24,388 matches
-
de artist între spirit și materie. Ci, măi curînd, o revalorizare a binomului spirit - materie. Pentru sculptor, materia sublimata devine spirit. Nu există mesaj mai emblematic în întreg cuprinsul operei brâncușiene, decît acela că spiritul uman se hrănește perpetuu de la izvorul nesecat de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter Neagoe, este simbolul zborului, iar zborul îl va scoate pe om din limitele înguste ale materiei grele. Separarea spiritului de materie, ca și orice
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
cu genă ancestrala de a putea vedea frumosul! Pentru că maestrul era un creștin ortodox practicant îmi permit să adaug o scurtă relatare esoterica: ^Într-o excursie prin Alpii elvețieni, călăuza arată frumusețea impresionantă a piscurilor acoperite de zăpadă, a zglobiilor izvoare de munte, a lacurilor asemănătoare cu oglinzile și a liniei maiestuoase a orizontului. Unul dintre drumeți tot comenta: Ce este atât de minunat în acestea?" Călăuza i-a răspuns: "Omule, daca nu ai nimic în interior, nu vei vedea nimic
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Din trupu-ți m-am hrănit și adăpat Și te-am simțit a fi a doua mamă. Ți-am admirat și grija pentru cei Ce rătăcesc nevoia ta și dorul, Departe de mirosul tău de tei, De cântecul ce-l susură izvorul. I-ai așteptat cu muntele și marea, Cu sufletu-ți de soare și de cer Unde nicicând nu-ncape neiertarea Și neiubirea celor care pier. Tu i-ai iubit și-atunci când ei ți-au dat Disprețul lor... și ura... și
E ZIUA TA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351535_a_352864]
-
Greacă - avansat Profil personal: Persoană receptivă, dinamică, spirit de echipă, abilitate în comunicare și negociere Permis de conducere-categoria B Cunoștințe PC-Microsoft Office Hobby - uri: Literatura, excursiile, muzica , sportul Alte Activități: Conferințe, delegații și simpozioane: 8 -19 August 1999 în localitatea Izvorul Mureșului din județul Harghita, am participat la simpozionul ,, Despre și cu românii din diaspora ” 12 -14 Octombrie 2000 am participat la simpozionul Rom Fest de la Sibiu, organizat și condus de către P.C. Pr. Gheorghe Calciu Dumitreasa - Parohul Bisericii Ortodoxe Românești din
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Iulie 2004 am participat la Simpozionul „Zilele Patriarh Miron Cristea”, ediția a VII - a, care a avut loc la Toplița, în cadrul căruia am prezentat studiul: „Ctitori și Ctitorii Românești la Sfântul Munte Athos” 20 - 26 Iulie 2004 am participat la Izvorul Mureșului la Simpozionul dedicat Românilor de pretutindeni - ediția a VII - a, în cadrul căruia am expus tema: „ Ștefan cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Oradea, județul Bihor 30 Iunie 2007, am participat la simpozionul național intitulat Slujirea socială a Bisericii , organizat de către Mitropolia Olteniei și Facultatea de Teologie Ortodoxă, ce s-a desfășurat la Mănăstirea Tismana, județul Gorj 16 - 20 August 2007, în localitatea Izvorul Mureșului din județul Harghita, am participat la simpozionul internațional dedicat Românilor de pretutindeni, cu titlul: Dimensiunea universală și europeană a Culturii Române , unde am expus comunicarea cu tema: Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini ortodocși în U.E. 27 Septembrie
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
hands woven with buds And we would wash ourselves with dew and blue tears. An entire summer we smelled like freshly cut hay and flowers. We weren't sad and mortal anymore! [3] UNDE AI PLECAT? (fratelui meu Ionică) Din izvorul nemuririi Curge apă liniștit El că o petala albă Ea că pânză de argint. Cresc stejarii și vor crește Caii zburda în amurg Peste pașii tăi Ioane Frunze destrămate plâng. Vine iar mireasa-n vale Flori s-aducă pentru mine
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
Aceasta este transcendentă și poate fi cunoscută doar cu puterile intelectuale purificate. „Numai acel ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al frumuseții parțiale din lumea văzută, iar aspirația oamenilor către el este eros - dragoste. Plotin reia câteva din ideile nuanțându-le și aprofundâdu-le. Astfel, afirmă și el identitatea Binelui și a Frumosului. Virtutea este frumoasă și, la rândul său
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
frumos în El, de la El și prin El [26] . Atât Binele cât și Frumosul se confundă cu Principiul suprem. Frumusețea, ca atribut al Ființei Dumnezeiești, deținută în comun de Persoanele treimice, este și un atribut al Acestora. Căci tatăl este Izvorul Frumuseții, Fiul este Frumusețea Chipului tatălui, iar Duhul Sfânt este Duhul Frumuseții, El fiind Cel prin care Frumusețea lui Dumnezeu se revelează [27] Gândindu-ne la Dumnezeu - ca Arhetip al Frumuseții vom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, îl numesc pe El Arhetip (Αρχετυπος) în sens de existență primordială în raport cu existențele ulterioare ce provin de la El și în care El Se regăsește sub diferite forme. În filosofia patristică Arhetipul reprezintă Cauza unică, Modelul, Izvorul originar al tuturor existențelor, în Care sunt adunate rațiunile tuturor lucrurilor, ca modele și bunăvoiri ale Sale [29] , fapt pentru care Dumnezeu poate fi contemplat și prin intermediul realităților sensibile. Conținutul arhetipal al creaturilor nu se revelează însă complet sau definitiv
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
