5,452 matches
-
pe cei din orașul Batala. După ce a spus că Iisus (sau Isa) ar fi supraviețuit crucificării, migrând către Cașmir unde a murit de moarte naturală, Ghulam Ahmad a susținut că el este reformatorul divin al celui de-al paisprezecelea secol islamic, Mesia sau Mahdi (Cel Asteptat), numit în spiritul și cu puterea lui Iisus.[5]. Ahmad este considerat de adepții ramurilor oficiale ale islamului ca fiind un eretic pentru că se pretinde a fi profet (folosea termenul "nabi" - din arabă profet atunci când
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
secole. Ahmad a pretins ca Iisus a murit de moarte naturală, în contradicție cu tradiția musulmană privind ascensiunea în rai a lui Iisus și tradiția creștină a crucificării. A susținut în opera sa că exista o decădere generală a vieții islamice și era nevoie de un Mesia,spunând că așa cum Iisus a apărut în al 14-lea secol după Moise, la fel și Mahdi trebuie să apară în al 14-lea secol după Muhammad. În "Tazkiratush-Shahadatai" a scris despre împlinirea a
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
strânsoarea unei maini nevăzute și de parcă o voce din necunoscute l-a făcut vocea ei. După încheierea predicii, Ahmad a căzut în prosternare, fiind urmat de restul credincioșilor, ca semn al mulțumirii față de Dumnezeu. Ahmad a scris ulterior: Potrivit tradiției islamice, Iisus, la cea de-a doua venire, va coborî cu sau aproape de un minaret alb, se pare la est de Damasc sau în partea estică a Damascului. Ghulam Ahmad a susținut că acest hadith nu explică dacă minaretul va fi
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
vremea celui promis. Această profeție ar arăta către o epocă a luminării, cu numeroase facilități de comunicare și transport, care ar face prozelitismul mai ușor, aceasta fiind o reflectare a scopului fizic pe care minaretele le aveau în epoca societăților islamice medievale, eficiența comunicării chemării la rugăciune la o cât mai mare audiență. Ghulam Ahmad susține că Dumnezeu i-a spus: În 1903 Ahmad a pus fundația minaretului pentru a comemora profeția și pentru a reprezenta atât fizic cât și spiritual
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după decesul său scrierile sale au fost strânse sub conducerea lui Mirza Nasir Ahmad, al treilea calif al
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile sale au fost publicate individual, însă după decesul său scrierile sale au fost strânse sub conducerea lui Mirza Nasir Ahmad, al treilea calif al lui Ghulam Ahmad, compilate într-un corpus de 23 de volume cunoscut
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
au fost compilate în trei volume sub numele de „"Maktoobat e Ahmad"” iar discursuile și spunerile au fost strânse în cinci volume cunoscute ca „"Malfoozat"”. Câteva dintre cărțile sale au fost distribuite internațional în timpul vieții sale. Eseul său Filosofia învățăturilor islamice (în original în urdu "Islami Usool ki Falăsifi") susținut inițial la o conferință despre religie în Lahore în decembrie 1896 a fost ulterior publicat și bine-primit de mai mulți intelectuali, printre care și Lev Tolstoi.
