5,860 matches
-
mai puțin întemeiat, ce îl dă consulului general ambasadorul de la Constantinopol. Acesta încă demult vorbește Porții ca un stăpân, consulul imită în chip perfect limbajul șefului său, lucru de care se laudă pe față, și alcătuiește un mijloc ce totdeauna izbutește, precum însuși se laudă, dar este fără îndoială foarte umilitor pentru guvernul țării...”. Într-un raport din 23 aprilie 1802, prin care Ruffin, însărcinat de Afaceri al Franței la Constantinopol, dă seamă Afacerilor Străine despre demersurile lui la Poartă, iată
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
amintiri umilitoare și, prin urmare, revoltă amorul propriu al nației musulmane. Instrumentele acestei puteri sunt cei mai mulți membri ai marilor familii grecești, care își dispută funcții de dragoman al Porții sau domniile Moldovei și Țării Românești. Dar familiile care n-au izbutit să obțină aceste funcții rămân nemulțumite și, deoarece Sublima Poartă are mai arareori o deplină libertate în aceste alegeri, ea niciodată nu pune mare stăruință pentru a le susține; de unde urmează că se speră totdeauna că vor avea loc schimbări. Rușii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fu mazilit din Moldova, casa lui din Constantinopol deveni sediul intrigilor rusești. Ipsilanti era în corespondență necontenită cu agenții rusești și cu boierii din București refugiați la Brașov. Cu ajutorul solului rusesc, Tamara, a agentului rus Barozzi și a consulului Chirico, izbuti să obțină ca boierii și mitropolitul să-1 ceară de domn al Țării Românești. În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a sustrage toate provinciile împărăției otomane jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți în această privință. Vedem pe cancelarul Rumianțov calificând împărțirea Turciei de marea lucrare (le grand ouvrage). Tratatul de la Tilsit fiind comunicat atât Porții, cât și trupelor care stăteau față în față, se încheie la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
aceluiași, în aceeași zi: „...Sultanul consimte să cedeze cursul Siretului, dar dorește să păstreze pe acel al Dunării și cetățile de pe malul drept al acelui fluviu. Turcii erau gata să nu cruțe nici chiar cele mai mari sacrificii spre a izbuti la aceasta. Kihaya bey, într-o a doua convorbire, i-a anunțat că, după depeșile Marelui Vizir: Galați, Ismail, Tamarok (?) și Bugeac fuseseră cedate rușilor...” La 1 februarie 1812, rușii erau atât de siguri că vor păstra Moldova, încât Ledoulx
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întemeia din nou un partid rusesc în Moldova, ațâța împotriva lui pe unii din boierii cei mari. La 17 martie 1813, Ledoulx scria lui Maret: „...Principele Caragea... are corespondenți care, prin continuitatea rapoartelor lor mincinoase, se pare că ar fi izbutit să-1 rătăcească și aceasta cu atât mai multă ușurință cu cât intrigile rusești îl înconjoară din toate părțile. Acest domnitor are de pe acum o corespondență ascunsă cu Italinski, Fonton și chiar cu Ipsilanti; de pe acum partidul rusesc predomnește aici într-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
chiar ca ea să furnizeze toate aprovizionările necesare armatei după ce va fi trecut Dunărea. Spre acest sfârșit se adună puținul ce a rămas în câteva județe mai puțin sleite și se transportă la Dunăre, unde, din când în când, turcii izbutesc să și-l însușească. Când boii lipsesc sau, ceea ce se întâmplă des, mor sub jug, se înjugă în locul lor țărani...” (subl. a.). „... Toate scrisorile din Țara Românească concordă pentru a scrie că sinuciderile se înmulțesc printre țărani. Printre altele, doi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a satisface cererea E. S. d. general Kiseleff, care le-a făcut răspunzătoare de neexecutarea ordinelor sale. Mai multe mii de sănii sunt de pe acum puse în mișcare, altele sosesc în fiecare zi pe malul Prutului, și poate că se va izbuti a se împlini această îndatorire atât de grea, silind pe țăran a face mai multe drumuri. Aceste corvezi, numeroase, istovesc populația și scumpesc toate lucrurile într-un chip excesiv. Astfel, nu se pot procura lemne în cursul uneia din iernile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cele dintâi mărturisiri ale acestui individ ar indica că evenimentul din Brăila se leagă cu mișcările grecilor în Tesalia, că asociații de bulgari există la Odesa și în toată Basarabia și, în sfârșit, că inculpatul bulgar, născut în Kazanlâk, a izbutit să obțină învoire de a locui în Brăila după o recomandație a principelui de Samos, originar din același oraș. Câțiva greci, actori în această dramă sângeroasă, au căzut morți sau răniți, alții sunt arestați, câțiva au fugit”... În aceeași zi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
