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
din Schopenhauer. Domnia sa considera duminica drept Plictis, iar cele șase zile lucrătoare Mizerie. Deci?! Bunul nostru Liviu Stoiciu îmi scrie plin de multe dureri! Sînt cu el, sîntem împreună! Gîndurile mele bune pentru "familia Pogor" (colegii de la sediul muzeelor literare ieșene n. red.)! Dacă pregătirea dintre 15 și 22 iunie este obligatorie, voi veni la Iași. Am citit c-a apărut un dublu din DIALOG. Îl vreau și eu, poate reții un număr în acest sens! Prietenii noștri de aici te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Alex. Ștefănescu. Te rog să-l întrebi pe Dumitru Pană dacă rămîne valabil ce-am vorbit: să traduc din "La vie secrète de S. Dali" pentru a publica pe ultima pagină într-un număr din această toamnă al OPINIEI (revista ieșeană "Opinia studențească" n. red.)! Cînd vin la Iași îi voi aduce și lui Luca (Pițu n. red.) les livres! Darul de care vorbeam pentru el: un dicționar foarte fain german-englez. L-am luat special pentru el, de la un prieten bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
asta chiar că a fost o bucurie nebună pentru mine! Atît de mult l-am stimat întotdeauna pe acest inteligent Mircea Lucescu! Venise și Adrian (Alui Gheorghe n. red.) la mine, să vedem meciul ensemble. Și au venit și doctorul ieșean + Liviu, fratele lui Radu (poetul Radu Florescu n. red.). Și-ncă doi-trei. Nici n-am dormit în noaptea acea de bucurie! Și multe zile după aceea m-am tot simțit tare bine! Știu să mă bucur precum puștii, asta-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fiului risipitor" se vor înălța noi catedrale și "școli de literatură" (chiar așa s-au exprimat) etc. Am refuzat, desigur, modul lor negustoresc de a mă aborda. Motiv pentru care și George mi s-a părut dizgrațios ("Băi, știu că ieșenii te vor înjura, dar..."). Dar ce? Voi răspunde la ancheta aceea cu "scriitori din țară" (Cristoiu mă mai solicitase cîndva în acest sens), dar nu altceva. E bine că fac așa?! Cred că da. Nu trebuie să fiu în nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
era plecată în Ungaria. Mi-am luat cele 30 de exemplare! Imediat ce procur mai multe, am să trimit un mic pachet cu exemplarele pentru ceilalți dragi de acolo. Să nu se supere! Și spune-mi dacă e cineva dintre literații-criticii ieșeni căruia crezi că eu nu m-am gîndit să-i trimit cartea și ar trebui să i-o trimit! Se pare că, într-adevăr, este important să se scrie despre prima carte pe care o publici. La București, am evitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de idioți. Peisajul e o stare de suflet, dar nu poate înlocui sufletul! Acum două săptămîni, tot la P. Neamț, după multă vreme, ne-am întîlnit cu toții. Ceilalți păreau contrariați că tu ne prezentai în "Dialog" (revista studențească a Universității ieșene n. red.)! "Ce prezentare?!" O dată-n plus mi se confirma o evidență: e plină republica de mari scriitori, deci și de pretenții. Opinia mea este evident contrară celei exprimate de ei: ai făcut bine vorbind tu, atît timp cît se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai 1987 Dragul meu, În sfîrșit îți pot trimite cartea ("Biblioteca din Nord", poezii, ed. "Cartea Românească", 1986 n. red.)! S-a difuzat greu și abia zilele trecute am putut să-mi cumpăr exemplare pentru prieteni. Trimit și pentru ceilalți ieșeni. Nu știu, s-ar putea ca pe unii să-i uit acum (lui Pricop i-am trimis-o pe adresa lui), dar le voi aduce cînd vin la Iași. Celor de la Cronica, de exemplu. Voi veni cam pe 10 iunie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
iar mai târziu a făcut parte din teritoriul vast în care s-au format limba și poporul român. În secolele IX XI, pe teritoriul Ținutului Herța a existat un cnezat românesc numit Cnezatul Herței (sau Codrii Herței), după cum afirmă arheologii ieșeni care au făcut cercetări îndelungate în zonă. Centrul politic al acelui cnezat era o așezare fortificată pe un deal înalt din actualul sat Fundu Herței, comuna Cristinești, județul Botoșani. Mai târziu, în secolele XII XIII, acest teritoriu a făcut parte