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
actuala „Imarat-e Brelian”. Ultima clădire adăugată la Golestan a fost „Kakh-e Ab'yaz” în 1891. Spre deosebire de celelalte clădiri din complex, această clădire dreptunghiulara cu două etaje are o arhitectură complet europeană și neoclasica, cu nicio urmă de modele și influențe islamice sau ornamente. Această clădire, situată în colțul de sud-vest al grădinii Golestan, găzduiește în prezent „Muzeul Etnografic din Teheran”. În această perioadă, citadela „Arg” a suferit modificări semnificative. Deși atât Reza Shah (1925-1941 ), cât și fiul său, Mohammad Reza Shah
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
Cel mai adesea, Aïcha Qandīša, cunoscută și sub denumirile de Lallă Aïcha, Aïcha Sūdăniyya sau Aïcha Gnăwiyya este considerată a fi o ğinniyye, însă statutul său în folclorul marocan nu este clar. Djinn-ul , având corespondentul feminin ğinniyya, este în concepția islamică un corp format din aburi sau flăcări, dotat cu inteligență, imperceptibil simțurilor omului, însă capabil să-i apară acestuia sub diferite forme. Aïcha Qandīša poate lua forma unei femei deosebit de atrăgătoare, sau a unei cotoroanțe, în ambele cazuri având însă
Aïcha Qandisha () [Corola-website/Science/331950_a_333279]
-
au afectat, după 2003, societatea irakiană în ansamblul său, creștinii irakieni au fost supuși atacurilor musulmanilor sunniți și șiiți radicali, precum și intimidării din partea kurzilor, existând inclusiv percepții conform cărora se viza eliminarea prezenței creștine din Irak, în vederea întemeierii unui stat islamic. Activitățile anticreștine au inclus : După 2003, distribuitorii de alcool, coafezele, proprietarii de cinema, muzicienii și comercianții de instrumente muzicale au devenit ținte predilecte ale acestor atacuri, majoritatea fiind de religie creștină; Femeile creștine au fost obligate să poarte hijab, deși
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
a fost una de susținere și chiar de respect față de cei care au orchestrat întreaga operațiune. Lucrurile nu au stat diferit nici în cazul atacurilor din septembrie 2001, produse în SUA, ori alte situații similare. Susținerea și promovarea unei linii islamice extremiste a devenit o caracteristică fundamentală a discursului lui Choudary. În plus, se observă o atacare constantă a organizațiilor și asociațiilor de musulmani britanici care păstrează o tendință și o atitudine moderată în cadrul societății britanice. De pildă, Choudary critica poziția
Anjem Choudary () [Corola-website/Science/331986_a_333315]
-
format din 12 luni, într-un an de 354 sau 355 zile. El începe cu data 1 muharram, anul 1 al hegirei , data care corespunde în calendarul solar gregorian cu data de 15 iunie 622 d.H., și reprezintă începutul erei islamice, marcată de strămutarea (ar. هجرة :hiğra) profetului Muhammad de la Mecca la Yathrib (viitoare Medina). este folosit pentru a marca evenimentele din multe țări islamice(concomitent cu cel gregorian), si este folosit de către musulmanii pretutindeni pentru a stabili zilele sărbătoririi anuale
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
corespunde în calendarul solar gregorian cu data de 15 iunie 622 d.H., și reprezintă începutul erei islamice, marcată de strămutarea (ar. هجرة :hiğra) profetului Muhammad de la Mecca la Yathrib (viitoare Medina). este folosit pentru a marca evenimentele din multe țări islamice(concomitent cu cel gregorian), si este folosit de către musulmanii pretutindeni pentru a stabili zilele sărbătoririi anuale a Ramadan-ului, pentru a participa la Hajj, si pentru a sărbători alte evenimente specifice culturii. Primul an islamic a fost în 622 d.Hr
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
a marca evenimentele din multe țări islamice(concomitent cu cel gregorian), si este folosit de către musulmanii pretutindeni pentru a stabili zilele sărbătoririi anuale a Ramadan-ului, pentru a participa la Hajj, si pentru a sărbători alte evenimente specifice culturii. Primul an islamic a fost în 622 d.Hr., ăn în care a avut loc emigrarea profetului Muhammad de la Mecca la Medina, cunoscut sub numele de hegira. Fiecare an numerotat este desemnat fie "H" de la hegira sau "AH" pentru latinescul anno Hegirae ("în
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
622 d.Hr., ăn în care a avut loc emigrarea profetului Muhammad de la Mecca la Medina, cunoscut sub numele de hegira. Fiecare an numerotat este desemnat fie "H" de la hegira sau "AH" pentru latinescul anno Hegirae ("în anul hegirei"). Anul islamic current este 1435 AH. În calendarul gregorian, 1435 AH durează de la aproximativ 3 noiembrie 2013 (seară), la 23 octombrie 2014 (seară). Cele douăsprezece luni ale calendarului islamic sunt denumite după cum urmează în arabă: În arabă, ca și în ebraică, prima