face urât compatrioților lui. În disprețul Regulamentelor Organice, care păstrează pentru domn puterea ocârmuitoare suverană și care dau țării puterea unei administrații naționale și neatârnate, consulii Rusiei, oameni puțin capabili sau ostili, s-amestecă în toate afacerile și, când nu izbutesc prin intrigă, ei atunci exercită puterea lor în afară de Domn... După Besack veni, ca consul rusesc la Iași, Kotzebue care de la început făcu lui Mihai Sturdza zile amare: ... Ieri încă, la Curte, Domnul mă întreținea cu emoție despre poziția lui penibilă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui; se știe cât de adânci și de durabile sunt impresiile primite în școli, iar chiriarhul ar aduce de această parte națiunea întreagă prin înrâurirea ce o are asupra popoarelor șeful religiunii... Intriga, de altminteri, era cât pe ce să izbutească. Rușii ajunseseră să facă și pe mitropolitul demisionar și pe însuși Mihai Sturdza să propună numirea, la scaunul mitropolitan al Moldovei, a unui arhiereu rus. Ne putem închipui în ce hal am fi ajuns cu un mitropolit rus și cu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rusești le afectează față de cele mai mari persoanje ale Principatelor, care nu îndrăznesc să șadă înaintea lor... Iată ce zice Duclos raportând, la 15 martie 1844, despre intrarea pe arena politică a unui partid de boieri tineri care, în Adunare, izbuti să facă să cadă candidatura la scaunul episcopal al Romanului a candidatului Rusiei și să se respingă propunerea, făcută de viceconsulul rus de la Galați, a se aduce în acel oraș un detașament din garnizoana Ismailului spre a împiedica acțiunea bandelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de asasinat făptuită asupra Domnului, abdicarea și fuga lui, instituirea unui guvern provizoriu precum și principiile ce le-a proclamat această nouă autoritate, improvizată de răscoală, în disprețul suveranității care aparține Porții Otomane și în împotrivire directă protectoratului Rusiei. De-abia izbutise planul revoluționarilor din această parte, și ei îndată s-au gândit să-1 întindă și la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se răspândiseră într-însa. Boierii moldoveni, refugiați în Bucovina, adunau forțe pentru a înainta asupra Iașului și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
în loc de a închide ochii, a împiedicat cu forța bandele de aventurieri, recrutate și armate de agenții Rusiei, de a trece Dunărea spre a propaga răscoala în Bulgaria. A pedepsit pe Alexandru Ghica, pentru purtarea lui corectă cu destituirea, ce a izbutit s-o smulgă de la slăbiciunea Porții, deși această destituire era absolut antiregulamentară. A arătat în tot timpul respect pentru litera Regulamentului, față de acei ce nu-i erau supuși sau când observarea acestei alcătuiri îi venea la socoteală, călcându-1 fără cea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și o legendă ulterioară, dar și un adevăr. În definitiv, el nu era sigur pe putere nici în propriul partid, riscându-și cu siguranta capul dacă se împotrivea lui Stalin. Acum îi venise lui rândul să încerce desprinderea care-i izbutise lui Tito, dar nu-i reușise în 1956 lui Imre Nagy. Victor Frunză consideră că întâlnirea dintre Tito și Gheorghiu Dej, din 22 - 30 noiembrie 1963, pare „să fi fost aceea între doi oameni pe care trecutul îi legase cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
corelare suplă, adaptabilă a programelor primare, gimnaziale, liceale și universitare între ele, și a lor cu întreg mediul social, economic, cultural. Am ratat deja, în bună măsură, o revoluție politică începută cu douăzeci de ani în urmă; poate că vom izbuti să o ducem până la capăt măcar pe aceasta, care ne privește pe toți, ființial!