definitiv căci ține de inteligibilul necreat aflat în Dumnezeu. De aceea, explicarea aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima în cuvinte ceva despre Izvorul arhetipal inepuizabil. Sfinții Părinți capadocieni au scris printre primii despre caracterul arhetipal al Frumuseții lui Dumnezeu. Astfel, pentru Sfântul Grigorie de Nazianz, Dumnezeu este „Lumina Arhetip” supremă, greu accesibilă, inefabilă, dar care se poate regăsi și în om, ca și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
care a dat un conținut mai elaborat caracterului arhetipal al frumuseții absolute este Sfântul Dionisie Areopagitul, prin excelență doctrinarul Frumuseții dumnezeiești în teologia ortodoxă. Iată ce scria el în Despre Numirile Dumnezeiești referitor la Frumusețea transcendentală a lui Dumnezeu ca izvor al frumuseții create: „Iar Frumosului mai presus de ființă i se opune frumusețe pentru frumusețea transmisă de la ea tuturor celor ce există, fiecăreia în mod propriu și din cauza acelei frumuseți pe care o distribuie tuturor lucrurilor, potrivit cu firea lor și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și binele” Însă cel care a dat un conținut mai elaborat caracterului arhetipal al frumuseții absolute este Sfântul Dionisie Areopagitul, prin excelență doctrinarul Frumuseții dumnezeiești în teologia ortodoxă. Iată ce scria el înreferitor la Frumusețea transcendentală a lui Dumnezeu ca izvor al frumuseții create: „Iar Frumosului mai presus de ființă i se opune frumusețe pentru frumusețea transmisă de la ea tuturor celor ce există, fiecăreia în mod propriu și din cauza acelei frumuseți pe care o distribuie tuturor lucrurilor, potrivit cu firea lor și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu Însuși, în marea Lui frumusețe și bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
zilele vieții mele, să-mi satur ochii cu frumusețea Domnului” (Ps. 27, 4). Creația Sa, ca Duh al Frumuseții, este o poezie de contemplare a Frumuseții divine, cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a lui Dumnezeu)” (Evr. 1, 3). Sfântul Grigorie de Nyssa proclamă și el frumusețea Fiului lui Dumnezeu: „Nu există nimic inform sau urât în Tatăl, nimic care să nu proclame frumusețea Unului Născut” Continuând cuvom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este o putere care cheamă inducând dragostea în cel care o contemplă; este un apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
urcăm pentru dragostea lui Dumnezeu și însoțiți de dragostea Lui, vom cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cunoaște toate darurile ei și-ale Lui. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Sinaitul, „țelul pedagogiei lui filocalice“ stă în iubire și în nimic altceva. Iubirea este izvorul și puterea urcușului, este deopotrivă biruință și slavă. „Iubirea este izvorul focului. Cu cât țâșnește mai mult, cu atât îl arde mai tare pe cel însetat. Iubirea este statornicia îngerilor, este înaintarea veacurilor”(XXX, 18). logica inimii mai mult decât prin logica intelectului.” Reținem așadar că “Scara” reflectă o experiență directă
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
care tinde învățătura creștină, este Însuși Hristos, Ce Se oferă pe Sine „pentru viața lumii” și Se împărtășește prin Taina Sfintei Euharistii. Omul ortodoxiei este o persoană eclezială, ființa care ființează numai în comuniune de har și viață cu Hristos, Izvorul vieții, Însăși Viața. Fără sfânta Euharistie, în jurul căreia se poralizează toate tainele Bisericii, nu există nici credință creștină, nici viață creștină și nici creștinism. Sfânta Euharistie e esențial sau substanțial întreaga Biserică, e taina arătării Dumnezeului Treimic și asumarea, cuprinderea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Hristos. Dumnezeiasca Euharistie are poziție centrală în renașterea vieții credincioșilor. Sfântul Ioan Damaschinul spune că cei care mănâncă și beau trupul și sângele Domnului din Sfântul Potir devin mădulare unul altuia și, toți împreună, trupul lui Hristos. Gustăm din izvorul cel fără de moarte, trăim în împărăția cerească și suntem fii privilegiați. Astfel „viața morală și socială nu se determină de canoane și tipuri obiective ce există ca să funcționeze doar în mod protectiv, ci de particularitatea mădularului trupului lui Hristos” [107
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de concret) CONSTANTIN BRÎNCUȚȘI : De unde se adună, de unde vin ideile acestea în mintea mea, și care curg ca un fir de apă limpede? (respiră adânc, ca un plâns) Înseamnă că ele se încheagă acolo, în mine, în adâncul meu, ca izvorul, și apoi curg în afară. Multe curg prin mine fără să mai treacă prin minte. Înseamnă că numai când nu creez ele îmi ajung în minte. Acum înțeleg de ce filozofii văd ideea, ideile, și au numai idei în minte. (tace
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ca eu să nu dau totul într-o clipă, ci într-o viață. Și să dau Totul, adică să dau sfera. Am reușit eu oare să dau sfera? (după câteva momente de gândire) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (se aude primăvăratec susurul unui izvor de munte) Am reușit eu să cuprind Totul, adică opera mea se înscrie, sau descrie sfera ? Bine ar fi să fie aproape de sferă. Și sfera să nu se fi închis, căci totul atunci ar înnebuni, ar atinge ipostaza perfecțiuni, și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
dorul ăsta e îndoit, e și dor, e și nostalgie, acum văd foarte clar. Da, asta este. (după un timp) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Ce dor îmi este după univers și viitor. Doamne, ce dor îmi este, adânc și mut, ca un izvor negru, ce-i dă conținut ființei. Îmi e dor după timp, îmi e dor după ce aș fi putut sa fac ca artist, dacă aș fi fost ființă eternă. (gâfâie epuizat) Ce dor îmi e după ce n-o să fac niciodată! (după
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]