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
H" de la hegira sau "AH" pentru latinescul anno Hegirae ("în anul hegirei"). Anul islamic current este 1435 AH. În calendarul gregorian, 1435 AH durează de la aproximativ 3 noiembrie 2013 (seară), la 23 octombrie 2014 (seară). Cele douăsprezece luni ale calendarului islamic sunt denumite după cum urmează în arabă: În arabă, ca și în ebraică, prima zi a săptămânii corespunde cu duminică săptămânii planetare. Zilele săptămânii islamice, ca și cele în ebraică și calendarele Bahá'í, incep la apusul soarelui, în timp ce zilele săptămânii
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
de la aproximativ 3 noiembrie 2013 (seară), la 23 octombrie 2014 (seară). Cele douăsprezece luni ale calendarului islamic sunt denumite după cum urmează în arabă: În arabă, ca și în ebraică, prima zi a săptămânii corespunde cu duminică săptămânii planetare. Zilele săptămânii islamice, ca și cele în ebraică și calendarele Bahá'í, incep la apusul soarelui, în timp ce zilele săptămânii creștine medievale și planetare încep la următoarul miez de noapte. Totuși, ziua liturgica creștină, ținută în mănăstiri, începe cu vecernie, care este seară, în conformitate cu
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
numai o zi de odihnă. Câteva altele (de exemplu, Turcia, Pakistan) au adoptat weekend-urile occidentale pentru sâmbătă - duminică, ceea ce face vinerea o zi de lucru, cu o pauză de pranz lungă, pentru a permite timp liber pentru închinare. Anul islamic este un an selenar, format din douăsprezece luni, iar fiecare lună are un numar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
cu o pauză de pranz lungă, pentru a permite timp liber pentru închinare. Anul islamic este un an selenar, format din douăsprezece luni, iar fiecare lună are un numar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum curent în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
fiecare lună are un numar de zile egal cu un ciclu lunar complet. Ca atare, anul islamic numără 354 de zile, cu 11 zile mai puțin decât anul solar, folosit acum curent în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent. Pentru a elimina decalajul ce se forma între cele două sisteme de calendare — cel islamic, selenar și cel creștin, solar —- otomanii au introdus
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
în întreaga lume. Acest lucru face ca sărbătorile islamice raportate la calendarul solar să fie în fiecare an cu 11 zile mai devreme față de anul precedent. Pentru a elimina decalajul ce se forma între cele două sisteme de calendare — cel islamic, selenar și cel creștin, solar —- otomanii au introdus la 1 martie 1676 un calendar financiar lunaro-solar, prin care la fiecare trei ani lunari se mai adaugă o lună de 30 zile (această eră luna martie-bis). În felul acesta se puneau
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
acord cele două sisteme calendaristice, însă acest hibrid nu se folosea decât în domeniul financiar. Echivalarea anilor selenari cu cei solari, și invers, se face pe baza a doua ecuații algebrice simple care pornesc de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
de la faptul ca egalitatea între anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă zile ce vor fi grupate în luni. În epoca actuala, în majoritatea țărilor islamice se folosesc în paralel cele două calendare, pe actele
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
anii islamici și cei creștini se stabilește o dată la 32 de ani solari. Așadar, 32 ani solari înseamnă 33 ani selenari. Ecuația de echivalare a anilor solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă zile ce vor fi grupate în luni. În epoca actuala, în majoritatea țărilor islamice se folosesc în paralel cele două calendare, pe actele oficiale menționându-se întotdeauna două
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
solari conform calendarului creștin în ani selenari conform calendarului islamic este: Pentru aflarea anilor islamici plecând de la anii creștini, formula este: Zecimalele care apar la rezultat reprezintă zile ce vor fi grupate în luni. În epoca actuala, în majoritatea țărilor islamice se folosesc în paralel cele două calendare, pe actele oficiale menționându-se întotdeauna două date: cea islamică ce poartă indicativul H (هـ)de la "hegira", și cea creștină ce poartă indicativul M (م) de la "Al-Milăd", Nașterea (lui Hristos) în arabă. În
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]