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
democratic în care să funcționeze în mod real principiul separării puterilor: "Noi nu concepem confuzii între atribuțiile șefului de guvern și ale capului statului. Când guvernul socotește nepotrivită o propunere a Coroanei, el trebuie să o spună, iar de nu izbutește, să-și depună mandatul" 404. În noiembrie 1934, PNL-Gheorghe Brătianu a intensificat campania împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare, protestând, în acest
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
monarhism". ("Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931.) Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu "Scumpe d-le Brătianu Sunt câteva luni de când stau la o parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cunoscute a zădărnicit-o. Am adresat de atunci două manifeste către toți liberalii, unul înainte, celălalt după alegeri. [...] Noi am privit întotdeauna această problemă ca o cerință a echilibrului sănătos al politicii românești, dincolo de ambiții sau de interese personale. Vom izbuti, împreună să refacem din partidul liberal un mare și puternic organism de guvernământ, întemeiat pe tradițiile sale, sănătos, apărat de încercările de aventură și rătăcire? Este, desigur, un moment, dar este ultimul. Nu se va putea ajunge nici acum la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
chiar de pe Facebook, a ajuns un fel de eroină națională. Multe dintre comentariile publicate de români pe pagina ei de Facebook exprimau admirația pentru o tânără de 17 ani care reușea să scoată în stradă mult mai mulți oameni decât izbuteau sindicatele să adune la mitingurile antiguverna mentale de la București din acea perioadă. Povestea Feliciei Mărgineanu nu e singulară. Desigur, nu toată lumea reușește să scoată mii de oameni în stradă printr-o postare pe Facebook, însă milioane de oameni din întreaga
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu aceeași „indiscreție“ - celor ce-mi ieșeau în cale și aflam că nu sunt căsătoriți întrebarea fatală: „Nu vrei să te însori cu tanti Elenuța?“ - spre hazul, penibil adeseori, al celor astfel atacați și spre necazul părinților mei, care nu izbuteau să-și disciplineze impertinenta odraslă nici cu vorba bună, nici prin metoda contondentă. Mai mărișor ceva, am învățat și să-mi programez „naivitățile“. Eram elev de școală primară deja, când - strecurându-mă nebăgat în seamă printre invitații noștri (de obicei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
noastră la Galați însemna însă pentru mine altceva, datorită caracterului ei statornic. Mai întâi, am resimțit deosebirea de climă. Geruri atât de cumplite, întețite de viscole pustiitoare, nu mai trăisem. Și încă, prilejuindu-mi o veritabilă dovadă de bravură: am izbutit să înving cerbicia părinților mei, care mi-au permis, firește după plânsete și văicăreli, să port și pe vreme de iarnă ciorapi trei sferturi, astfel ca genunchii să rămână goi, la dispoziția frigului năprasnic și a vântului de gheață. Cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nici un spor, rămânând mereu la preliminariile capitolului întâi. Cum acțiunea trebuia să se petreacă în lumea oamenilor maturi, așa cum apăreau ei în romane contemporane abordate de mine (poate Cezar Petrescu, poate altcineva) și cum experiența mea cuviincioasă era cvasinulă, nu izbuteam să imaginez altă pereche de eroi decât tinerii căsătoriți din familia noastră, unchiul meu Coriolan, model de eleganță pentru mine, și drăgălașa, comunicativa lui soție, Noruca. Ei îi găsisem alt nume, dar lui i-l lăsasem pe cel de Coriolan
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
atât de implicați, sub o formă sau alta, în cultură), atașantă îmi pare doar figura lui Eugeniu de Savoia, ca întruchipare fermecătoare a barocului. Fanatic nu poți fi decât lumește: iată de ce cruciații, atât de interesanți creatori de istorie, nu izbutesc să mă înflăcăreze (mai degrabă maltezii lui Schiller), oricât de aproape-l simt pe Frederic al II-lea de Hohenstaufen, în schimb călugării cistercieni trapiști (de care am auzit întâia oară dintr-un reportaj dedicat lor de revista L’Illustration
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tocmai în enigmele lui, în care partea de umbră ține de însăși natura luminii), cât cultura de la care porneam, ca adolescent încă, și care însemna orizontul însuși deschis larg și ferm, fermă fiind doar deschiderea (o cultură prin care am izbutit să bag în sperieți pe Blaga, apoi pe Lovinescu, și pe care n-o ostentam niciodată, ci țâșnea din mine ca ceva al firii mele), mă făcea să mă simt atât de sus. „Philips“-ul achiziționat de tata anume pentru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]