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
Exact același traseu aș fi vrut să-l urmez cu bicicleta. Până la urmă, de nevoie, am micșorat numărul obiectivelor - de exemplu Schitul Pocrov. Pe un drum neasfalat (pentru bicicletă este importantă starea drumului, nu doar lungimea), trecui pe lângă grupuri de ieșeni, gălățeni și bineînțeles nemțeni, care-și instalaseră corturile pe marginea râului. Bucurându-mă fără rezerve de peisajele mai frumoase de pe două roți, și felicitându-mă singur pentru reușita primului drum lung parcurs, am ajuns la șoseau principală, spre mănăstirea Neamț
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
care la București a dispărut de mult, există la Iași mereu, și nu sunt atât de optimistă sau naivă să cred asta, dar și numai faptul că pot să transmită oaspeților sentimentul de acasă în istoria literaturii, dovedește că scriitorii ieșeni au un simț al tradiției pentru care le sunt recunoscătoare. A.B.Am auzit zilele acestea că s-a propus ca Iașul să devină "capitală culturală", ce părere aveți? Nimic nu este imposibil și, în plus, este genul de vis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Toți aceștia se luptau pentru textele propuse, încercau să salveze cît mai mult din foarfecele cenzurii și uneori reușeau... Îmi amintesc că în 1983, cînd am fost interzis în presă, după o celebră anchetă a Securității în mediul revistelor studențești ieșene, am reapărut mai întîi în afara Iașului, grație poetului Ion Mircea, pe atunci la Transilvania din Sibiu, care mi-a publicat niște traduceri din René Char... Pe perioada interdicției, m-au publicat, sub pseudonim, și prietenii de la Orizont, revista care apărea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
semnătura până la căderea comunismului, când a putut să-și publice cărțile. Apoi, profesorul Parfene însuși mi-a devenit prieten, citindu-mi un roman polițist în manuscris și încurajându-mă. Legătura noastră a rămas statornică până la sfârșitul vieții sale de universitar ieșean, îndrumător de înalt profesionism în metodologia predării limbii și literaturii române. Nu pot să nu-l evoc pe prozatorul Ion Istrati, datorită căruia am debutat, în 1970, la noua serie a revistei Convorbiri literare. Am corespondat cu el și am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a profilului lor, că pun în pagină cam tot cele cade prin poșta electronică, cu colaboratori de toată mâna. Excepții de la acest talmeș-balmeș revuistic sunt puține. Între ele, aș cita câteva: Poesis de la Satu Mare, sub oblăduirea lui George Vulturescu, Însemnări ieșene, redactor-șef Al. Dobrescu, Argeș și Cafeneaua literară de la Pitești, Steaua de la Cluj-Napoca, România literară, Limba Română (Chișinău), Ateneu (Bacău) și poate alte două-trei. A.B.Cum arată o zi din viața dvs.? Ce aveți pe masa de lucru? Depinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru că e atât de plăcut să îți deschizi sufletul în fața celuilalt și să poți povesti de oameni, întâmplari, clipe... Ce mai face astăzi scriitorul Dan Mănucă? Am condus treizeci de doctorate în literatură română la Facultatea de Litere a Universității ieșene "Alexandru Ioan. Cuza" (dintre acestea au fost publicate douăsprezece și cinci au primit diferite distincții academice). Am lucrat în comitetul de coordonare și revizie al Dicționarului general al literaturii române, scriu lunar în rubrica de "critica criticii" a "Convorbirilor literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
importantă pentru cunoașterea și aprofundarea textului literar. După ce, vreme de trei ani, am fost mereu dat afară din locurile de muncă pe care mi le găseam (am fost "zilier" la Arhivele Statului, profesor de zoologie și cunoștințe agricole prin satele ieșene ș.a.m.d.), am devenit, în 1963, cercetător științific la Academia Română. Aici, se cerea o specializare strictă, obținută prin doctorat. Așa că am devenit doctorand al Universității "Cuza". Teza am susținut-o în 1973, în fața unei comisii alcătuită din Alexandru Dima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]